ADMINISTRAȚIE
Criza Lapte fără Corn
• elevii brăileni vor primi, cel puţin acum, la debutul noului an şcolar, doar lapte şi fructe • produsul de patiserie încă nu a fost contractat de către Consiliul Judeţean Brăila care se chinuie, încă din luna mai, să lanseze licitaţia • abia în iulie s-a publicat în SEAP anunţul de licitaţie, iar acum, cu câteva zile înainte de primul clopoţel, procedura achiziţiei încă nu a depăşit faza cea mai grea, cea a contestaţiilor • iar cum în cursa pentru cele 3,7 milioane de lei, fără TVA – valoarea estimată a contractului multianual – sunt înscrise nu mai puţin de 5 ofertanţi, ar fi un miracol ca CJ-ul să scape fără contestaţii • de un optimism nejustificat, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac încă mai speră că licitaţia se va încheia până la debutul anului şcolar 2017 – 2018 • în ultimii 3 ani, au fost tot timpul întârzieri şi probleme la programul guvernamental “Lapte – Corn”, care pentru copiii necăjiţi înseamnă foarte mult
Peste o săptămână începe noul an şcolar iar Consiliul Judeţean a fost prins din nou pe picior greşit, cel puţin cu una dintre componentele programului guvernamental Lapte-Corn-Fructe. Mai precis, este vorba despre produsul de patiserie din pachet (sau Cornul aşa cum este cunoscut), pentru care autoritatea locală se tot câcâie de luni bune cu procedura selecţiei unui furnizor. De fapt, licitaţia a fost lansată în luna iulie, cu termen de înscriere a firmelor interesate până pe 7 august, şi cu o perioadă de evaluare a ofertelor până vineri, 1 septembrie. Dacă vor fi şi contestaţii, şi este de aşteptat să se înregistreze astfel de incidente, dată fiind istoria ultimilor ani la capitolul Licitaţii pentru Lapte-Corn şi, mai ales, că sunt totuşi 5 firme ofertante înscrise în cursa pentru cele aproape 3,7 milioane lei fără TVA, este clar că elevii brăileni vor mai avea de aşteptat săptămâni, dacă nu chiar luni, până când vor primi pachetul întreg. N-ar fi pentru prima dată când se întâmplă astfel de sincope: anul trecut, de exemplu, în septembrie, CJ Brăila nu reuşise să contracteze furnizorul pentru Lapte şi Corn.
Greul de-abia acum începe
Început de an şcolar fără corn pentru elevii brăileni. Devine din ce în ce mai clar că povestea de anul trecut, când CJ Brăila nu reuşise finalizarea procedurii de atribuire a contractului multianual pentru componenta Corn, se va repeta şi acum. De ce spunem asta? Simplu: suntem la începutul lunii septembrie, în câteva zile va suna primul clopoţel din anul şcolar 2017 – 2018, iar autoritatea locală este încă în derulare cu licitaţia pentru produsul de patiserie. De fapt nu a stabilit încă nici data la care va avea loc în SEAP licitaţia electronică – etapa finală a procedurii lansată de CJ Brăila încă din vara acestui an. Surse oficiale din cadrul autorităţii locale ne-au explicat că autoritatea contractantă, mai precis comisia de licitaţie, abia a finalizat evaluarea DUAE depuse de ofertanţi şi abia apoi poate trece la partea de evaluare a propunerilor tehnice şi financiare ale ofertanţilor. După ce va fi încheiată această etapă se va putea stabili data efectivă la care va avea loc licitaţia electronică pe SEAP. Asta dacă nu cumva vor fi formulate contestaţii din partea eventualelor firme ori asocieri ale căror oferte nu vor fi declarate admisibile în urma evaluării, fiindu-le astfel blocată intrarea la licitaţia electronică. “Noi acum suntem în evaluare DUAE care se termină chiar astăzi, 1 septembrie. După aceea, va începe evaluarea de propunere tehnică şi apoi financiară şi abia apoi se vor face invitaţiile (invitaţiile de participare, către ofertanţii admişi, la licitaţia electronică – n.r.). Astfel încă nu s-a stabilit data licitaţiei electronice. Avem 5 ofertanţi, şi nu vă putem da numele deocamdată, dar vă pot spune că sunt atât din judeţul nostru cât şi din alte judeţe”, ne-a declarat Cătălin Murea, vicepreşedintele CJ Brăila, cel care are în competenţă partea de achiziţii publice ale autorităţii locale. Întrebat de ce sunt atât de largi termenele în cadrul acestei proceduri de achiziţie publică, dat fiind faptul că, de exemplu, lansarea licitaţiei a avut loc la începutul lunii iulie, data înscrierii firmelor la licitaţie a fost 7 august, iar termenul maxim de evaluare a expirat vineri, 1 septembrie, sursa citată a precizat că “Termenele în procedura de licitaţie sunt stabilite prin lege”. De altfel, la fel a explicat şi preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac atunci când i s-a solicitat un punct de vedere pe această speţă din partea reporterilor “Obiectiv”.
Ca o paranteză DUAE – Document Unic de Achiziţie European reprezintă o declaraţie pe propria răspundere a operatorului economic, potrivit căreia acesta nu se află într-una dintre situaţiile de excludere şi îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie, precum şi, după caz, respectă regulile şi criteriile obiective care au fost stabilite în scopul limitării numărului de candidaţi calificaţi care urmează să fie invitaţi să participe în cadrul procedurilor de atribuire care se derulează în mai multe etape, aşa cum este cazul licitaţiei de la CJ Brăila pentru Corn.
Periplul licitaţiei la Corn a început, atenţie, încă din luna mai!
Revenind la discuţia cu vicele Murea, la întrebarea dacă a fost depăşită etapa în care se pot formula contestaţii din partea firmelor înscrise la licitaţie, sursa citată a precizat că: “Practic, după fiecare etapă a evaluării pot apărea contestaţii, iar după susţinerea licitaţiei se mai pot face contestaţii, însă doar la rezultatul atribuirii”. Altfel spus “distracţia” contestaţiilor şi “paracontestaţiilor” de-abia acum începe. “Vă daţi seama că noi am vrea să se termine mai repede această licitaţie”, a continuat sursa citată, “dar sunt toţi aceşti paşi ce trebuie urmaţi. Ce-i drept, au fost şi foarte multe solicitări de clarificări, demers care amână fiecare în parte cu câte 5 zile calendarul licitaţiei. Partea bună a acestor clarificări este aceea că ne ajută mult în etapa de evaluare”. Întrebat dacă poate înainta un termen orientativ când s-ar putea încheia efectiv licitaţia, acesta a spus că nu poate face un astfel de prognostic. La fel, nici şeful de judeţ, Francisk Chiriac nu a putut înainta un termen final, dar şi-a manifestat speranţa ca licitaţia să se termine până la debutul anului şcolar.
De precizat că totuşi, autoritatea locală a trimis încă din cursul lunii mai documentaţia de licitaţie pentru avizare la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, însă abia pe final de iunie – începutul lunii iulie, a primit OK-ul final, după cum a explicat, acum câteva luni, vicepreşedintele CJ Brăila, Ionel Epureanu: “Strategia şi documentaţia au fost validate în sistemul SEAP pe 5 iulie, în contextul în care au fost depuse pe 25 mai. Documentaţia a fost, din păcate, respinsă de două ori şi a trebuit făcute modificări conform recomandărilor autorităţii în domeniu astfel că termenul de depunere a ofertelor este 7 august (…). Sperăm să nu fie complicaţii la procedura de achiziţie şi astfel să reuşim să avem stabilit cât mai repede furnizorul pentru componenta Corn, dar este greu de estimat în acest moment cum se vor derula lucrurile”. Iată că, până la urmă, temerea sursei anterior citate este pe cale să se adeverească.
Interesant ar fi de făcut totuşi o paralelă între procedura de achiziţie pentru corn de la Brăila şi cea de la Galaţi pentru Lapte şi Corn, întrucât ambele autorităţi au avut aceeaşi scadenţă în ce priveşte înscrierea la procedură a firmelor interesate de contractele scoase la bătaie. Surse din administraţia gălăţeană ne-au confirmat că acolo comisia de licitaţie a comunicat deja încă de vineri, 1 septembrie, decizia de atribuire, urmând ca de la acel termen să curgă cele 10 zile pentru contestarea rezultatului procedurii. Asta înseamnă că în lipsa vreunei contestaţii, se va putea trece la semnarea contractului, astfel încât, din a doua zi de şcoală, să se poată începe distribuirea produselor în cadrul programului guvernamental. La noi, după cum aţi văzut, comisia de licitaţie abia este la debutul evaluărilor ofertei tehnice şi celei financiare, ambele etape cu risc de contestaţie.
Acum, CJ Brăila vrea contract pe doi ani şcolari
Aşa cum arată anunţul de licitaţie lansat, în luna iulie, în SEAP de către CJ Brăila, se urmăreşte încheierea unui acord cadru, cu maxim 3 agenţi economici, care să acopere o perioadă de 2 ani şcolari, iar valoarea estimată a contractului ar fi undeva la aproape 3,7 milioane lei, fără TVA (3.685.829,4 lei, mai precis).
Contractul este împărţit pe două loturi, primul grupând unităţile de învăţământ din municipiu, iar al doilea, pe cele din judeţ. Lotul I a luat în calcul un efectiv de minim 14.000 de elevi, maxim 15.371, pentru o perioadă cuprinsă între minim 100 de zile şi maxim 180 de zile, la un preţ estimativ de 0,33 lei fără TVA/zi/elev.
La lotul II s-au luat în calcul un minim de 14.000 de elevi, maxim 15.180, cu acelaşi preţ estimativ de 0,33 lei.
Atribuirea se va face prin licitaţie deschisă, având unic criteriu de selecţie, “preţul cel mai scăzut” cu precizarea că în urma stabilirii ofertelor admisibile, înainte de stabilirea ofertei câştigătoare, autoritatea contractantă va organiza ca etapă finală o licitaţie electronică. Vor fi invitaţi toţi ofertanţii care au depus oferte admisibile, să prezinte preţuri noi.
Potrivit datelor disponibile în SEAP, la licitaţie s-au înscris 5 ofertanţi pentru cele două loturi în care a fost împărţit contractul (lotul I – distribuire în municipiu şi lotul II – distribuire în judeţ) SC “Alpiline” – Brăila, SC “Logistic Media Pop Art” – Ocna Mureş, judeţul Alba, asocierea având drept lider pe “Management Objectives” – Bucureşti şi drept asociat, doar pentru lotul II pe cei de la “Vel Pitar” – Râmnicu Vâlcea, SC “Patisgal” – Galaţi şi SC “Voipan Sil” – Câmpina, judeţul Prahova.
Licitaţii împotmolite în contestaţii
Dacă e să privim în urmă, vom observa că nu este pentru prima dată când laptele şi cornul ajung foarte târziu în unităţile de învăţământ din Brăila. În anul şcolar 2014-2015 elevii au aşteptat şapte luni până să primească ambele produse. Ei au primit iniţial laptele, însă cornul a ajuns abia în luna aprilie 2015, când mai erau două luni până la încheierea cursurilor. La acea dată, Consiliul Judeţean Brăila, condus de preşedintele interimar Viorel Mortu, a lansat procedura la începutul lunii iulie 2014, în august fiind programată deschiderea ofertelor. Ca de fiecare dată, problemele au apărut din cauza contestaţiilor înregistrate. La componenta “Lapte” nu au fost probleme, pentru că a fost un singur ofertant înscris la licitaţie, firma “Risk” care a şi câştigat contractul în valoare de 4 milioane lei. În ceea ce priveşte componenta “Corn”, unde valoarea contractului era de 2 milioane lei, procedura s-a blocat pe fondul contestaţiilor depuse de cele trei firme înscrise la licitaţie: “Management Objectives” Bucureşti, având asociată firma “Vel Pitar” Râmnicu Vâlcea şi subcontractant SC “Velrom” Târgovişte, firma brăileană “Risk Com” SRL şi asocierea “Voipan Sil” Câmpina – “Eden Garden” Plopeni.
Programul de achiziţii a fost lansat cu întârziere şi în anul şcolar 2015 – 2016, mai precis, cu o lună înainte de începerea cursurilor, iar licitaţiile au fost programate în a doua jumătate a lunii octombrie 2015. Pentru ca pachetul să ajungă la copii încă din primele zile de şcoală, Viorel Mortu, preşedintele CJ Brăila la vremea respectivă, a venit cu o soluţie de moment şi a făcut atribuire directă până la licitaţia propriu-zisă. În acel an şcolar, valoarea programului a fost de 4,25 milioane lei plus TVA.
Reamintim că, nici în anul şcolar 2016 – 2017 elevii brăileni nu au primit pachetul lapte corn în formulă completă, iar asta tot din cauza contestaţiilor. Abia în cursul lunii mai, anul acesta, aşadar cu puţin timp înainte de vacanţa de vară, Consiliul Judeţean Brăila a anunţat atribuirea loturilor “Lapte” şi “Fructe” către firma brăileană “Alpiline” aparţinând lui Ştefan Rădulescu, în cadrul unor contracte multianuale, cu o valoare cumulată de peste 13,4 milioane lei, fără TVA.
„Lapte – Corn”, o afacere profitabilă pentru familia Rădulescu şi firmele sale
O scurtă trecere în revistă a contractelor din anii anteriori pe programul guvernamental “Lapte-Corn” arată că SC “Risk Com”, una dintre afacerile familiei Rădulescu, a câştigat ani la rând pe acest segment. De exemplu, pentru anul şcolar 2004-2005, firma a încasat din bani publici un milion de euro. Şi în anul următor suma a fost aceeaşi, abia în sezonul 2006 – 2007 înregistrându-se o creştere: un pot total de 1,1 milioane euro. În următorul an plusul a fost mai mare, ajungându-se la o valoare de 1,3 milioane euro, iar în anul şcolar 2008 – 2009 a fost de 1,6 milioane euro. Pentru anul 2009 -2010 potul a crescut la 1,7 milioane euro, în contextul în care valoarea unui pachet a fost de 1,17 lei cu tot cu TVA, neschimbată şi în anul şcolar 2010 – 2011. Şi în următorii ani şcolari povestea s-a repetat în sensul că aceeaşi firmă a câştigat licitaţiile, ajungând ca până la debutul vacanţei de vară din 2014 suma totală din program cuvenită SC „Risk Com” SRL să atingă circa 9,3 milioane euro.
Mai departe, în anul şcolar 2015 – 2016 au fost desemnaţi furnizori în programul „Lapte – Corn” cei de la „Alpiline” SRL Brăila (în fapt, o afacere aparţinând aceleiaşi familii Rădulescu) pentru componenta lapte – 0,871 milioane euro, alături de bucureştenii de la “Management Objectives” pentru componenta corn – circa 0,3 milioane euro.
ADMINISTRAȚIE
Încă o surpriză în Piaţa Mare
* în rotonda Halei Mari, dar și în sectorul lactate, au apărut, pe lângă aranjamentele florale realizate astă-vară, câteva bănci și jardiniere noi * inițiativa este apreciată în special de cumpărătorii vârstnici, care se pot odihni, preț de câteva minute, într-un spațiu cu aspect plăcut
Reamintim că, odată cu reparaţiile şi igienizările executate în acest an în Hala Mare, Administraţia Pieţelor și Târgurilor (APT) Brăila a venit şi cu o serie de surprize plăcute pentru brăileni: sutele de glastre cu flori expuse în vitrine din sticlă, un aranjament floral cu o minifântână şi păsări exotice, în rotonda halei.
Două dintre cele 28 de ferestre/luminatoare sunt pictate pe sticlă cu imagini ce evocă produse agroalimentare, iar restul urmează să treacă prin același proces, conform promisiunilor administrației. De curând, însă, o altă surpriză în hala centrală: bănci şi flori (inclusiv de sezon).

“Nu mai rezemăm pereţii pe afară, fiindcă aici au apărut bănci, pe care putem să stăm și să privim la ceea ce este frumos, uitând un pic de grijile bătrâneţii şi ale vieţii”, ne-a declarat o familie de pensionari.
Ei aducându-şi aminte de vremurile când toamna debuta cu o avalanşă de produse agroalimentare româneşti, proaspete, ieftine şi gustoase, îndestulătoare pentru cămările iernii, toate provenind doar de la adevăraţii producători şi comercianţi brăileni.
În acele vremuri, Zilele Recoltei însemnau şi mustării/terase cu mici, pastramă, peşte şi lăutari. Deci, voie bună! Nu extindem acum subiectul, dar venim cu propunerea ca printr-un fotomontaj expus tot în rotonda halei, alături de o succintă istorie scrisă, să fie reamintite transformările prin care au trecut, de-a lungul timpului, Hala Centrală, dar și Piața Mare în ansamblul său.
Care piață merită această aducere aminte, ea devenind un simbol al unui comerţ civilizat la Brăila.
ADMINISTRAȚIE
Jandarmeria Brăila a revenit la vechiul sediu, după finalizarea proiectului european de eficientizare energetică
* activitatea a fost reluată în sediul de pe strada Industriei după ce, din primăvara anului 2023 până la începutul acestei luni, sediul provizoriu a fost mutat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu „Progresul” din cartierul Vidin
Au fost finalizate lucrările de reabilitare la fostul sediul al Jandarmeriei Brăila, de pe strada Industriei, iar instituția va reveni ”acasă”. În februarie 2023, contractul de finanțare pentru proiectul de renovare a clădirii, pentru eficientizarea energetică, a fost preluat de la Ministerului Afacerilor Interne, de fostul șef la instituției, colonel Nicolae Iulian Albăceanu.
După începerea lucrărilor de reabilitare, activitatea de la Jandarmeria Brăila s-a desfășurat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu ”Progresul” din cartierul Vidin.
Reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila, au anunțat, marți, că proiectul «Creșterea eficienței energetice în sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila», implementat de Inspectoratul de Jandarmi Județean Brăila, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost finalizat, valoarea finală a investiției fiind de 8.551.881,71 lei, inclusiv TVA.
”Investiția a avut ca obiectiv îmbunătățirea performanței energetice a clădirii, reducerea consumului de energie și a costurilor de funcționare, precum și asigurarea unor condiții de lucru îmbunătățite pentru personal. Proiectul a fost implementat în perioada 14.02.2023 – 30.08.2026, având o valoare inițială de 9.632.174,08 lei, inclusiv TVA, și codul C5-B2.2.b125. Odată cu finalizarea lucrărilor, activitatea Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila se reia la sediul principal modernizat, situat în municipiul Brăila, strada Industriei nr. 1”, se arată în informarea IJJ Brăila.
Pentru informații suplimentare, instituția poate fi contactată la numerele de telefon 0239.619.380 și 0239.617.112, pe site-ul www.jandarmeria-braila.ro sau la adresa de e-mail jandarmeriabraila@jandarmeria-braila.ro.
Renovare cu fonduri europene
După cum v-am informat, în februarie 2023, șeful Jandarmeriei Brăila a preluat de la Ministerului Afacerilor Interne contractul de finanțare semnat pentru proiectul de renovare a clădirii în care funcționează unitatea. Sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila intra în renovare, iar consumul de energie electrică și cel de încălzire urmau a fi reduse considerabil.
La vremea respectivă, la conducerea inspectoratului se afla colonelul Nicolae Iulian Albăceanu, care ulterior avea să fie suspendat pentru fapte de corupție. Între timp, acesta și-a recăpătat funcția, însă a intrat în concediu de paternitate.
Cert este că, la începutul anului 2023, în momentul lansării proiectului, Albăceanu, din postura de șef al IJJ Brăila, a explicat de ce era necesară reabilitarea sediului și ce lucrări urmau a fi executate.
Astfel, a fost punctat faptul că imobilul a fost construit în anul 1978 și nu mai corespundea din punct de vedere al eficienței și calității termice, rezistența termică a pereților exteriori fiind sub valoarea minimă prevăzută de normele tehnice în vigoare.
Învelitoarea era de tip terasă necirculabilă și trecuse în timp printr-o serie de reparații curente, care însă nu rezolvaseră complet problema infiltrațiilor. Din această cauză, pereții adiacenți erau predispuși în permanență la umezire, favorizând apariția degradărilor la tavane și pereți, precum și apariția igrasiei și a mucegaiului.
Era nevoie, așadar, de soluții moderne pentru stoparea infiltrațiilor. În plus, proiectul a prevăzut implementarea unor soluții de ultimă generație.
„Sursele regenerabile de energie ce vor fi implementate în cadrul proiectului sunt reprezentate de pompe de căldură de tip aer-apă și integrarea acestora în sistemul existent de încălzire; panouri solare fotovoltaice pentru asigurarea parțială a consumului electric; pentru reducerea consumului de energie datorat ventilării spațiilor se propun recuperatoare de căldură locale; instalație de panouri solare termice cu tuburi vidate, instalație de stingere cu apă a incendiilor cu hidranți interiori și exteriori, instalații de iluminat de securitate, instalații detectare și avertizare incendiu, stație de pompare pentru hidranți și rezervă de incendiu montată subteran. Clădirea nu necesită consolidare, întrucât expertiza a încadrat-o în clasa de risc seismic 3”, a precizat, în februarie 2023, conducerea Inspectoratului Județean de Jandarmi Brăila.
S-a anunțat atunci că perioada de implementare a proiectului nu va depăși termenul de 30 iunie 2026, dar a fost totuși o mică întârziere.



















