"Braila este un muzeu la scara naturala si in acest lucru sta unicitatea
lui. Aici s-au intimplat sa ramina multe cladiri asa cum au fost ele in secolul XIX. Orasul a fost foarte putin amputat. Planul Brailei este
iluminist. Primul om care a hotarit ca planul orasului trebuie sa fie unul rational a fost Dumitru Poenaru", aceasta este parerea criticului
de arta Maria Stoica despre zona istorica a orasului si motivele pentru care el ar trebui protejat. Realitatea ne arata ca farmecul acestui
oras-muzeu dispare pe zi ce trece din indiferenta si mercantilismul celor care au datoria sa faca ceva in acest sens si nu fac, iar cei care
se zbat sa traga un semnal de alarma vorbesc in van. Mai mult, unii ii considera persoane care se opun investitorilor, neglijind sa se
gindeasca la cum va arata orasul peste citiva ani daca nu avem grija cum il dezvoltam. Deocamdata in Braila sint o multime de interventii
neautorizate de specialisti asupra cladirilor. Unele lucrari deja s-au terminat, raul a fost facut. Altele sint in curs si aici inca se mai
poate face ceva, iar alte case necesita implicarea autoritatilor pentru ca risca sa devina o gramada de moloz.
Zeci de case asupra
carora se fac interventii abuzive
Interventii neautorizate asupra cladirilor din zona istorica a orasului Braila sint cu nemiluita. In
urma cu citeva luni semnalam faptul ca la o cladire de pe strada Mihai Eminescu, de la numarul 15, era posibil sa se realizeze interventii
neautorizate. Am contactat patronul firmei care detinea imobilul si acesta a declarat atunci ca nu face nici un fel de interventii, ca face
doar curatenie, ca nimeni nu-i poate interzice acest lucru. Dupa aparitia articolului s-a terminat si curatenia in cladirea respectiva.
Acelasi patron, detine si cladirea in care a fost magazinul "Gabriela", tot pe strada Mihai Eminescu. Acolo s-au facut interventii in
interior fara nici un fel de aprobare, insa cel mai grav este faptul ca intr-o parte a aceluiasi imobil nu numai ca s-au facut interventii
neautorizate, dar chiar functioneaza o pizzerie. Interventii neautorizate asupra unor imobile de patrimoniu se executa aproape peste tot in
oras. Unele institutii, nici dupa ce au fost amendate nu au respectat intocmai proiectul dupa care trebuia facuta interventia. De exemplu,
sediul "Procredit Bank" situat chiar pe stada "Mihai Eminescu. Banca a fost obligata sa ia act de faptul ca renovarea sediului s-a facut fara
un proiect avizat de cei in drept, iar urmarea a fost amenda, aplicata de Primarie, si obligatia de a remedia aspectul cladirii. Dupa o
saptamina cladirii i s-a schimbat culoarea, din rosu in galben, dar timplaria termopan gri nu a fost schimbata nici acum cu una la culoarea
lemnului, desi ar fi trebuit sa se faca acest lucru. O alta banca a ignorat pur si simplu reglementarile in vigoare, privind cladirile aflate
in zona istorica a orasului, si a renovat un spatiu care acum nu mai are aproape nimic in comun cu ceea ce a fost cindva acea cladire: noul
sediul al Bancii Transilvania. In conformitate cu cele spuse de Directia pentru Cultura, lucrarile de interventie la imobil sint cu totul
altele decit cele aprobate. Nerespectarea proiectului a fost sanctionata de Inspectoratul de Stat in Constructii cu amenda. Ulterior
executarii lucrarilor Banca Transilvania - sucursala Braila a intocmit un proiect pe care l-a supus spre avizare Directiei pentru Cultura,
insa acest proiect a primit aviz negativ si totul a ramas nemiscat.
Interventii neavizate se realizeaza si asupra cladirii din Brasoveni
nr. 14. In urma unei sesizari a Directiei pentru Cultura, adresate Inspectoratului de Stat pentru Constructii, ca la cladirea in cauza se
realizeaza interventii care modifica identitatea cultural-istorica si spatial-arhitecturala a acestuia, Primaria a dispus sistarea lucrarilor
de executie si intrarea in legalitate pina la data de 25 noiembrie 2005. La acest imobil se lucreaza si astazi fara a se fi intrat in
legalitate, sfidindu-se organele de control.
Tot in zona istorica, pe bulevardul Cuza, la nr. 146, 150 s-au facut demolari, se fac
reabilitari de cladiri vechi, aflate evident in patrimoniu, despre care Directia pentru Cultura nu stie nimic, adica nu figureaza in
registrele lor de evidenta cu depunere de documentatii in vederea obtinerii avizelor pentru interventie.
Fara aviz de specialitate s-a
intervenit masiv si asupra cladirii aflate pe colt, la intersectia Calea Galati cu bulevardul Cuza. S-a sapat, s-au razuit peretii de s-a
ajuns la caramida, s-au scos basculante intregi de pamint si caramida si s-a turnat beton, fara ca proiectul dupa care se faceau toate aceste
lucrari sa fi fost avizat de comisia de specialitate. Abia cind proiectul nu a trecut de comisia de specialitate, lucrarile s-au oprit.
Din zece imobile asupra carora se lucreaza, pentru care am solicitat Directiei pentru Cultura sa precizeze daca au aviz favorabil sau nu
pentru lucrari, numai in doua cazuri ni s-a spus ca totul este in regula.
Ferestrele termopan - interventii pe seama sacrificarii
unor componente istorice autentice
La cele amintite mai sus se adauga cladirile asupra carora s-a intervenit, din pacate chiar cu vize
de specialitate, dar care au fost astfel mutilate. Deschideri mai mari decit erau in original, timplarie termopan in culori ciudate - chiar
pe Mihai Eminescu este o cladire cu timplarie termopan albastra si mansardari realizate fara sa se tina cont de cum aratau vechile case,
acoperisuri rosii, care dau un aer ciudat, pentru ca acele imobile s-ar incadra mai bine in alte spatii, nu in cel brailean.
Seful
sectiei de arta a Muzeului Brailei, Maria Stoica, a explicat ca
pentru reabilitarea cladirilor, in domeniu exista doua teorii.
Prima
considera ca monumentul trebuie sa ramina asa cum a fost, adica
prin reabilitare sa fie adus la infatisarea initiala. Cea de-a
doua
porneste de la premisa ca o cladire este un organism viu, care se
transforma, acestea fiind oglinda epocii in care au fost facute
modificarile. In aceasta situatie standardele ce trebuie respectate prevad ca trebuie foarte clar evidentiate partile originale si de unde
s-a produs cresterea. "Pe Rubinelor este o casa cu mansarda, iar reabilitarea nu a afectat spiritul casei. In schimb, pe strada Mihai
Eminescu, prin mansardare, acoperisuri rosii, cladirile nu mai
sint monumente. Acolo s-a gresit. Un arhitect adevarat stie cum
sa
dezvolte o casa monument in spiritul casei si al epocii. Termopanele sint o solutie buna, moderna, daca se pastreaza modelul ferestrei,
insa tot exista o pierdere pentru ca rama de lemn are o grosime, exista un anumit raport cu spatiul, cu zidul, exista multe profile.
Constructorii pastreaza numai dimensiunea, nu si modelul, forma, proportiile. Aici ar trebui sa intervina disciplina in constructii, care sa
urmareasca daca se respecta reabilitarea asa cum prevede proiectul aprobat", a mai spus Maria Stoica. De aceeasi parere in privinta
ferestrelor termopan este si arhitectul Directiei pentru Cultura, Marcian Roman. "In perspectiva activitatii de protejare a patrimoniului
arhitectural si urbanistic, problema in sine nu rezida in prezenta ferestrelor termopan ca atare, ci in faptul ca, datorita modului in care
sint puse in opera, aceste interventii se fac pe seama coerentei stilistice, a expresivitatii arhitecturale traditionale si, uneori, chiar cu
sacrificarea unor componente istorice autentice, valoroase ale acesteia, ceea ce duce la alterarea valorii istorico-documentare a cladirilor.
La mansardare ramine ingrijoratoare disparitia elementelor decorative ale expresivitatii istorice autentice, ancadramente ale lucarnelor si
muchii decorative ale acoperisului realizate din tabla amprentata, modenatura din tabla a corniselor si chiar modul de punere in opera a
tablei in cimpul acoperisului. De asemenea se remarca tendinta realizarii mansardelor indiferent de identitatea istorica, cee ce atrage
anularea varietatii de ansamblu, uniformizarea si pierderea identitatii istorice, arhitecturale si urbanistice a imobilelor", a explicat
arhitectul Marcian Roman. De asemenea, comunicarea spatiului public stradal cu cel comercial a fost afectata prin modificarea, in anii '60,
a configuratiilor vitrinelor, prin inlocuirea celor traditionale cu unele "moderne". Astazi, cind se mai incearca anumite reconstituiri ale
tipurilor compozitionale traditionale a fatadelor, nu se reuseste decit o realizarea strimba, la propriu si la figurat, fara respectarea unei
elementare relationari geometrice intre parter si etaj si in absenta unui minim simt al proportiilor, al contextului si al specificului
traditional al functionalitatii spatiului urban cu destinatie publica, mai spune arhitectul Roman.
Imobile in paragina
La
dezastrul provocat de reabilitarea proasta a unor imobile, se adauga si nenorocirea lasarii in paragina a unor imobile. Unul dintre cele mai
triste exemple este in Piata Poligon: Casa "Petre Stefanescu Goanga" in care s-a scris o parte din istoria Brailei. In urma cu mai multi ani
Casa a fost concesionata firmei "Stizo". Dupa o perioada, firma a dorit sa-si construiasca propria cladire chiar in curtea casei memoriale.
Primaria, condusa pe atunci de Anton Lungu, a pus atunci conditia, in scris, ca la parasirea cladirii, aceasta sa fie reabilitata. Cladirea
noua a fost construita, firma "Stizo" s-a mutat in noua constructie, insa de reabilitare nu s-a mai pomenit nimic. Mai mult, in timp, si din
cauza greutatii cladirii noi, peretii vechii case au inceput sa se lase, aspect care a accentuat gradul de deteriorare. Acum, directorul
firmei "Stizo" este inabordabil. Cladirea in cauza a fost vinduta firmei TMUCB in urma cu doi ani, care acum nu poate sa ajute decit cu
supravegherea casei memoriale, care altfel ar fi devenit, probabil, de mult, o gramada de moloz. Deja geamurile sint sparte, unele ferestre
sint deschise si nepoftitii ar putea sa intre oricind. "Acum doi ani, atunci cind am cumparat acest spatiu, asupra lui era o ipoteca de
gradul II pentru datorii la finante. Am cumparat acest sediu si am oferit la schimb sediul nostru vechi. Am platit datoriile, am modernizat
curtea. Dupa parerea mea, de cind s-a finalizat aceasta cladire, in casa memoriala nu s-a facut nimic. Noi ne-am declarat disponibilitatea ca
atunci cind va fi cladirea reabilitata sa racordam instalatia de incalzire la centrala noastra, care normal, va fi mai mare. Am acceptat
aceasta solutie pentru ca in casa veche nu se poate construi un cos de fum, fara sa se strice aspectul, ceea ce este foarte important, insa
mai mult nu putem sa facem", a spus
directorul TMUCB, ing. Ion Antihi. Chiar daca "Stizo" nu a respectat
promisiunea de reabilitare,
cladirea ar fi putut fi reabilitata, in anii
trecuti, cu fonduri de la Uniunea Europeana, dar proiectul a picat tocmai din cauza
incertitudinii care planeaza asupra identitatii proprietarului.
Tot in pericol se afla si Castelul de apa din Gradina Mare, o emblema a
civilizatiei, printre putinele ramase in Romania. Hotelul "Pescarus" a fost construit in 1893, fiind proiectat de arhitectul
Stefan
Mihail. A fost initial o casa de moda, apoi, in final a ajuns
hotel. Stilul este eclectic francez. In 1900 fata a fost bogat si
divers
ornamentata pentru ca aceasta era o carte de vizita a proprietarului,
era o dovada de prosperitate. Cladirea a fost multa vreme
o
emblema a orasului. Nu era carte postala fara acest hotel isi aminteste criticul Maria Stoica. Acum imobilul este in litigiu, fiind
revendicat de Biserica Catolica. Pina cind nu se clarifica acest aspect, nu se poate face nimic, iar cladirea sta sa cada.
Cladirea
"Lyra" a fost construita in 1924 de arhitectul Savulescu ca Palatul Academiei "George Cavadia". Micuta sala de auditii, cu o acustica
extraordinara, numita "George Cavadia" a fost distrusa prin recompartimentare dupa 1990 de "Romaniafilm", care avea in administrare cladirea.
Casa Italiana, situata pe bulevardul Cuza, la intersectie cu strada Campiniu, este parasita si Ambasada Italiei, care are dreptul de
proprietate, nu este interesata de cladire, dar nici nu lasa statul roman sa o inchirieze, astfel ca degradarea sa se accentueaza. Si
exemplele ar putea continua.
Statul roman are drept de preemptiune asupra patrimoniului
Singura solutie in aceasta situatie
este salvarea a ceea ce a mai ramas prin aplicarea fara compromisuri si cit mai urgent a legii. Ca acest lucru nu este posibil decit daca
toti factorii de decizie ai orasului vor vorbi aceeasi limba a spus si arhitectul Marcian Roman. Acesta a atras atentia ca Planul de Urbanism
General al municipiului Braila si Regulamentul de urbanism aferent au fost aprobate de Consiliul Local Municipal fara a exista avizul de
specialitate in domeniul protejarii monumentelor istorice care trebuia eliberat de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice. Solutia ar fi,
considera arhitecul Roman, in intocmirea unui Plan Urbanistic Zonal al zonei protejate a Centrului istoric al municipiului Braila, intocmit
pe baza unor studii de fundamentare in domeniul protejarii monumentelor istorice de acest tip, de catre un grup de proiectanti specializati
in domeniul protejarii ariilor urbane traditionale, coordonat de un colectiv de profesori universitari si cercetatori de referinta ai
fenomenului urban, al urbanismului istoric, al arhitecturii peisagere, al istoriei designului.
Mai mult, directorul Directiei pentru
Cultura, drd. Ana Harapescu, a explicat intr-un comunicat de presa ca inaintea perfectarii actului de vinzare-cumparare a unui imobil de
patrimoniu, trebuie exercitat dreptul de preemtiune al statului roman prin Ministerul Culturii si Cultelor. Adica, statul roman trebuie sa
aiba dreptul de a cumpara imobilul inaintea oricarei alte persoane. In caz contrar, respectivul act este nul, conform Legii patrimoniului,
422/2001. In acest sens proprietarii trebuie sa instiinteze in scris Directia pentru Cultura despre intentia de instrainare, inchiriere sau
concesionare. In comunicat se mai precizeaza ca nu vor fi avizate favorabil lucrarile deja executate asupra unor imobile de patrimoniu,
pentru ca legile prevad obtinerea avizelor necesare eliberarii autorizatiilor de construire inaintea executarii oricarei lucrari. Pentru a
veni in sprijinul persoanelor care detin cladiri considerate monumente istorice, Oficiul National al Monumentelor Istorice pune la dispozitia
persoanelor fizice sau juridice credite pentru realizarea lucrarilor de protejare a monumentului.
lui. Aici s-au intimplat sa ramina multe cladiri asa cum au fost ele in secolul XIX. Orasul a fost foarte putin amputat. Planul Brailei este
iluminist. Primul om care a hotarit ca planul orasului trebuie sa fie unul rational a fost Dumitru Poenaru", aceasta este parerea criticului
de arta Maria Stoica despre zona istorica a orasului si motivele pentru care el ar trebui protejat. Realitatea ne arata ca farmecul acestui
oras-muzeu dispare pe zi ce trece din indiferenta si mercantilismul celor care au datoria sa faca ceva in acest sens si nu fac, iar cei care
se zbat sa traga un semnal de alarma vorbesc in van. Mai mult, unii ii considera persoane care se opun investitorilor, neglijind sa se
gindeasca la cum va arata orasul peste citiva ani daca nu avem grija cum il dezvoltam. Deocamdata in Braila sint o multime de interventii
neautorizate de specialisti asupra cladirilor. Unele lucrari deja s-au terminat, raul a fost facut. Altele sint in curs si aici inca se mai
poate face ceva, iar alte case necesita implicarea autoritatilor pentru ca risca sa devina o gramada de moloz.
Zeci de case asupra
carora se fac interventii abuzive
Interventii neautorizate asupra cladirilor din zona istorica a orasului Braila sint cu nemiluita. In
urma cu citeva luni semnalam faptul ca la o cladire de pe strada Mihai Eminescu, de la numarul 15, era posibil sa se realizeze interventii
neautorizate. Am contactat patronul firmei care detinea imobilul si acesta a declarat atunci ca nu face nici un fel de interventii, ca face
doar curatenie, ca nimeni nu-i poate interzice acest lucru. Dupa aparitia articolului s-a terminat si curatenia in cladirea respectiva.
Acelasi patron, detine si cladirea in care a fost magazinul "Gabriela", tot pe strada Mihai Eminescu. Acolo s-au facut interventii in
interior fara nici un fel de aprobare, insa cel mai grav este faptul ca intr-o parte a aceluiasi imobil nu numai ca s-au facut interventii
neautorizate, dar chiar functioneaza o pizzerie. Interventii neautorizate asupra unor imobile de patrimoniu se executa aproape peste tot in
oras. Unele institutii, nici dupa ce au fost amendate nu au respectat intocmai proiectul dupa care trebuia facuta interventia. De exemplu,
sediul "Procredit Bank" situat chiar pe stada "Mihai Eminescu. Banca a fost obligata sa ia act de faptul ca renovarea sediului s-a facut fara
un proiect avizat de cei in drept, iar urmarea a fost amenda, aplicata de Primarie, si obligatia de a remedia aspectul cladirii. Dupa o
saptamina cladirii i s-a schimbat culoarea, din rosu in galben, dar timplaria termopan gri nu a fost schimbata nici acum cu una la culoarea
lemnului, desi ar fi trebuit sa se faca acest lucru. O alta banca a ignorat pur si simplu reglementarile in vigoare, privind cladirile aflate
in zona istorica a orasului, si a renovat un spatiu care acum nu mai are aproape nimic in comun cu ceea ce a fost cindva acea cladire: noul
sediul al Bancii Transilvania. In conformitate cu cele spuse de Directia pentru Cultura, lucrarile de interventie la imobil sint cu totul
altele decit cele aprobate. Nerespectarea proiectului a fost sanctionata de Inspectoratul de Stat in Constructii cu amenda. Ulterior
executarii lucrarilor Banca Transilvania - sucursala Braila a intocmit un proiect pe care l-a supus spre avizare Directiei pentru Cultura,
insa acest proiect a primit aviz negativ si totul a ramas nemiscat.
Interventii neavizate se realizeaza si asupra cladirii din Brasoveni
nr. 14. In urma unei sesizari a Directiei pentru Cultura, adresate Inspectoratului de Stat pentru Constructii, ca la cladirea in cauza se
realizeaza interventii care modifica identitatea cultural-istorica si spatial-arhitecturala a acestuia, Primaria a dispus sistarea lucrarilor
de executie si intrarea in legalitate pina la data de 25 noiembrie 2005. La acest imobil se lucreaza si astazi fara a se fi intrat in
legalitate, sfidindu-se organele de control.
Tot in zona istorica, pe bulevardul Cuza, la nr. 146, 150 s-au facut demolari, se fac
reabilitari de cladiri vechi, aflate evident in patrimoniu, despre care Directia pentru Cultura nu stie nimic, adica nu figureaza in
registrele lor de evidenta cu depunere de documentatii in vederea obtinerii avizelor pentru interventie.
Fara aviz de specialitate s-a
intervenit masiv si asupra cladirii aflate pe colt, la intersectia Calea Galati cu bulevardul Cuza. S-a sapat, s-au razuit peretii de s-a
ajuns la caramida, s-au scos basculante intregi de pamint si caramida si s-a turnat beton, fara ca proiectul dupa care se faceau toate aceste
lucrari sa fi fost avizat de comisia de specialitate. Abia cind proiectul nu a trecut de comisia de specialitate, lucrarile s-au oprit.
Din zece imobile asupra carora se lucreaza, pentru care am solicitat Directiei pentru Cultura sa precizeze daca au aviz favorabil sau nu
pentru lucrari, numai in doua cazuri ni s-a spus ca totul este in regula.
Ferestrele termopan - interventii pe seama sacrificarii
unor componente istorice autentice
La cele amintite mai sus se adauga cladirile asupra carora s-a intervenit, din pacate chiar cu vize
de specialitate, dar care au fost astfel mutilate. Deschideri mai mari decit erau in original, timplarie termopan in culori ciudate - chiar
pe Mihai Eminescu este o cladire cu timplarie termopan albastra si mansardari realizate fara sa se tina cont de cum aratau vechile case,
acoperisuri rosii, care dau un aer ciudat, pentru ca acele imobile s-ar incadra mai bine in alte spatii, nu in cel brailean.
Seful
sectiei de arta a Muzeului Brailei, Maria Stoica, a explicat ca
pentru reabilitarea cladirilor, in domeniu exista doua teorii.
Prima
considera ca monumentul trebuie sa ramina asa cum a fost, adica
prin reabilitare sa fie adus la infatisarea initiala. Cea de-a
doua
porneste de la premisa ca o cladire este un organism viu, care se
transforma, acestea fiind oglinda epocii in care au fost facute
modificarile. In aceasta situatie standardele ce trebuie respectate prevad ca trebuie foarte clar evidentiate partile originale si de unde
s-a produs cresterea. "Pe Rubinelor este o casa cu mansarda, iar reabilitarea nu a afectat spiritul casei. In schimb, pe strada Mihai
Eminescu, prin mansardare, acoperisuri rosii, cladirile nu mai
sint monumente. Acolo s-a gresit. Un arhitect adevarat stie cum
sa
dezvolte o casa monument in spiritul casei si al epocii. Termopanele sint o solutie buna, moderna, daca se pastreaza modelul ferestrei,
insa tot exista o pierdere pentru ca rama de lemn are o grosime, exista un anumit raport cu spatiul, cu zidul, exista multe profile.
Constructorii pastreaza numai dimensiunea, nu si modelul, forma, proportiile. Aici ar trebui sa intervina disciplina in constructii, care sa
urmareasca daca se respecta reabilitarea asa cum prevede proiectul aprobat", a mai spus Maria Stoica. De aceeasi parere in privinta
ferestrelor termopan este si arhitectul Directiei pentru Cultura, Marcian Roman. "In perspectiva activitatii de protejare a patrimoniului
arhitectural si urbanistic, problema in sine nu rezida in prezenta ferestrelor termopan ca atare, ci in faptul ca, datorita modului in care
sint puse in opera, aceste interventii se fac pe seama coerentei stilistice, a expresivitatii arhitecturale traditionale si, uneori, chiar cu
sacrificarea unor componente istorice autentice, valoroase ale acesteia, ceea ce duce la alterarea valorii istorico-documentare a cladirilor.
La mansardare ramine ingrijoratoare disparitia elementelor decorative ale expresivitatii istorice autentice, ancadramente ale lucarnelor si
muchii decorative ale acoperisului realizate din tabla amprentata, modenatura din tabla a corniselor si chiar modul de punere in opera a
tablei in cimpul acoperisului. De asemenea se remarca tendinta realizarii mansardelor indiferent de identitatea istorica, cee ce atrage
anularea varietatii de ansamblu, uniformizarea si pierderea identitatii istorice, arhitecturale si urbanistice a imobilelor", a explicat
arhitectul Marcian Roman. De asemenea, comunicarea spatiului public stradal cu cel comercial a fost afectata prin modificarea, in anii '60,
a configuratiilor vitrinelor, prin inlocuirea celor traditionale cu unele "moderne". Astazi, cind se mai incearca anumite reconstituiri ale
tipurilor compozitionale traditionale a fatadelor, nu se reuseste decit o realizarea strimba, la propriu si la figurat, fara respectarea unei
elementare relationari geometrice intre parter si etaj si in absenta unui minim simt al proportiilor, al contextului si al specificului
traditional al functionalitatii spatiului urban cu destinatie publica, mai spune arhitectul Roman.
Imobile in paragina
La
dezastrul provocat de reabilitarea proasta a unor imobile, se adauga si nenorocirea lasarii in paragina a unor imobile. Unul dintre cele mai
triste exemple este in Piata Poligon: Casa "Petre Stefanescu Goanga" in care s-a scris o parte din istoria Brailei. In urma cu mai multi ani
Casa a fost concesionata firmei "Stizo". Dupa o perioada, firma a dorit sa-si construiasca propria cladire chiar in curtea casei memoriale.
Primaria, condusa pe atunci de Anton Lungu, a pus atunci conditia, in scris, ca la parasirea cladirii, aceasta sa fie reabilitata. Cladirea
noua a fost construita, firma "Stizo" s-a mutat in noua constructie, insa de reabilitare nu s-a mai pomenit nimic. Mai mult, in timp, si din
cauza greutatii cladirii noi, peretii vechii case au inceput sa se lase, aspect care a accentuat gradul de deteriorare. Acum, directorul
firmei "Stizo" este inabordabil. Cladirea in cauza a fost vinduta firmei TMUCB in urma cu doi ani, care acum nu poate sa ajute decit cu
supravegherea casei memoriale, care altfel ar fi devenit, probabil, de mult, o gramada de moloz. Deja geamurile sint sparte, unele ferestre
sint deschise si nepoftitii ar putea sa intre oricind. "Acum doi ani, atunci cind am cumparat acest spatiu, asupra lui era o ipoteca de
gradul II pentru datorii la finante. Am cumparat acest sediu si am oferit la schimb sediul nostru vechi. Am platit datoriile, am modernizat
curtea. Dupa parerea mea, de cind s-a finalizat aceasta cladire, in casa memoriala nu s-a facut nimic. Noi ne-am declarat disponibilitatea ca
atunci cind va fi cladirea reabilitata sa racordam instalatia de incalzire la centrala noastra, care normal, va fi mai mare. Am acceptat
aceasta solutie pentru ca in casa veche nu se poate construi un cos de fum, fara sa se strice aspectul, ceea ce este foarte important, insa
mai mult nu putem sa facem", a spus
directorul TMUCB, ing. Ion Antihi. Chiar daca "Stizo" nu a respectat
promisiunea de reabilitare,
cladirea ar fi putut fi reabilitata, in anii
trecuti, cu fonduri de la Uniunea Europeana, dar proiectul a picat tocmai din cauza
incertitudinii care planeaza asupra identitatii proprietarului.
Tot in pericol se afla si Castelul de apa din Gradina Mare, o emblema a
civilizatiei, printre putinele ramase in Romania. Hotelul "Pescarus" a fost construit in 1893, fiind proiectat de arhitectul
Stefan
Mihail. A fost initial o casa de moda, apoi, in final a ajuns
hotel. Stilul este eclectic francez. In 1900 fata a fost bogat si
divers
ornamentata pentru ca aceasta era o carte de vizita a proprietarului,
era o dovada de prosperitate. Cladirea a fost multa vreme
o
emblema a orasului. Nu era carte postala fara acest hotel isi aminteste criticul Maria Stoica. Acum imobilul este in litigiu, fiind
revendicat de Biserica Catolica. Pina cind nu se clarifica acest aspect, nu se poate face nimic, iar cladirea sta sa cada.
Cladirea
"Lyra" a fost construita in 1924 de arhitectul Savulescu ca Palatul Academiei "George Cavadia". Micuta sala de auditii, cu o acustica
extraordinara, numita "George Cavadia" a fost distrusa prin recompartimentare dupa 1990 de "Romaniafilm", care avea in administrare cladirea.
Casa Italiana, situata pe bulevardul Cuza, la intersectie cu strada Campiniu, este parasita si Ambasada Italiei, care are dreptul de
proprietate, nu este interesata de cladire, dar nici nu lasa statul roman sa o inchirieze, astfel ca degradarea sa se accentueaza. Si
exemplele ar putea continua.
Statul roman are drept de preemptiune asupra patrimoniului
Singura solutie in aceasta situatie
este salvarea a ceea ce a mai ramas prin aplicarea fara compromisuri si cit mai urgent a legii. Ca acest lucru nu este posibil decit daca
toti factorii de decizie ai orasului vor vorbi aceeasi limba a spus si arhitectul Marcian Roman. Acesta a atras atentia ca Planul de Urbanism
General al municipiului Braila si Regulamentul de urbanism aferent au fost aprobate de Consiliul Local Municipal fara a exista avizul de
specialitate in domeniul protejarii monumentelor istorice care trebuia eliberat de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice. Solutia ar fi,
considera arhitecul Roman, in intocmirea unui Plan Urbanistic Zonal al zonei protejate a Centrului istoric al municipiului Braila, intocmit
pe baza unor studii de fundamentare in domeniul protejarii monumentelor istorice de acest tip, de catre un grup de proiectanti specializati
in domeniul protejarii ariilor urbane traditionale, coordonat de un colectiv de profesori universitari si cercetatori de referinta ai
fenomenului urban, al urbanismului istoric, al arhitecturii peisagere, al istoriei designului.
Mai mult, directorul Directiei pentru
Cultura, drd. Ana Harapescu, a explicat intr-un comunicat de presa ca inaintea perfectarii actului de vinzare-cumparare a unui imobil de
patrimoniu, trebuie exercitat dreptul de preemtiune al statului roman prin Ministerul Culturii si Cultelor. Adica, statul roman trebuie sa
aiba dreptul de a cumpara imobilul inaintea oricarei alte persoane. In caz contrar, respectivul act este nul, conform Legii patrimoniului,
422/2001. In acest sens proprietarii trebuie sa instiinteze in scris Directia pentru Cultura despre intentia de instrainare, inchiriere sau
concesionare. In comunicat se mai precizeaza ca nu vor fi avizate favorabil lucrarile deja executate asupra unor imobile de patrimoniu,
pentru ca legile prevad obtinerea avizelor necesare eliberarii autorizatiilor de construire inaintea executarii oricarei lucrari. Pentru a
veni in sprijinul persoanelor care detin cladiri considerate monumente istorice, Oficiul National al Monumentelor Istorice pune la dispozitia
persoanelor fizice sau juridice credite pentru realizarea lucrarilor de protejare a monumentului.
