Mai mulţi brăileni sunt în vizorul structurilor de crimă organizată, fiind acuzaţi că au făcut bani de pe urma fetelor pe care le-au dus la "produs". Zece astfel de dosare, cu 48 de persoane suspecte, se află acum pe masa anchetatorilor, care încearcă să le probeze acestora faptele comise atât pe teritoriul României cât şi în afara ţării. Numai în ultimele două săptămâni, doi brăileni au ajuns în spatele gratiilor, fiind acuzaţi de trafic de persoane. Unul dintre ei, Ion Mănel V. (37 de ani), a fost prins de poliţiştii brăileni pe raza municipiului, el fiind dat în urmărire internaţională la solicitarea autorităţilor belgiene. Pe numele său fusese emis un mandat european de arestare sub acuzaţia că, în perioada 2007 - 2010, a obligat mai multe românce, printre care şi pe fosta sa concubină, să practice prostituţia în Belgia, Olanda, Spania şi Italia. De pe urma fetelor bărbatul a obţinut, prin violenţă şi ameninţări, numeroase foloase materiale. O săptămână mai târziu, o escortă de poliţişti de la Compartimentul Urmăriri al Serviciului de Investigaţii Criminale Brăila au preluat de la Aeroportul Henri Coandă un brăilean care este cercetat tot pentru trafic de persoane. Marian C. (32 de ani) din comuna Zăvoaia, era urmărit la nivel internaţional deoarece împotriva lui, Tribunalul Brăila a emis în lipsă un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. El a fost prins în Franţa şi apoi extrădat.
O analiză a investigaţiilor efectuate în prima jumătate a anului relevă că, la nivel naţional, structurile teritoriale de combatere a traficului de persoane au destrămat 23 de grupări, ce au traficat peste 300 de victime. Traficul de fiinţe umane înregistrează, totuşi, o tendinţă de diminuare în intensitate, situându-se pe un trend descendent începând cu anul 2006. Grupările exploatează victimele în mai multe locuri, se mută dintr-o ţară în alta şi tind să se specializeze în comiterea mai multor genuri de infracţiuni, în special cele cu violenţă. De asemenea, ele fac uneori afaceri legale, drept paravan pentru cele ilegale, pentru a-şi facilita activitatea infracţională, dar şi pentru a justifica veniturile substanţiale. Totodată, membrii grupărilor de crimă organizată colaborează cu "omologii" lor din alte state (cele de destinaţie sau tranzit) pentru asigurarea transportului, accesului în cluburi sau exploatarea propriu-zisă a victimelor. Specificul acestui segment de infracţionalitate face necesară colaborarea cu reţelele de falsificatori de documente (pentru a procura victimelor diferite identităţi), cu grupările ce acţionează în domeniul spălării banilor şi, în ultimă perioadă, cu cele care se axează pe criminalitatea informatică. "În ceea ce priveşte modul de operare al infractorilor care sunt implicaţi în traficul de persoane şi strategiile de recrutare, traficare şi exploatere a victimelor, rezultă o uşoară tendinţă de renunţare la folosirea violenţelor fizice pentru determinarea victimelor la acceptarea unui comportament obedient în relaţia cu reţelele de traficanţi/exploatatori, optându-se fie spre constrângerea psihică, fie chiar spre cointeresarea materială a victimei, prin cedarea unei părţi din privilegiul absolut al câştigului acumulat către victima sau determinarea unui consimţământ prin şantajul sentimental al victimei (metoda «lover boy»)", se arată într-un comunicat al Centrului de Informare şi Relaţii Publice al Poliţiei Române. În acelaşi document se precizează şi că cele mai uzitate strategii de recrutare au rămas însă promisiunile false privind angajarea în ţările de destinaţie.
La nivel mondial, traficul de fiinţe umane se înscrie în rândul celor mai profitabile infracţiuni şi este situat din punct de vedere al veniturilor realizate pe al treilea loc în lume, fiind precedat doar de traficul de arme şi cel de droguri. România îşi păstrează caracterul pregnant de ţară sursă a traficului de fiinţe umane, în perioada de referinţă fiind identificate 219 victime în mai mute locaţii din Europa. Spania şi Italia rămân însă principalele ţări de destinaţie ale traficului, unde au fost găsite câte 63 de victime. Dar nu trebuie ignorat şi traficul intern de persoane, care a atins peste 35% din totalul victimelor.
