ADMINISTRAȚIE
Cum își scot ochii consilierii municipali pe tema deszăpezirii
• chiar dacă iarna dă semne că e pe sfârșite, modul în care s-a acționat pentru deszăpezire în Municipiul Brăila la ninsoarea de la finele lunii trecute rămâne un subiect de critici în rândul consilierilor PSD și PNL • în ședința ordinară de la finele lui ianuarie, primarul Marian Dragomir i-a lăudat pe consilierii social-democrați că s-au implicat în acțiunile de deszăpezire și le-a cerut socoteală liberalilor pentru faptul că nu au dat dovadă de spirit civic • bineînțeles, totul a pornit tocmai de la criticile pe tema deszăpezirii orașului venite dinspre liberali • iar contrele pe acest subiect au continuat și în ședința ordinară din primele zile ale lunii februarie • edilul-șef i-a acuzat pe liberali că ”se calcă în picioare pentru a-și încasa indemnizațiile lunare”, însă că atunci când situația o cere, nu se implică
Episodul legat de acțiunile de deszăpezire de la finele lunii trecute a creat tensiuni serioase în rândul consilierilor municipali. Timp de două ședințe ordinare consecutive, membrii PSD și PNL din Consiliul Local Municipal s-au luat la harță pe tema deszăpezirii și a lipsei implicării unora dintre aleși pentru a ajuta la rezolvarea probleme. Așa cum cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” a anunțat în edițiile de la vremea respectivă, în Municipiul Brăila s-a acționat pentru deszăpezire din 27 ianuarie (vineri) când a început ninsoarea până în noaptea de sâmbătă spre duminică. Prioritate au avut străzile principale și cele cu transport public, iar de sâmbătă noaptea, când deja intensitatea ninsorii scăzuse, s-a intrat și pe străzile secundare din cartiere. Spre deosebire de alți ani, au existat mult mai puține utilaje pe teren, lucru care s-a simțit. Ei bine, în ședința ordinară din 31 ianuarie, la rubrica ”Alte probleme”, consilierul liberal George Marius Sandu, a intervenit pentru a-și manifesta nemulțumirea față de modul cum s-a acționat la nivelul Municipiului în această iarnă.
”Consider că iarna ne-a prins pe nepregătite. Sunt străzi secundare pe care nu a trecut niciun utilaj. Pe care nu s-a dat cu material antiderapant. Sunt mormane de zăpadă”, a criticat acesta.
Primarul Marian Dragomir și alți consilieri PSD nu au lăsat netaxată intervenția consilierului, acuzându-i pe liberali că au stat în casă, ”la căldurică”, în timp ce ei au fost pe străzi în toiul nopții pentru a supraveghea modul în care s-a făcut deszăpezirea.
”Sunteți sigur că locuiți în Municipiul Brăila? Eu zic să vă mai gândiți. Noi am fost cu utilajele pe străzi. Pe toate străzile din Municipiul Brăila, credeți-mă. Sâmbătă noaptea. Toată noaptea! Pe toate străzile din Municipiul Brăila. Toți consilierii PSD am fost pe străzi cu utilaje pentru a asigura deszăpezirea în Municipiul Brăila, lucru care s-a văzut și în fapt și în drept. Unde ați fost dumneavoastră, stimați colegi? Am o întrebare așa din spiritul civic pe care îl aveți. Suntem colegi. Ați venit? Ați scris un mesaj? Nu știu, ați făcut ceva în sensul ăsta să contribuiți și dumneavoastră la această acțiune civică? Sunteți colegii noștri aici în mini-Parlamentul brăilean. Unde ați fost? Există vreun mesaj, vreo postare în sensul ăsta, care să ateste că ați venit și dumneavoastră să contribuiți? Să vă implicați? Așa era normal și firesc”, a dat tonul PSD-istul Valentin Pătârlăgeanu.
Consilierul PNL Florin Gheorghiță a precizat că a ieșit și a deszăpezit pe 28 și 29 ianuarie, atât pe strada sa, cât și pentru persoane care nu au posibilități sau susținerea membrilor familiei.
Dragomir, acuzații dure la adresa liberalilor
Primarul Marian Dragomir a intervenit precizând că la vremea respectivă a nins 37 de ore fără întrerupere la nivelul municipiului, inclusiv viscolit, astfel că s-a acționat după un plan anume: întâi pe străzile principale și cele cu transport public și abia după asigurarea faptului că orașul nu risca să rămână complet blocat, s-a trecut și la străzile secundare. De asemenea, acesta a subliniat că în toată această operațiune, foarte mulți dintre șoferii de utilaje proveneau din județ, astfel că nu au mai avut unde pleca la vremea respectivă, astfel că mulți au reușit să doarmă câteva ore în tractoare, însă cu precizarea că din punctul său de vedere au fost pauze bine-meritate și necesare pentru evitarea producerii de accidente din pricina oboselii. Însă Dragomir a dorit să atragă atenția că foarte mulți consilieri PSD Brăila l-au sunat la momentul respectiv, pentru a-i sări în ajutor, lucru pe care l-au și făcut, ieșind pe străzi și coordonând utilajele, alături de angajații Primăriei, chiar dacă nu aveau atribuții în acest sens. Primarul s-a arătat extrem de deranjat de lipsa implicării consilierilor PNL, mai ales după ce fusese criticat pentru modul în care se desfășurase acțiunea de deszăpezire de către Sandu. Vizibil iritat, Dragomir i-a acuzat pe liberali că nu sunt interesați decât de încasarea indemnizației lunare.
”Dar știți ceva, domnule consilier? Eu de circ m-am săturat! Și dumneavoastră numai asta faceți! Veniți în CLM și stați la pândă nu cumva nu a ieșit ceva bine ca să îl criticați pe primarul Dragomir. Dar nu era mai bine, domnilor consilieri de la PNL, dacă îl sunați să îl întrebați pe primarul Dragomir dacă puteți ajuta cu ceva? Că pe data de 10 a lunii vă înghesuiți și vă călcați în picioare să vă luați indemnizația de consilier! Dar proiecte nu votați, în comisii nu vreți să fiți nominalizați, nu vreți să participați la vot, bugetul nu-l votați! Veniți să ne dați nouă lecții de superioritate în CLM! (…) La circ și la scandal sunteți specialiști, dar la implicare: zero barat!”, a declarat Dragomir.
Consilierul PNL Brăila Petrică Popa a intervenit pentru a preciza că din punctul său de vedere străzile principale arătau acceptabil având în vedere intensitatea ninsorii ce s-a abătut asupra orașului, însă a făcut precizarea că problema deszăpezirii este a firmelor care au contract cu Primăria pentru acest lucru și nu a consilierilor.
Runda a doua
Supărările pe tema deszăpezirilor au revenit și în ședința ordinară a CLM Brăila din 2 februarie, în momentul dezbaterilor la proiectul pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli a municipiului pe 2023. După vot, pentru că liberalii au preferat să se abțină, au avut loc o serie de discuții ce s-au întins preț de minute bune. Însă și de această dată s-a ajuns la acuzațiile legate de lipsa de implicare a consilierilor PNL într-o chestiune civică, precum participarea la acțiunile de deszăpezire. De altfel, tot consilierul liberal George Marius Sandu a fost cel care a readus această problemă în discuție, precizând că nu i se pare normal ca liberalilor să li se facă o serie de observații nefondate, din punctul său de vedere.
”Ne abținem, deoarece este corect să ne abținem fiindcă nu suntem de acord în totalitate cu proiectele dumneavoastră. Nu avem putere să influențăm acest vot. Și dacă este negativ, este negativ, dar dacă ne abținem putem să revenim asupra unui proiect printr-o acceptare. Asta nu înseamnă că nu participăm la comisii. Îmi pare rău că trebuie să o spun. Sau că nu venim la ședințe. Nu avem nicio obligație să mergem în spatele utilajelor de deszăpezire. Nu avem nicio obligație! Iar fiecare își face meseria lui. Am intrat în CLM benevol. Nu am dat examen de admitere. Iar celor pe care îi reprezentăm le spunem și le arătăm exact partea pe care dumneavoastră nu o arătați”, a declarat Sandu.
Deși primarul Marian Dragomir a preferat să nu mai intre într-o nouă polemică pe aceeași temă cu liberalul, consilierul PSD Valentin Pătârlăgeanu a preluat repede ștafeta, având un nou comentariu ironic la adresa PNL-iștilor.
”Din ce am înțeles din luarea de cuvânt a colegului nostru liberal, colegii de la PNL au numai drepturi. E un lucru bine de știut și aș vrea ca la anul să mergeți în fața alegătorilor dumneavoastră și să le spuneți că aveți numai drepturi”, a afirmat Pătârlăgeanu.
Sandu și-a chestionat colegul consilier dacă are vreo lopată în mașină pentru a da zăpada, încercând să puncteze voalat că acesta nu a participat în mod direct la acțiunile de deszăpezire, ci doar a urmărit din mașină.
”Problema este că la ora actuală eu, în mașina mea, am două lopeți! Dumneavoastră aveți vreo lopată în mașină? Ați folosit-o? Ideea este că zăpada au dat-o și oamenii simpli. Și noi am dat. Fiecare a dat. Că mașinile care au deszăpezit ne-au lăsat ocazia”, a conchis Sandu, lansând un nou atac legat de modul în care s-a acționat pentru deszăpezire în această iarnă.
ADMINISTRAȚIE
Topul primăriilor cu cele mai mari investiții pe cap de locuitor
• platforma Bani Curați a realizat, recent, o analiză a execuțiilor bugetare și a investițiilor efective pe cap de locuitor ale primărilor, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării, incluzând fondurile europene și PNRR, raportate la populația de la Recensământul din 2021 • în județul Brăila, cele mai mari investiții pe locuitor se regăsesc la Comuna Frecăței (condusă de Ionel Bălan, primar PNL), cu 8.056 lei/locuitor/pe an (în 2021–2025), raportat la 1.201 locuitori, urmată de Siliștea (condusă de Ilie Efteme, PSD) cu 3.220 lei investiți per locuitor pe an (1.465 de locuitori) și Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 3.065 lei/locuitor/an (3.323 de locuitori) • la polul opus se află Tichilești (condusă de primarul liberal Givu Davidescu), 340 lei/locuitor/an (3.419 locuitori) • și orașul Ianca, condus de PSD-istul Ionel Epureanu se remarcă cu un profil financiar echilibrat, dar și comuna Gemenele (primar Petrică Calu, PSD), are investiții consistente, pentru o comună mică
O analiză recentă a site-ului banicurati.ro relevă modul în care sunt investiți banii publici de către autoritățile publice din Județul Brăila și care este raportul acestor sume la numărul de locuitori. Concret, platforma a analizat execuțiile bugetare și investițiile efective pe cap de locuitor ale primărilor, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării, incluzând fondurile europene și PNRR, raportate la populația de la Recensământul din 2021.
Așa cum se știe, în județul Brăila sunt 44 de primării (municipiul, cele trei orașe și 40 de commune), la care se adaugă și consiliul județean, pentru 281.452 de locuitori. Potrivit datelor oferite de sursa citată, în 2025, bugetele acestora au plătit 314,3 miliarde lei pentru investiții și încă 195,7 miliarde lei pentru proiecte cu fonduri UE și PNRR.
În cadrul acestei analize este publicat și un tabel interactiv, cu date despre fiecare primărie din județ cu execuția bugetelor locale pe ultimii cinci ani (2021–2025), din situațiile Ministerului Dezvoltării. Pe scurt, cât a investit fiecare primărie per locuitor, în medie pe an, cu tot cu proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR. Acestea fiind sume plătite efectiv, nu bugetele aprobate.
Așadar, potrivit banicurați.ro, cele mai mari investiții pe locuitor se regăsesc la Comuna Frecăței, cu 7.988 lei pe an în 2021–2025, la 1.201 locuitori. Investițiile pe locuitor ale județului, cu tot cu consiliul județean sunt de 848 lei pe an, sub media țării (1.104 lei), Brăila situându-se pe locul 39 din 42 (41 de județe și Bucureștiul).
”În situația Ministerului Finanțelor la 31.08.2026, nicio primărie din județul Brăila nu figura cu plăți restante de peste 5.000 de lei mai vechi de 90 de zile. 7 firme și regii autonome au ca autoritate tutelară o primărie, consiliul județean sau o asociație de primării din județul Brăila (registrul AMEPIP); cea mai mare după cifra de afaceri este Compania de Utilități Publice «Dunărea» Brăila SA, cu 158,8 mil. lei în 2025. 25 din 44 de primării au publicat anunțuri de participare în SEAP din ianuarie 2026; licitațiile deschise acum din județul Brăila”, se mai precizează pe site-ul amintit.
Totodată, se menționează și faptul că instituția Consiliului Județean Brăila are bugetul propriu, iar în 2025 a încasat 208,9 mil. lei și a cheltuit 237,5 mil. lei, din care 25,6 mil. lei în investiții. Sumele CJ Brăila nu se adună cu ale primăriilor, dar o parte din bani ajung la ele prin transferuri.
Redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au analizat datele publicate de platforma ”Bani Curați” și au încercat să realizeze câteva topuri: comunele cu cele mai mari investiții, investițiile din bani veniți de la UE și din PNRR, topul veniturilor proprii, cheltuielile pe locuitor și anunțuri în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP).
Campionii investițiilor per locuitor
Dacă ar fi să facem un top al comunelor care au investit cel mai mult per locuitor (adăugând și banii veniți de la UE și PNRR/locuitor) de departe se remarcă Unitatea Administrativ-Teritorială (UAT) Comuna Frecăței (condusă de Ionel Bălan, primar PNL). Aceasta se află pe primul loc cu 7.988 lei investiți, la care se adaugă încă 68 lei/locuitor/an din fonduri externe și rezultă 8.056 lei/locuitor/an (la 1.201 locuitori); Siliștea (condusă de Ilie Efteme, PSD) se află pe următoarea poziție cu 2.918 lei, la care mai adăugăm 302 lei din fonduri europene și suma finală este de 3.220 lei investiți per locuitor pe an (1.465 de locuitori); iar pe trei, destul de aproape ca sumă a investițiilor, se află Comuna Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 2.915 lei  150 lei din fonduri, deci 3.065 lei/an (3.323 de locuitori).
De cealaltă parte, comunele care au investit cel mai puțin sunt următoarele: Comuna Tichilești (condusă de primarul liberal Givu Davidescu), cu doar 311 lei înregistrați ca investiții pe locuitor și 29 lei din fonduri UE și PNRR/locuitor/an, deci în total 340 lei/locuitor/an (raportat 3.419 locuitori); Viziru (condusă de Ana Cornelia Măcrineanu, PNL), cu 852 lei investiții pe locuitor/an, la care se adaugă încă 83 lei din fonduri externe, deci 935 lei pe locuitor pe an (5.528 de locuitori); de asemenea, destul de aproape și comuna Dudești (condusă de Marius Alin Stancu, PNL), cu 856 lei investiții per locuitor/an, plus încă 90 lei/locuitor/an din fonduri UE și PNRR, rezultând un total de 946 lei/locuitor/an (3.035 locuitori).
Restul comunelor depășesc 1.000 lei per locuitor pe an, dacă adunăm investițiile proprii și cele din fonduri nerambursabile, potrivit datelor oferite de banicurati.ro. Trebuie precizat totuși că dintre restul UAT-urilor, se remarcă oarecum, comuna Gemenele (condusă de PSD-istul Petrică Calu), care are un nivel al investițiilor ridicat, iar veniturile proprii depășesc jumătate din total. Cu alte cuvinte, are investiții consistente pentru o comună mică: investiții – 2.592 lei/locuitor/an; cheltuieli: 4.520 lei/locuitor; fonduri UE și PNRR – 267 lei/locuitor/an; Venituri proprii – 52,2%. De asemenea, Comuna Vădeni (condusă de PSD-ista Coman Stanca), înregistrează cheltuieli reduse și venituri proprii ridicate: cheltuieli – 2.694 lei/locuitor; investiții – 786 lei/locuitor/an; fonduri UE și PNRR – 338 lei/locuitor/an; venituri proprii – 71%.
În ceea ce privește orașele, Însurăței, condus de Florentina Carșote (PSD) se află pe primul loc în acest top urban al investițiilor per locuitor, cu 1.490 lei/locuitor/an la care mai adăugăm 858 lei/locuitor/an din fonduri UE și PNRR, ceea ce înseamnă 2.348 lei/locuitor/an (5.870 locuitori). Pe locul al doilea se află orașul Ianca, condus de social-democratul Ionel Epureanu, care a înregistrat investiții de 608 lei/locuitor/an, la care se mai adaugă și bani de la UE și PNRR de 984 lei/locuitor/an, deci un total de 1.592 lei/locuitor pe an (8.969 locuitori). Orașul Făurei (condus de PNL-istul Grigore Gabriel Mocanu), cu 866 lei investiți per locuitor/an, la care dacă mai adăugăm 588 lei/locuitor/an din fonduri externe, rezultă investiții de 1.454 lei/locuitor/an (3.008 locuitori). De asemenea, Municipiul Brăila, condus de primarul Marian Dragomir (PSD), înregistrează 299 lei investiți/locuitor/an, la care se adaugă și 720 lei/locuitor/an din fonduri europene și PNRR, adică 1.019 lei/locuitor/an (154.686 locuitori).
Totuși, aici trebuie menționat că orașul Ianca pare să aibă cel mai echilibrat profil financiar. Acesta se remarcă printr-o pondere ridicată a veniturilor proprii, cheltuieli relativ moderate și o valoare bună a fondurilor europene raportate la populație: cheltuieli – 3.645 lei/locuitor în 2025; investiții – 608 lei/locuitor/an în medie, 2021–2025; fonduri UE și PNRR – 984 lei/locuitor/an; venituri proprii – 71,2% din total.
Topul fondurilor europene
Dacă ne limităm strict la investițiile per locuitor/an din bani de la UE și PNRR, pe primul loc se află comuna Racovița, condusă de Tudorel Gâscă de la PNL, cu 859 lei/locuitor/an (892 locuitori), apoi comuna Grădiștea, condusă de Petre Andrei tot de la PNL, cu 690 lei/locuitor (2.115 locuitori), urmată de comuna Jirlău ce îl are primar pe Daniel Drăguț (PSD), cu 638 lei/locuitor/an (2.919 locuitori) și de comuna Unirea (condusă de Teodora Puia, PSD), cu 594 lei/locuitor/an (2.235 locuitori). La pol opus, se află comuna Gropeni (condusă de Nicușor Cocianu, PNL), cu 24 lei/locuitor/an (3.022 locuitori); comuna Tichilești (condusă de Gicu Davidescu, PNL), cu 29 lei (3.419 locuitori) și comuna Bărăganul (condusă de Daniel Mihail Sandu, PSD), cu 39 lei/locuitor/an (2.864 locuitori).
În ceea ce privește orașele, acestea stau mai bine la capitolul absorbție de fonduri europene pentru beneficiul cetățenilor. Mai precis, pe primul loc se află orașul Ianca, cu 984 lei/locuitor/an, la 8.969 locuitori; pe doi este situat orașul Însurăței, cu 858 lei/locuitor/an (5.870 locuitori), Municipiul Brăila cu 720 lei/locuitor/an (154.686 locuitori), în timp ce orașul Făurei, ceva mai jos în top, cu doar 588 lei/locuitor/an (3.008 locuitori).
Ce primărie stă cel mai bine la gestiunea propriilor venituri
În topul veniturilor proprii, pe primul loc în top se situează tot comuna Frecăței, condusă de PNL-istul Ionel Bălan, cu 78,2%, orașul Ianca condus de Epureanu, cu 71,2%, comuna Vădeni (condusă de Stanca Coman, PSD), cu 71% și comuna Chiscani (condusă de Geanina Pospai, PSD), cu 57%. Cele mai mici procente la acest capitol le înregistrează comuna Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 15,4%, comuna Grădiștea, cu 18% și Comuna Unirea, cu 18,2%.
Topul cheltuielilor
Cât despre topul cheltuielilor pe locuitor, pe primul loc la cele mai cheltuitoare UAT-uri se situează, de asemenea, comuna Frecăței, condusă de Ionel Bălan (PNL), cu 13.611 lei pe locuitor, pe an (1.201 locuitori), urmată de comuna Unirea (condusă de Teodora Puia, PSD), cu 9.369 lei/locuitor/an (2.235 locuitori) și comuna Siliștea (condusă de Ilie Efteme (PSD), cu 9.161 lei/locuitor/an (1.465 locuitori). La polul opus figurează comuna Vădeni cu 2.624 lei/locuitor/an (3.700 locuitori); comuna Tichilești (condusă de PNL-istul Gicu Davidescu), cu 2.785 lei/locuitor/an (3.419 locuitori) și comuna Mircea Vodă (condusă de Alexandru Moșescu, PNL), cu 3.146 lei/locuitor/an (2.812 locuitori).
Dintre orașe, pe primul loc la ”proba cheltuieli”, se află Însurăței, cu 4.939 lei/locuitor/an (5.870 locuitori); Municipiul Brăila cu 4.462 lei/an/locuitor (154.686 locuitori); orașul Făurei cu 4.405 lei/locuitor/an (3.008 locuitori) și orașul Ianca cu 3.645 lei/locuitor/an (8.969 locuitori).
Cele mai active primării
În ceea ce privește anunțurile în SEAP în acest an, topul este dominat de departe de Municipiul Brăila, cu 20 de anunțuri active în sistemul electronic al achizițiilor publice, urmat de comuna Chiscani cu 6 anunțuri, comuna Șuțești (condusă de PSD-istul Costică Dobre), cu 5 anunțuri; orașul Ianca cu 4, comunele Frecăței, Cazasu, Romanu, Viziru cu câte 3 anunțuri fiecare; comunele Unirea, Măxineni, Bordei Verde, Ulmu, Vișani cu câte 2 anunțuri fiecare; orașul Însurăței și comunele Racovița, Ciocile, Gropeni, Râmnicelu, Jirlău, Tufești, Gemenele, Mărașu, Traian, Movila Miresii și Vădeni cu câte un anunț în SEAP. Restul localităților nu figurează ca active la acest capitol.
Analiza și datele complete privind toate comunele din Județul Brăila pot fi accesate și consultate la adresa: https://banicurati.ro/primarii/braila
ADMINISTRAȚIE
Spitalul de Psihiatrie. Drept de administrare a clădirilor în care funcționează pentru încă zece ani
• decizia a fost luată în cadrul celei mai recente ședințe ordinare a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila • este vorba despre imobilele din Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești nr. 53, aflate în proprietatea publică a municipiului Brăila și administrate de Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” Brăila • fostul contract încheiat cu Primăria în 2016 se apropie de data finală și a trebuit demarată procedura pentru încheierea unuia nou pentru administrarea clădirilor de către spital în următorii 10 ani
Veste bună pentru Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” Brăila. Consilierii municipali au aprobat, recent, transmiterea dreptului de administrare asupra imobilelor din Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești nr. 53 (Secția de Psihiatrie cronici adulți), aflate în proprietatea publică a municipiului Brăila, către unitatea spitalicească, pentru o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire.
Așa cum se menționează în documentația aflată la mapa de ședință a membrilor Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila, cele două imobile sunt înscrise în Inventarul domeniului public al Municipiului Brăila, actualizat prin hotărârea CLM nr. 325 din 30 septembrie 2011, la Capitolul H – ”Terenurile și clădirile instituțiilor publice – teatre, case de cultură, case și palate ale copiilor, biblioteci, muzee, grădinițe, cămine, spitale, policlinici, cămine de bătrâni”, la poziția nr. 9.
Consilierii au aprobat cu această ocazie și modelul contractului de dare în administrare a imobilelor. Potrivit raportului de specialitate al proiectului, Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” a transmis încă de pe 9 septembrie o adresă către Primăria Municipiului Brăila, prin care a adus la cunoștință faptul că urmează să îi înceteze dreptul de administrare asupra imobilelor din Municipiul Brăila în cadrul cărora funcționează unitatea spitalicească.
”Ținând seama de necesitatea asigurării continuității desfășurării activității medicale și administrative a Spitalului de Psihiatrie «Sf. Pantelimon», precum și de necesitatea asigurării unui cadru juridic corespunzător pentru utilizarea și administrarea imobilelor menționate; luând în considerare faptul că imobilele fac parte din domeniul public al Municipiului Brăila și că acestea sunt destinate desfășurării activității unei unități sanitare publice; în conformitate cu prevederile legale privind administrarea bunurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale; se propune transmiterea dreptului de administrare asupra imobilelor situate în Municipiul Brăila, Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești, nr. 53, proprietate publică a Municipiului Brăila, către Spitalul de Psihiatrie «Sf. Pantelimon», pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii, în condițiile legii”, se menționează în raportul de specialitate.
Ultimul contract pentru folosirea de către spital a imobilelor, datează din 2016
Transmiterea dreptului de administrare se poate realiza doar prin hotărâre a CLM Brăila, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, cu respectarea regimului juridic al bunurilor proprietate publică. Odată dat acest acord de către Consiliu, Spitalul va exercita dreptul de administrare asupra imobilelor, exclusiv pentru desfășurarea activităților specifice, cu respectarea destinației acestora și a prevederilor legale aplicabile tuturor bunurilor proprietate publică.
Contractul precedent între municipalitate și Spitalul de Psihiatrie a fost încheiat în urma hotărârii de CLM Brăila nr. 403 din 28 noiembrie 2016 și urmează să expire, astfel că unității îi va înceta calitatea de titular cu drept de administrare. În acest context, managerul spitalului, ec. Bogdan Marian Criță, a solicitat încheierea unui nou contract. Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
CELE MAI CITITE
