• pe cât au înjurat șoferii prinși în trafic de ninsorile de acum o săptămână, pe atât s-au bucurat fermierii brăileni de zăpada depusă pe câmp • ”N-am mai avut de vreo 5 ani asemenea ninsoare!”, ne-a spus un agricultor din zona Urleasca, care afișează, totuși, un optimism rezervat referitor la evoluția actualului an agricol • războiul cu seceta pedologică e departe de a fi câștigat, iar dacă nu va ploua suficient la primăvară deficitul de umiditate din sol are toate șansele să se reinstaleze • deocamdată, totuși, zăpada așternută pe câmpurile Brăilei dă speranțe că lucrurile se îndreaptă spre direcția bună și că recoltele din acest an vor fi net superioare celor de anul trecut, când fermierii care n-au avut posibilitatea să irige au ieșit în pagubă
Pe cât îi irită pe șoferi ninsorile de genul celei de acum o săptămână, din cauza drumurilor invariabil afectate de depunerile de pe carosabil și de acțiunile de deszăpezire de cele mai multe ori ineficiente, pe atât îi bucură pe agricultorii care își văd câmpurile acoperite de un strat de omăt, mană cerească pentru culturile semănate în toamnă. Iar zăpada de acum chiar este văzută ca o adevărată minune de la Dumnezeu, de fermierii brăileni care, după temperaturile anormal de calde din perioada Crăciunului și de pe parcursul lunii ianuarie, își cam pierduseră speranța că vom avea o iarnă normală. Iată, însă, că natura rămâne imprevizibilă și că, atunci când nimeni nu se mai aștepta, a revenit brusc în actualitate zicerea din vechiul Plugușor: ”Iarna-i grea, omătul mare/Semne bune anul are/ Semne bune de belșug/Pentru brazda de sub plug”. Rămâne, însă, de văzut cum vor evolua lucrurile, astfel că unii fermieri afișează deocamdată o bucurie rezervată. ”N-am mai avut de vreo 5 ani o ninsoare ca asta! În zona Silistraru, unde am terenurile agricole, stratul de zăpadă are circa 40 centimetri. Putem spera că lucrurile încep să intre în normal, dar să vedem ce o să se mai întâmple. Deocamdată nu putem fi siguri că vom avea un an agricol bun, pentru că nu știm dacă vor mai fi precipitații suficiente în continuare sau dacă o să intrăm iar într-o secetă de genul celei cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Ar mai putea fi și calamități, n-avem de unde să știm... Totuși, ninsoarea aceasta ne dă speranțe că vom avea un an agricol mai bun decât precedentele. În anul agricol 2021 - 2022, mai exact de la 1 august 2021, când am început măsurătorile, până pe 1 august 2022, am avut un aport de umiditate de 92 litri de apă pe metrul pătrat, în condițiile în care într-un an normal aportul ar trebui să fie de 5-600 l/mp. Situația pare să se schimbe în bine în actualul an agricol. De la 1 august 2022 avem deja un aport cumulat de circa 300 l/mp, iar cu zăpada aceasta va crește gradul de umiditate, deci semnele sunt bune și putem spera la un an agricol care să se apropie de normalitate. Dar nu putem ști cum va evolua situația. Există umiditate optimă pentru răsărire, dar dacă nu va ploua în lunile următoare plantele vor intra din nou în stres hidric. În zona noastră, nu acoperim cu irigații întreaga suprafață. Din 1.000 de hectare cât am eu la fermă, sistemul de irigații existent în zonă acoperă doar vreo 500 ha. În concluzie, o să fie bine doar dacă nu intrăm iar în deficit de umiditate și dacă suntem feriți de calamități...”, ne-a declarat fermierul Bogdan Furfurică. Acesta a semănat, în toamnă, grâu pe 500 ha, rapiță pe 250 ha și orz pe 50 ha, iar culturile stau foarte bine, protejate de ger, sub stratul de zăpadă.
Vestea bună e că omătul s-a depus relativ compact, pe raza întregului județ, chiar dacă în anumite zone stratul e mai gros, de până la 40 centimetri, iar în altele are doar 20 cm. ”Mai consistent a nins în zona de nord a județului, pe la Gradiștea, Movila Miresii și mai înspre municipiu, pe la Ianca - Urleasca. Și pe partea de vest, pe la Jirlău - Surdila - Galbenu zăpada are circa 40 centimetri grosime pe câmp. În restul județului avem strat mai mic, de circa 20 de centimetri, dar important e că a nins peste tot și există această pătură de zăpadă care protejează culturile de temperaturile negative din această săptămână. Grâul era răsărit, începea să înfrățească și ar fi fost serios afectat de frig dacă nu exista stratul de zăpadă. În plus, e important și aportul de apă pe care îl va aduce topirea zăpezii, care va contribui la reducerea deficitului de umiditate existent în sol”, ne-a informat Traian Cișmaș, directorul Direcției Agricole Brăila.
Unele zone din județ, mai "norocoase" decât altele
Important e că, spre deosebire de anii trecuți, când viscolul nu a lăsat zăpada să se aștearnă compact, de data aceasta, în general, lucrurile au decurs în favoarea fermierilor. ”E bine că mai înainte de a începe să ningă a dat acea ploaie care a ajutat la fixarea zăpezii, n-a mai luat-o vântul să o ducă mai mult pe șosea și în canalele de irigații, ca în iernile trecute. Iar faptul că avem această pătură de omăt peste culturile însămânțate în toamnă e extraordinar, e minune de la Dumnezeu. Pentru că nu a plouat suficient în toamnă, grâul a răsărit târziu, în decembrie, când el ar fi trebuit să fie deja înfrățit încă din noiembrie. Acum, la final de ianuarie, început de februarie, nu apucase să se dezvolte suficient, să se călească, iar dacă îl prindea frigul ăsta fără protecție îl termina... Așa, cu zăpada asta așternută compact, este extraordinar pentru culturile de toamnă”, ne-a spus Florian Vizireanu, fermier a cărui familie administrează, în zona Scorțaru Vechi - Tudor Vladimirescu, circa 500 hectare de teren arabil. Astă toamnă, acesta a semănat, în total, 200 ha cu grâu și rapiță, iar perspectivele pentru culturile în cauză sunt mai mult decât încurajatoare, din punctul său de vedere.
Au fost, totuși, și zone în județ unde stratul de zăpadă nu a fost tocmai compact, iar viscolul a lăsat anumite porțiuni de teren neacoperite. ”La noi, la Viziru, a nins, dar nu atât cât ne-am fi dorit și cât ar fi fost necesar de fapt. Avem strat de circa 20 de centimetri, acolo unde s-a depus zăpada, că sunt și porțiuni de teren rămase «la negru» din cauza viscolului. Dacă ar fi fost după necesar, la ce deficit de umiditate este în sol, trebuia un strat de 2 metri...”, ne-a spus fermierul Gabriel Stanciu, care administrează o suprafață de 750 ha în zona Viziru. Acesta reprezintă, totodată, și ”Braicoop”, o cooperativă agricolă în care sunt înscrise circa 20.000 ha de teren arabil, de pe raza județului nostru și a județelor învecinate. Potrivit spuselor sale, chiar dacă ninsorile din ultimele zile au meritul de a le da mari speranțe agricultorilor, reușita actualului an agricol depinde în continuare de precipitațiile care vor veni în primăvară și la vară. Iar prognozele meteorologilor nu ar fi tocmai optimiste...
