• consilierii municipali au aprobat în ședința ordinară din luna februarie bugetul de venituri și cheltuieli al Regiei Autonome Administrația Zonei Libere (RA AZL) Brăila, precum și indicatorii de performanță ai membrilor Consiliului de Administrație • subiectul a stârnit un val de critici din partea consilierului PNL Brăila Florin Gheorghiță care, printre altele, a afirmat chiar că nu este de acord cu perpetuarea unei astfel de ”instituții anacronice”, nemulțumit de banii alocați pe bonificații • primarul Marian Dragomir l-a atacat la rândul său pe liberal, afirmând că este pe lângă subiect și că zonele libere nu pot fi desființate decât prin hotărâri de guvern • mai mult, a insistat pe ideea că propunerea PNL-istului ar putea conduce la pierderea a peste 4.000 de locuri de muncă, iar atacurile s-au întins preț de minute bune
Zona Liberă Brăila a agitat spiritele la cea mai recentă ședință ordinară a Consiliului Local Municipal. La finele lunii trecute, consilierii au aprobat bugetul de venituri și cheltuieli al Regie Autonome Administrația Zonei Libere (RA AZL) Brăila, pe anul 2023, totodată, un proiect care viza indicatorii de performanță ai membrilor Consiliului de Administrație ai acestei entități. Nu toți consilierii s-au arătat încântați de modul în care a fost creionat bugetul AZL, astfel că s-a ajuns la critici dure și minute bune de contre între PNL-iști și primarul Marian Dragomir.
Pe scurt, potrivit proiectului de hotărâre, bugetul Zonei Libere pe anul 2023 prevede venituri de 5.561.000 lei și cheltuieli de 5.213.000 lei. Structura veniturilor este următoarea: 5.452.000 lei din exploatare și 109.000 lei venituri financiare. De asemenea, cheltuielile de exploatare se ridică la 5.163.000 lei iar cele financiare la 50.000 lei. Regia Autonomă prevede pentru acest an un profit brut de 348.000 lei, în timp ce cheltuielile de investiții sunt estimate la 5.277.000 lei.
Tot în acest proiect a fost aprobat și gradul de realizare al veniturilor din ultimii doi ani. Astfel, pe anul 2021 fuseseră aprobate venituri de 5.330.000 lei și în final au fost înregistrate venituri de 5.631.000 lei, cu alte cuvinte cu un surplus ce nu fusese luat în calcul inițial. În anul 2022, s-au aprobat venituri de 5.650.000 lei și în realitate s-au realizat 5.982.000 lei.
Prea mulți bani pentru prime și bonificații
Consilierul municipal PNL Brăila a atras atenția că în ceea ce privește cheltuielile, 20% reprezintă bani care se duc către salarii, prime și bonificații pentru contractele de mandat ale celor din Consiliul de Administrație și ale altor organe de conducere și control. Mai mult, Gheorghiță și-a început discursul critic prin a puncta că în opinia sa Zona Liberă este o instituție anacronică în contextul în care România se află în Uniunea Europeană, motiv pentru care ar prefera desființarea acesteia.
”Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană scopul și obiectul Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Brăila a fost golit de conținut. Avem o instituție cu venituri totale de 5.561.000 lei, deci 55 miliarde lei vechi, cu cheltuieli de 52 miliarde lei vechi. Cu cheltuieli de personal de aproape 32 miliarde lei vechi. Și cheltuieli cu sporuri, prime și bonificații, respectiv cu cheltuieli aferente contractelor de mandat și alte organe de conducere și control, de 538.000 lei. Aproximativ 20% se duc în prime, contracte de mandat și alte bonificații. Nu suntem de acord cu această instituție. Cu această formă. Putem trece foarte simplu patrimoniul acestei instituții în administrarea SUPAGL. Nu văd de ce nu. Doar ca să plătim niște cheltuieli aferente contractului de mandat? Îmi pare rău, dar nu vom vota un astfel de buget”, a declarat Gheorghiță.
Primarul Marian Dragomir nu a primit deloc bine propunerea liberalului și a ținut să îi demonstreze consilierului că este pe lângă subiect. Ba mai mult, că propune un lucru pe care doar Guvernul României îl poate aproba, dar că înaintează la pachet în mod indirect și posibila desființare a peste 4.000 de locuri de muncă de la nivelul societăților care, potrivit lui Dragomir, se află la Brăila și pentru că beneficiază de facilitățile oferite de Zona Liberă.
”Dintotdeauna visul PNL a fost să pună mâna pe terenul Zonei Libere Brăila, din fața ieșirii către Brăila Mall, pentru proiecte imobiliare, de case. Au mai existat astfel de inițiative pe vremea domnului primar Cibu. Din păcate pentru dumneavoastră, domnule consilier, și atunci, și acum, cu siguranță Guvernul din care faceți parte, nu va aproba transformarea unui teren în care există fabrici, contracte de concesiune semnate inclusiv cu cei de la Tesla (Cehia). Și cu siguranță dumneavoastră, fiind parteneri de guvernare, puteți discuta cu prim-ministrul să aveți inițiativa de modificare a Legii 84/1992 a Zonelor Libere. La următoarea ședință vă rugăm să ne informați ce demersuri ați făcut pentru desființarea zonelor libere, în condițiile în care peste tot în țară, și la Arad acolo unde aveți un primar PNL, se dorește ca Zona Liberă să rămână. Doar la Brăila, dumneavoastră vreți să o desființați. Dar aștept la următoarea ședință de CLM să ne spuneți dacă ați vorbit la Guvern și dacă vă aprobă proiectul de desființare a Zonei Libere Brăila”, a declarat Dragomir.
Acesta a dorit să puncteze că nici el și nici consilierii PSD nu vor fi de acord vreodată cu desființarea Zonei Libere.
„Acolo sunt societăți care fac export, sunt vapoare care acostează la danele Zonei Libere, sunt mii de oameni angajați la Yazaki. În momentul în care și-ar pierde regimul de zonă liberă ar pleca din Brăila și probabil că asta așteptați. Să plece investitorii de la Yazaki, să plece Tesla, să plece Nuova Trefo, astfel încât acele terenuri să devină mană cerească pentru mafia imobiliară, care așteaptă să pună mâna pe ele. Cu siguranță, noi, social-democrații, avem o gândire liberală, iar dumneavoastră una socială. Și nu suntem de acord sub nicio formă cu lucrurile pe care le-ați spus. Nu vom aproba niciodată desființarea Zonei Libere și preluarea acelor terenuri prin pierderea regimului de zonă liberă”, a declarat Dragomir, vizibil iritat de intervenția consilierului.
Mai mult, aproape pe tot parcursul ședinței acesta l-a întrebat pe Gheorghiță dacă îi poate spune care sunt facilitățile pe care le oferă zonele libere.
Discuțiile s-au întins preț de minute bune, iar la final proiectul a fost aprobat, deși cinci dintre consilierii PNL au votat „împotrivă”, excepție făcând Constantin Sârbu, care a participat online la ședință.
Conflictul a continuat și la momentul votului unui alt proiect legat de indicatorii de performanță ai membrilor Consiliului de Administrație al Zonei Libere, mandatul 2022 – 2026. Tot Florin Gheorghiță a intervenit pentru a preciza că deși este un susținător al ideii indicatorilor de performanță, analiza supusă aprobării consilierilor, în opinia sa, ar fi fost făcută mai mult pentru sprijinirea acordării indemnizațiilor celor din CA decât pentru a reflecta realitatea.
Răzbunarea lui Dragomir
La finalul ședinței, la rubrica ”Alte probleme” primarul Marian Dragomir a dorit să ia cuvântul pentru a-și manifesta dezaprobarea vizavi de modul în care consilierii PNL aleg să trateze anumite subiecte în ședințe. Acesta a profitat de moment pentru a relua discuțiile despre Zona Liberă și a atrage atenția că deși nu au votat proiectele pe tema bugetului și a indicatorilor de performanță, la un alt punct privind stabilirea membrilor unei comisii pentru scoaterea la licitație a unui teren de 4.000 mp din Zona Liberă, PNL-iștii nu s-au ferit să își propună proprii consilieri. Bineînțeles propunerile au fost mai mult de formă, pentru că nu au primit susținerea majorității.
”Vă rugați să se întâmple ceva rău în Municipiul Brăila ca să trimiteți un comunicat de presă sau să criticați pentru orice activitatea primarului. Când cade o creangă, în viziunea dumneavoastră, primarul e vinovat. Când apare o groapă, primarul e vinovat. Când se asfaltează, tot primarul e vinovat. Când nu se asfaltează, tot primarul e vinovat. Și toată această atitudine a dumneavoastră este doar pentru a căuta motive de Gică Contra, ca să criticați de fiecare dată un om, indiferent dacă se întâmplă ceva sau nu. Pe primarul Dragomir. Acum, știți cum e? Această politică a dumneavoastră de Gică Contra nu este benefică. Și indiferent dacă vom fi la putere sau în opoziție mandatul viitor, această atitudine distructivă, critică, nu o să o facem niciodată. Ne întrebați la fiecare ședință: «da ce am făcut, dar acolo cum e, dar dincolo cum este?!» Să știți că la un moment dat se învârte roata. Și pot să vă întreb și eu. Dumneavoastră de când sunteți consilieri, concret – dar concret, că de vorbe suntem sătui cu toții, comunicate de presă, luăm o foaie scriem două rânduri sau punem pe cineva dacă nu ne pricepem și trimitem -, dar concret, domnilor consilieri: ați făcut ceva în acești ani pentru locuitorii Municipiului Brăila? Sunt oameni care v-au votat. Într-un număr mai mic, dar v-au votat și v-au trimis aici. Veniți la ședințe de consiliu. Sunteți împotrivă! Vreți desființarea Zonei Libere Brăila, domnilor consilieri?! Dar apoi vă propuneți în comisiile de licitație. Care este logica?”, a declarat Dragomir.
Primarul a dorit să precizeze că zone libere există în multe județe și municipii din țara noastră, unele chiar conduse de primari PNL, la fel cum există și în țări dezvoltate din Europa. Mai mult, acesta a insistat pe ideea că la Brăila datorită existenței Zonei Libere 4.007 oameni au unde să lucreze.
”Dacă doreați într-adevăr ceva, dincolo de spectacol în ședințele de consiliu, m-ați fi căutat și mă găseați la Primărie. Ați fi întrebat la Comisii. Ați fi solicitat să se modifice unele lucruri. Să discutăm. Dumneavoastră ați vrut doar un spectacol. Să veniți în CLM să vă vadă lumea cum vorbiți la microfon. Și ați vorbit de v-ați făcut de râs”, a mai precizat edilul-șef, îmboldindu-l totodată pe Gheorghiță în continuare să răspundă la întrebările sale despre facilitățile oferite de zonele libere.
Cum Gheorghiță a afirmat că nu se află la extemporal și a criticat în continuare bugetul AZL, contrele s-au întins mai departe, liberalul atrăgând atenția că în ciuda societăților care activează pe terenurile respective, totul în jur este lăsat de izbeliște.
Cert este că deși lucrurile sunt încă departe de a fi perfecte la Zona Liberă Brăila, în ultimii ani situația s-a prezentat pe un trend ascendent, au fost atrase societăți noi, create locuri de muncă și au fost scoase la licitație aproape toate terenurile disponibile, după cum ne-a informat conducerea AZL spre finele anului trecut.
