Chiar daca marti, 16 mai, n-am primit mult-asteptata veste, e limpede ca ne dorim cu totii ca data aderarii Romaniei sa fie 1 ianuarie 2007. Ce va urma, insa, dupa ziua aderarii este la fel de important. Nu va fi usor si tocmai de aceea e nevoie sa fim informati. Iata de ce, vom incerca sa deslusim semnificatia reala a cuvintelor "aderare" si "integrare", cu sprijinul lui Mihai Tudose, deputat PSD de Braila. De ce Mihai Tudose? Pentru ca parlamentarul brailean a fost in perioada 2000-2004 raportor al Adunarii Parlamentare a Comisiei Europene (APCE) privind ratificarea codului de protectie sociala precum si raportor din partea Comisiei de politica sociala al APCE. Din 2004 Mihai Tudose este presedintele Comisiei de Politici Economice, Reforma si Privatizare din cadrul Camerei Deputatilor, pastrindu-si si calitatea de raportor al APCE fiind in continuare membru al unor comisii.
Un pas mare pentru Europa, un salt urias pentru Romania ...
Uniunea Europeana reprezinta utopia ginditorilor secolului 17, visul romanticilor secolului al 19, realitatea concreta a cetatenilor secolului 21. Marele scriitor umanist Victor Hugo isi imagina, cu secole in urma, Statele Unite ale Europei, copie fidela statelor americane, cheia succesului pacii si dezvoltarii continentului european, mult prea framintat de razboaie, foamete, epidemii, saracie. Au fost necesare insa doua razboaie care au cutremurat intreaga omenire, atit prin atrocitati cit mai ales prin urmarile devastatoare, pina cind, ceea ce parea un vis frumos si ireal, sa prinda contur pragmatic, institutionalizat. Si a mai fost un om indraznet, care a pus speranta inaintea urii si a discordiei: Jean Monnet. El a fost cel care a desenat liniile directoare si a redactat primul Tratat comun asupra otelului si carbunelui, incheiat intre Franta si Germania. Acest tratat dorea sa fie o punte de intelegere, o reconciliere simbolica intre cele doua state, de abia iesite din conflagratia mondiala si istoric, geografic si politic rivale. Faptele au demonstrat ca acest prim tratat a reprezentat cu mult mai mult decit atit. Atit Tratatul cit si modul sau de organizare interna au reprezentat acel “model" dupa care s-au dublat, triplat, impatrit, inzecit, tratatele, acordurile, hotaririle si deciziile care formeaza acum puntea solida si trainica a structurii economice, politice, a relatiilor externe, de aparare si securitate comuna europene. Si a mai fost Paris, apoi Roma, alte tratate, acorduri … Si fiindca toate acestea trebuiau sa poarte un singur nume, li s-a spus simplu, la Maastrich, Uniunea Europeana. Drumul a fost greu, plin de piedici mai vizibile sau mai ascunse, cu dezamagiri, renuntari, intirzieri, dar si cu mari, mult mai mari succese! Din anul 1992, putem vorbi de Uniunea Europeana moderna, constienta de sine ca entitate aparte in spatiul global, ambitioasa in a-si depasi limitarile, nou partener pe scena politica, economica si militara a planetei. Desi tara noastra facea parte din blocul politic, economic si militar socialist, au fost initiate relatii oficiale cu Comunitatea Europeana, pentru incheierea unor acorduri privind anumite produse agroalimentare, cum ar fi brinzeturi, oua, carne de porc, cu scopul de a scuti produsele romanesti de taxe suplimentare. In 1993, am semnat Acordul de asociere la Uniunea Europeana, iar in 1995, acest acord a intrat in vigoare. Drumul comunitar European al Romaniei era deschis! Entuziasmul aderarii noastre a intrecut si cele mai optimiste tari occidentale. Un procent de 90% din populatia tarii sprijinea aderarea Romaniei la Uniunea Europeana! Insasi Europa ne privea mirata! Mitul bunastarii care ne asteapta imediat dupa intrarea noastra in UE, al laptelui si mierii comunitare, era la un pas de a deveni realitate! Foarte curind, insa, am inceput sa resimtim socul rece al negocierilor, de multe ori dificile si dureroase, cu Comisia Europeana, pentru restructurarea economica, absolut necesara adaptarii la realitatile structurale comunitare europene si pentru integrarea institutiilor romanesti in cadrul celor existente, europene! Cu toate aceste tratate si acorduri semnate, cu negocieri ale diverselor institutii si ministere, am putea spune ca in ciuda tuturor acestor demersuri oficiale, integrarea Romaniei nu va fi completa decit atunci cind fiecare cetaten roman, fie el brailean sau galatean, va fi egalul, in drepturi, dar si obligatii, al cetateanului german, englez, danez sau francez. Vom fi integrati in Uniunea Europeana atunci cind fiecare sat, comuna, sau fiecare bulevard, strada sau ulita pavata sau nu din Romania vor fi similare celor din Germania sau Franta. Si asta nu depinde numai de "stat", vazut si asteptat sa rezolve, sa "dea" si sa "faca", ci depinde de mine, depinde de tine, depinde de vecinii nostri, de familiile noastre, de noi toti! Cind vom respecta persoana din fata noastra, careia ii vom recunoaste aceleasi drepturi si obligatii ca si ale noastre, atunci, cu adevarat, vom fi fost europeni, cu o secunda mai devreme!
Un pas mare pentru Europa, un salt urias pentru Romania ...
Uniunea Europeana reprezinta utopia ginditorilor secolului 17, visul romanticilor secolului al 19, realitatea concreta a cetatenilor secolului 21. Marele scriitor umanist Victor Hugo isi imagina, cu secole in urma, Statele Unite ale Europei, copie fidela statelor americane, cheia succesului pacii si dezvoltarii continentului european, mult prea framintat de razboaie, foamete, epidemii, saracie. Au fost necesare insa doua razboaie care au cutremurat intreaga omenire, atit prin atrocitati cit mai ales prin urmarile devastatoare, pina cind, ceea ce parea un vis frumos si ireal, sa prinda contur pragmatic, institutionalizat. Si a mai fost un om indraznet, care a pus speranta inaintea urii si a discordiei: Jean Monnet. El a fost cel care a desenat liniile directoare si a redactat primul Tratat comun asupra otelului si carbunelui, incheiat intre Franta si Germania. Acest tratat dorea sa fie o punte de intelegere, o reconciliere simbolica intre cele doua state, de abia iesite din conflagratia mondiala si istoric, geografic si politic rivale. Faptele au demonstrat ca acest prim tratat a reprezentat cu mult mai mult decit atit. Atit Tratatul cit si modul sau de organizare interna au reprezentat acel “model" dupa care s-au dublat, triplat, impatrit, inzecit, tratatele, acordurile, hotaririle si deciziile care formeaza acum puntea solida si trainica a structurii economice, politice, a relatiilor externe, de aparare si securitate comuna europene. Si a mai fost Paris, apoi Roma, alte tratate, acorduri … Si fiindca toate acestea trebuiau sa poarte un singur nume, li s-a spus simplu, la Maastrich, Uniunea Europeana. Drumul a fost greu, plin de piedici mai vizibile sau mai ascunse, cu dezamagiri, renuntari, intirzieri, dar si cu mari, mult mai mari succese! Din anul 1992, putem vorbi de Uniunea Europeana moderna, constienta de sine ca entitate aparte in spatiul global, ambitioasa in a-si depasi limitarile, nou partener pe scena politica, economica si militara a planetei. Desi tara noastra facea parte din blocul politic, economic si militar socialist, au fost initiate relatii oficiale cu Comunitatea Europeana, pentru incheierea unor acorduri privind anumite produse agroalimentare, cum ar fi brinzeturi, oua, carne de porc, cu scopul de a scuti produsele romanesti de taxe suplimentare. In 1993, am semnat Acordul de asociere la Uniunea Europeana, iar in 1995, acest acord a intrat in vigoare. Drumul comunitar European al Romaniei era deschis! Entuziasmul aderarii noastre a intrecut si cele mai optimiste tari occidentale. Un procent de 90% din populatia tarii sprijinea aderarea Romaniei la Uniunea Europeana! Insasi Europa ne privea mirata! Mitul bunastarii care ne asteapta imediat dupa intrarea noastra in UE, al laptelui si mierii comunitare, era la un pas de a deveni realitate! Foarte curind, insa, am inceput sa resimtim socul rece al negocierilor, de multe ori dificile si dureroase, cu Comisia Europeana, pentru restructurarea economica, absolut necesara adaptarii la realitatile structurale comunitare europene si pentru integrarea institutiilor romanesti in cadrul celor existente, europene! Cu toate aceste tratate si acorduri semnate, cu negocieri ale diverselor institutii si ministere, am putea spune ca in ciuda tuturor acestor demersuri oficiale, integrarea Romaniei nu va fi completa decit atunci cind fiecare cetaten roman, fie el brailean sau galatean, va fi egalul, in drepturi, dar si obligatii, al cetateanului german, englez, danez sau francez. Vom fi integrati in Uniunea Europeana atunci cind fiecare sat, comuna, sau fiecare bulevard, strada sau ulita pavata sau nu din Romania vor fi similare celor din Germania sau Franta. Si asta nu depinde numai de "stat", vazut si asteptat sa rezolve, sa "dea" si sa "faca", ci depinde de mine, depinde de tine, depinde de vecinii nostri, de familiile noastre, de noi toti! Cind vom respecta persoana din fata noastra, careia ii vom recunoaste aceleasi drepturi si obligatii ca si ale noastre, atunci, cu adevarat, vom fi fost europeni, cu o secunda mai devreme!
