Unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei, agricultura, a fost marginalizat în ultimii ani, asta deşi la nivel declarativ, factorii decizionali au promis marea cu sarea, de la subvenţii consistente până la facilităţi pentru recapitalizarea fermierilor. Acum, în perioadă de criză, problemele reclamate de ani de zile de agricultori s-au acutizat şi ameninţă ca în câţiva ani să genereze o criză a alimentelor. Pe fondul decapitalizării continue a producătorilor agricoli, an de an tot mai multe suprafeţe de teren rămân pârloagă ori în cel mai fericit caz primesc doar un minim tratament din amplul spectru al tehnologiei specifice fiecărei culturi menite să crească din punct de vedere calitativ şi cantitativ recolta. Plus că, după mai bine de 15 de ani de la reîmproprietărirea ţăranilor cu terenurile luate cu japca în colectivizare, suprafeţele agricole încă sunt fărâmiţate în loturi individuale mici, unde nici nu se pune problema unei eficienţe a lucrărilor agricole. Astfel, foarte multe ferme nu reuşesc să depăşească pragul unei agriculturi de subzistenţă. Şi asta nu e tot: modificările climatice tot mai evidente conduc spre un scenariu în care finalitatea ar putea fi pierderea prin deşertificare a mai mult de jumătate din suprafeţele agricole. Deşi se cunosc cele două soluţii principale care ar întârzia distrugerea terenurilor fertile, adică protejarea cu ajutorul perdelelor forestiere şi extinderea/eficientizarea sistemului de irigaţii, acţiunile concrete din partea statului ori întârzie să apară ori se împotmolesc în sisteme alambicate de sprijin financiar. În final, nota de plată o achită producătorii agricoli pentru că producţiile obţinute sunt din ce în ce mai mici, iar indirect plătim cu toţii, pentru că importăm mâncare scumpă şi de calitate îndoielnică.
Aproape 36.000 ha rămân pârloagă
Terenurile fărâmiţate, lipsa irigaţiilor, a seminţelor de calitate, a tratamentelor fitosanitare şi în special a îngrăşămintelor chimice, converg spre agricultură de subzistenţă. Aceasta înseamnă producţii mici, deci venituri mici pentru fermieri, care sunt an de an în pericolul de a nu-şi mai recupera banii investiţi la înfiinţarea culturilor agricole. În speranţa că poate anul viitor va fi mai bine, reîncep ciclul agricol, dar de fiecare dată suprafeţele cultivate se reduc. Diferenţele de la an la an nu sunt foarte mari, dar trendul este evident. "În medie, la nivelul judeţului Brăila, aproximativ 10% din suprafaţa agicolă rămâne nelucrată. În ultimii ani, de exemplu, terenurile lăsate pârloagă cumulează ca suprafaţă peste 30.000 de hectare", a explicat Costică Măcelaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) Brăila. Date statistice oferite de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Brăila dar şi estimările înaintate de fermieri indică faptul că în acest an agricol vor rămâne nelucrate circa 36.000 ha. Concret, în cazul principalelor culturi specifice sezonului, situaţia este următoarea: pentru porumbul de consum, la finele săptămânii trecute se reuşise însămânţarea doar a circa 65.000 ha, comparativ cu programările estimate la 81.148 ha, iar în cazul porumbului pentru sămânţă doar 24.000 ha, faţă de 36.000 ha estimat. Nici la floarea soarelui pentru consum situaţia nu este mai bună, în sensul că din programarea de 69.271 ha, lucrările se încheiaseră pentru aproximativ 57.000 ha, în timp ce pentru orez diferenţa până la suprafaţa estimată iniţial era de aproape 2.000 ha. Există totuşi şi cazuri în care suprafeţele însămânţate pentru anumite tipuri de culturi au depăşit cu mult planificările, un exemplu în acest sens fiind orzoaica de primăvară, unde lucrările se finalizaseră pentru aproximativ 14.500 ha, comparativ cu aproape 9.000 ha programate. Per total, la mijlocul acestei luni, aproximativ 20% din suprafeţele planificate rămăseseră neînsămânţate, însă în contextul în care campania de primăvară este încă în derulare, estimărie pentru acest indicator ţintesc spre 10 - 15%. Situaţia a fost asemănătoare şi în campania de însămânţări din toamna anului trecut.
Agricultorii se plâng că nu au primit încă subvenţia la hectar pentru 2008
Nici la capitolul subvenţii în domeniul agricol lucrurile nu stau mai bine. După ce anul trecut abia pe ultima sută de metri s-a reuşit acordarea sprijinului financiar direct şi indirect, iar achitarea în totalitate a venit abia la începutul acestui an, fermierii se declară disperaţi. "Este cunoscut faptul că agricultura nu se poate face decât cu ajutorul subvenţiilor. Dacă analizăm acest capitol din programul de guvernare din acest an se observă că doar tutunul, cânepa, cartoful, hameiul sau inul primesc sprijin financiar direct, însă aceste plante se pretează pentru cultivare doar în 2-3 judeţe. Dacă ne referim la cea mai subvenţionată cultură - sfecla de zahăr, din cauza lipsei fabricilor de zahăr, doar în 4 judeţe producătorii agricoli primesc un astfel de sprijin. În cazul judeţului nostru, nu s-a făcut nimic pentru încurajarea cultivării acestei plante, deşi se pretează pentru o suprafaţă de circa 10.000 - 15.000 ha, unde se poate iriga fără probleme, ceea ce ar însemna producţii mari. Neavând desfacere la o fabrică de zahăr şi nici acces la parteneri străini pentru export, nu se înghesuie nimeni să înfiinţeze astfel de culturi", a punctat Măcelaru. În completare, sursa citată a adăugat că producătorii agricoli nu au primit încă subvenţiile europene pe suprafaţă aferente lui 2008 şi nici nu a fost aprobat cuantumul subvenţiei la motorina folosită pentru lucrările agricole. În plus, nemulţumirea agricultorilor brăileni este amplificată şi de faptul că nu s-au demarat proiectele depuse de fermieri vizând achiziţia de utilaje agricole sau realizarea de investiţii în fermele vegetale sau în zootehnie, unde finanţarea vine din partea UE prin Fondul European pentru Dezvoltare Rurală. "Nu se dă nicio importanţă dezvoltării sectorului zootehnic, unde este mare nevoie de investiţii, ori cel legumicol şi pomicol, unde la fel ar fi trebui să fie încurajată înfiinţarea pieţelor de gross ori realizarea unor fabrici de conserve. Nu s-a făcut nimic nici în problema culturii de soia modificată genetic, unde există câteva avantaje pentru producătorii agricoli: lasă terenul curat, fără buruieni, presupune investiţii mici şi se obţine cât de cât un profit. Deşi nu avem voie să cultivăm soia modificată, nu există nicio restricţie privind consumul", a mai spus preşedintele APA Brăila.
"Deja se poate discuta despre instalarea secetei pedologice"
Un alt capitol sensibil este cel al irigaţiilor, întrucât seceta persistă de aproape 5 ani, cu efecte devastatoare în ceea ce priveşte recolta. Specialiştii în domeniu au explicat că şi în acest an vor fi probleme din cauza precipitaţiilor reduse cantitativ coroborat cu temperaturi ridicate care favorizează accelerarea fenomenului de evapotranspiraţie la nivelul solului. "Precipitaţiile au fost deficitare încă din iarnă, când au atins abia 11 litri/mp, context în care rezerva de apă din sol este foarte scăzută: 300 - 400 mc/ha. Pe fondul acestui deficit de umiditate în sol, procesele de creştere şi dezvoltare a culturilor de toamnă au fost mult încetinite, iar răsărirea plantelor de porumb, floarea soarelui şi alte culturi de primăvară s-a făcut neuniform, cu multe goluri în culturi. La această dată, avem plante de talie mică, aparat foliar îngălbenit şi chiar frunze bazale uscate. Deja se poate discuta despre instalarea secetei pedologice, iar prognoza este alarmantă pentru că se anunţă temperaturi peste media normală. Astfel, culturile de toamnă vor intra mai repede în faza de înflorire şi coacere, iar culturile prăşitoare vor avea mult de suferit", a previzionat Măcelaru.
Cele mai recente date la capitolul irigaţii indică faptul că suprafaţa unde deja lucrările specifice sunt în toi se ridică la peste 32.100 ha, majoritatea în Insula Mare a Brăilei. Spre deosebire de anii precedenţi, producătorii agricoli au solicitat mult mai devreme
declanşarea campaniei de irigaţii: încă din prima zi a lunii aprilie, se irigau 15.000 de ha, în contextul în care în mod normal, primele lucrări în acest sens începeau abia din mai. Pentru campania de irigat din acest an, ANIF Brăila a contractat o suprafaţă totală de 129.366 ha, iar volumul de apă necesar este de peste 320.000 de metri cubi, în timp ce cantitatea de energie electrică estimată a fi consumată se ridică la valoarea de aproape 15 milioane lei. De altfel, OUAI din judeţ au avut atât anul trecut dar şi lunile trecute probleme cu furnizorul de energie electrică din cauza întârzierilor la plata subvenţiilor pentru sectorul irigaţii. Cel mai recent conflict, încă nerezolvat, vizează penalităţile generate de aceste întârzieri, subiect în cazul căruia OUAI şi Electrica nu au ajuns încă la un consens.
În concluzie, producătorii agricoli avertizează că producţiile din acest an vor fi minime, cu efecte directe pe două planuri: unul economic pentru că se accentuează decapitalizarea agricultorilor mergând până la declararea falimentului, iar cel de-al doilea social, privind siguranţa alimentară în contextul în care se va apela din nou la importuri.
În CASETĂ
O treime din suprafaţa judeţului o reprezintă terenurile degradate
* pentru astfel de soluri, riscul deşertificării este maxim
Cel mai recent raport al Comitetului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice preconizează că până în 2099 clima României va evolua către o creştere simţitoare a temperaturii medii anuale: între 2020 şi 2029 va creşte cu cu 0,5 - 1,5 grade Celsius, iar până în 2099, vor creşte din nou, progresiv, cu 5 grade Celsius. Cele mai afectate zone vor fi cele din sudul şi sud-estul ţării, dar o treime din teritoriul ţării, mai precis 7 milioane de hectare, şi circa 40% din suprafaţa agricolă sunt situate în zone cu risc de deşertificare. Din această suprafaţă, 3 milioane de hectare de teren sunt direct afectate de deşertificare. Cele 10 judeţe problemă identificate în România de specialişti sunt: Brăila, Tulcea, Constanţa, Călăraşi, Caraş Severin, Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi şi Teleorman. În judeţul Brăila, terenurile degradate reprezintă 34% din întreaga sa suprafaţă. Practic, Brăila e în pericol, cu precădere pe două zone sensibile, respectiv pe cele 68.000 ha de soluri sărăturate, grupate în Lunca Inferioară a Siretului, Lunca Dunării, Lunca Călmăţuiului, Valea Iencii şi în jurul lacurilor sărate din judeţ şi pe cele circa 40.000 ha acoperite cu soluri nisipoase. Din cele 40.000 ha, mai mult de jumătate, mai precis 24.000 ha sunt nisipuri zburătoare, concentrate în două zone: Berteşti - Spiru Haret - Însurăţei - Zăvoaia - Ulmu - Jugureanu - Cireşu şi Râmnicelu - Movila Miresii - Gemenele.
