In fiecare vineri, ziarul nostru gazduieste aceasta rubrica in care toti
iubitorii de teatru vor putea afla amanunte despre productiile
teatrale sustinute la sfirsit de saptamina, oferite chiar de actori sau
regizori. Primul spectator care va cumpara un bilet la piesa in care
joaca actorul, actrita sau regizorul prezentat, va obtine o fotografie a acestuia cu autograf.
In aceasta saptamina Teatrul "Maria Filotti" va prezenta vineri, simbata si duminica, de la ora 18.30, in sala mare, premiera spectacolului "Vinzatorul de iluzii" dupa "Petrecere intr-un pian cu coada" de Mihai Ispirescu. Din distributie fac parte: Cornel Cimpoae, Ramona Ganga, Bujor Macrin, Marilena Negru, Alin Florea, Liviu Pintileasa, Elena Andron, Adrian Stefan, Adrian Iacov. In spectacol mai apar elevii: Alexandra Domiloiu, Ancuta Gutui, Corina Bors, Madalina Mircea, Marilena Hapca, Narcisa Novac, Alexandru Marin, Ciprian Pasnicu, Claudiu Urse, Dumitru Mitu, Ionut Rosca si Valentin Burlacu. Regia ii apartine lui Radu Nichifor, scenografia a fost realizata de Vioara Bara, iar coregrafia de Malina Andrei. Coloana sonora ii apartine lui Cornel Cristei.
Regizorul Radu Nichifor este brailean, a urmat cursurile Liceului "Iorga" si a absolvit sectia de regie teatru a Universitatii nationale de Arta Teatrala si Cinematografie. La Teatrul "Maria Filotti" a mai montat "Marina" de Valeria Moretti, "Tablia de la marginea patului" de Mimi Branescu si "Angajare de clovn" de Matei Visniec. Acum ofera publicului un spectacol plin de emotie, tandrete si iubire - "Vinzatorul de iluzii" dupa textul lui Mihai Ispirescu, "Petrece intr-un pian cu coada".
"Vinzatorul de iluzii" - un basm pentru oameni mari
- Te-ai oprit din nou asupra dramaturgiei romanesti.
- Daca sint piese bune? Ce sa fac? Cind m-am angajat la teatrul din Braila acesta a fost unul din scopurile mele, sa lucrez texte romanesti. Au trecut doi ani si am reusit sa pun trei texte romanesti. Sint texte bune, care ma inspira. Nu le fac pentru ca sint romanesti. Dramaturgia contemporana raspunde la problemele de azi, de acum. Pe cind o piesa clasica nu poate intra exact pe felia respectiva. O adapteaza regizorul, scoate in evidenta anumite lucruri, pe cita vreme in textul contemporan vine exact pe problema dorita. Ca sa ai actori buni trebuie sa le dai sa joace roluri importante, pentru ca asa cresc. Ca sa ai dramaturgie buna trebuie sa o citesti. Eu primesc foarte multe texte. Sint multe texte degeaba, care pe mine nu m-au inspirat, dar mai sint si alti regizori care monteaza text romanesc, asa cum este domnul Tocilescu.
- In distributie tot Cornel Cimpoae, tot Alin Florea?
- Da, numai ca in rest toti sint noi. Pentru Cornel e un rol important, trbuie sa joace lucruri serioase. Pentru Florea, din toata distributia pe el il folosesc un pic. Nu este un rol care sa scoata o alta fateta a lui, dar este un rol pe care-l face cu foarte mult rafinament. Pentru el acest rol va fi pregatirea unui alt rol pe care am de gind sa i-l dau. El poate juca si roluri sensibile, nu numai cum a fost descoperit acum de public, in comedii. Aici joaca tot un personaj plin de forta, comic.
- Ce gen de spectacol este?
- Este greu de caracterizat. Cred ca este un basm pentru oameni mari, o feerie. In general spectacolele mele de pina acum au fost ori despre teatru, ori despre dragoste, ori despre moarte. Acest text le are pe toate. Este o foarte frumoasa poveste de dragoste a unui om care face aceasta meserie, iar aceasta poveste de dragoste trece si peste moarte, trece peste tot. Sint momente in viata oamenilor care fac aceasta meserie cind meseria ii ajuta, sa treaca peste niste praguri in viata. De multe ori te salveaza iluzia. De asta i-am si schimbat titlul piesei. Titlul original este foarte frumos, "Petrecere intr-un pian cu coada", este o jucarie sonora, e un text cu o poezie cu totul si cu totul speciala. Mihai Ispirescu este un autor foarte straniu. Dar din modul cum s-a dus spectacolul, am simtit nevoia unei clarificari pentru ca nu este atit de prezenta tema trecerii, a petrecerii. Exista personaje care penduleaza intre doua lumi, viata, moarte. Spectacolul a capatat mai mult accent pe iluzie, pe salvarea prin iluzie, salvarea din minciuna asta foarte dragalasa pe care o tot traim.
- Acest text a mai fost pus la "Nottara", in Bucuresti, si are o ora si 40 de minute. Aici va avea cu o ora in plus.
- Este un spectacol baroc, pe o anumita parte a lui. Are un anumit tip de liniste. Sala aceasta pe mine ma inspira la lucruri clasice. Este un spectacol clasic, cu doua parti, cu pauza, cu cortina, care mie imi place de mor, cu toate truvaiurile acestea aparent linistite, dar care sint foarte greu de facut. Fiecare teatru care l-a montat a lucrat o alta versiune. Aceasta este versiunea noastra, lucrata cu domnul Ispirescu. Sint lucruri noi fata de varianta publicata, dar sint scrise de dinsul. Sint anumite scene in plus, anumite personaje care am cerut sa fie dezvoltate.
- Te-ai intors si la Vioara Bara, care a lucrat scenografia de la "Marina".
- Textul are foarte multa poezie si am vrut o preponderenta feminina in scenografie. Sint doua spatii foarte frumoase. E o zona pe care tot incerc sa o aduc in spectacolele mele: poezie, tandrete, dragoste. Sint lucruri care se cam uita, dar sint importante.
"Doar surprize placute am avut la acest spectacol din punctul de vedere al actorilor"
- Despre coregrafie?
- Sint 12 copii de la licee din Braila. Au facut un lucru greu la scena balului. Au 30 de minute in care se misca fara oprire.
- In distributie sint si doi tineri deja adoptati de trupa, Adrian Stefan si Adrian Iacov.
- Adi mic si Adi mare. Deja, dupa "Visul", Adi mare este actor deja. Sint doua roluri de coloratura, dar nu se putea fara ei. Adi mare are si o zona coregrafica mai puternica, iar Adi mic este mina dreapta a vinzatorului, face cu Florea un cuplu foarte interesant. Pentru mine un cistig si o bucurie a fost faptul ca am reusit sa o convingem pe Marilena Negru sa vina in acest spectacol. Ea si cu Bujor Macrin fac un cuplu interesant. Am avut ce invata de la ei. Le-am spus ca am un spectacol plin de lumina, de balet, de culoare, si am o scena in trei oameni care isi spun lucruri importante si trebuie sa fie la fel de puternica. M-au inteles si sint interesante lucrurile dintre ei.
- Spuneai ca iti alegi greu distributia. Cum ai ales de aceasta data?
- Stau si ma gindesc foarte mult la oferta pe care o are o trupa pentru a nu gresi. Pina acum, la Braila, nu cred ca am gresit. Acesta este un text special care a cerut un anumit tip de voce, de design. Din pacate actorii sufera pentru ca trasaturile lor fizice conteaza mult. Una din conditiile reusitei acestui spectacol este aceea ca o parte a trupei trebuie sa arate mult mai tinara decit cealalta ca sa fie evidenta trecerea timpului. Pentru o parte a distributiei am luat partea tinara a trupei: Ramona Ganga, Alin Florea, Liviu Pintileasa, Elena Andron, pentru a face diferenta de virsta vizibila. Sint roluri grele, puternice, acoperite. Doar suprprize placute am avut la acest spectacol din punctul de vedere al actorilor.
- Esti multumit de cum iese la public spectacolul?
- E un spectacol greu, cu o anumita muzica. Ea a aparut, mai dispare, mai apare, dar cred ca vor reusi sa o mentina pina la premiera. Sint acolo lucruri importante, care costa.
- Se termina frumos?
- Din punctul de vedere al spectacolului se termina frumos, dar finalul te cam trage de mineca: aceasta este totusi o poveste si in viata nu se intimpla chiar asa.
iubitorii de teatru vor putea afla amanunte despre productiile
teatrale sustinute la sfirsit de saptamina, oferite chiar de actori sau
regizori. Primul spectator care va cumpara un bilet la piesa in care
joaca actorul, actrita sau regizorul prezentat, va obtine o fotografie a acestuia cu autograf.
In aceasta saptamina Teatrul "Maria Filotti" va prezenta vineri, simbata si duminica, de la ora 18.30, in sala mare, premiera spectacolului "Vinzatorul de iluzii" dupa "Petrecere intr-un pian cu coada" de Mihai Ispirescu. Din distributie fac parte: Cornel Cimpoae, Ramona Ganga, Bujor Macrin, Marilena Negru, Alin Florea, Liviu Pintileasa, Elena Andron, Adrian Stefan, Adrian Iacov. In spectacol mai apar elevii: Alexandra Domiloiu, Ancuta Gutui, Corina Bors, Madalina Mircea, Marilena Hapca, Narcisa Novac, Alexandru Marin, Ciprian Pasnicu, Claudiu Urse, Dumitru Mitu, Ionut Rosca si Valentin Burlacu. Regia ii apartine lui Radu Nichifor, scenografia a fost realizata de Vioara Bara, iar coregrafia de Malina Andrei. Coloana sonora ii apartine lui Cornel Cristei.
Regizorul Radu Nichifor este brailean, a urmat cursurile Liceului "Iorga" si a absolvit sectia de regie teatru a Universitatii nationale de Arta Teatrala si Cinematografie. La Teatrul "Maria Filotti" a mai montat "Marina" de Valeria Moretti, "Tablia de la marginea patului" de Mimi Branescu si "Angajare de clovn" de Matei Visniec. Acum ofera publicului un spectacol plin de emotie, tandrete si iubire - "Vinzatorul de iluzii" dupa textul lui Mihai Ispirescu, "Petrece intr-un pian cu coada".
"Vinzatorul de iluzii" - un basm pentru oameni mari
- Te-ai oprit din nou asupra dramaturgiei romanesti.
- Daca sint piese bune? Ce sa fac? Cind m-am angajat la teatrul din Braila acesta a fost unul din scopurile mele, sa lucrez texte romanesti. Au trecut doi ani si am reusit sa pun trei texte romanesti. Sint texte bune, care ma inspira. Nu le fac pentru ca sint romanesti. Dramaturgia contemporana raspunde la problemele de azi, de acum. Pe cind o piesa clasica nu poate intra exact pe felia respectiva. O adapteaza regizorul, scoate in evidenta anumite lucruri, pe cita vreme in textul contemporan vine exact pe problema dorita. Ca sa ai actori buni trebuie sa le dai sa joace roluri importante, pentru ca asa cresc. Ca sa ai dramaturgie buna trebuie sa o citesti. Eu primesc foarte multe texte. Sint multe texte degeaba, care pe mine nu m-au inspirat, dar mai sint si alti regizori care monteaza text romanesc, asa cum este domnul Tocilescu.
- In distributie tot Cornel Cimpoae, tot Alin Florea?
- Da, numai ca in rest toti sint noi. Pentru Cornel e un rol important, trbuie sa joace lucruri serioase. Pentru Florea, din toata distributia pe el il folosesc un pic. Nu este un rol care sa scoata o alta fateta a lui, dar este un rol pe care-l face cu foarte mult rafinament. Pentru el acest rol va fi pregatirea unui alt rol pe care am de gind sa i-l dau. El poate juca si roluri sensibile, nu numai cum a fost descoperit acum de public, in comedii. Aici joaca tot un personaj plin de forta, comic.
- Ce gen de spectacol este?
- Este greu de caracterizat. Cred ca este un basm pentru oameni mari, o feerie. In general spectacolele mele de pina acum au fost ori despre teatru, ori despre dragoste, ori despre moarte. Acest text le are pe toate. Este o foarte frumoasa poveste de dragoste a unui om care face aceasta meserie, iar aceasta poveste de dragoste trece si peste moarte, trece peste tot. Sint momente in viata oamenilor care fac aceasta meserie cind meseria ii ajuta, sa treaca peste niste praguri in viata. De multe ori te salveaza iluzia. De asta i-am si schimbat titlul piesei. Titlul original este foarte frumos, "Petrecere intr-un pian cu coada", este o jucarie sonora, e un text cu o poezie cu totul si cu totul speciala. Mihai Ispirescu este un autor foarte straniu. Dar din modul cum s-a dus spectacolul, am simtit nevoia unei clarificari pentru ca nu este atit de prezenta tema trecerii, a petrecerii. Exista personaje care penduleaza intre doua lumi, viata, moarte. Spectacolul a capatat mai mult accent pe iluzie, pe salvarea prin iluzie, salvarea din minciuna asta foarte dragalasa pe care o tot traim.
- Acest text a mai fost pus la "Nottara", in Bucuresti, si are o ora si 40 de minute. Aici va avea cu o ora in plus.
- Este un spectacol baroc, pe o anumita parte a lui. Are un anumit tip de liniste. Sala aceasta pe mine ma inspira la lucruri clasice. Este un spectacol clasic, cu doua parti, cu pauza, cu cortina, care mie imi place de mor, cu toate truvaiurile acestea aparent linistite, dar care sint foarte greu de facut. Fiecare teatru care l-a montat a lucrat o alta versiune. Aceasta este versiunea noastra, lucrata cu domnul Ispirescu. Sint lucruri noi fata de varianta publicata, dar sint scrise de dinsul. Sint anumite scene in plus, anumite personaje care am cerut sa fie dezvoltate.
- Te-ai intors si la Vioara Bara, care a lucrat scenografia de la "Marina".
- Textul are foarte multa poezie si am vrut o preponderenta feminina in scenografie. Sint doua spatii foarte frumoase. E o zona pe care tot incerc sa o aduc in spectacolele mele: poezie, tandrete, dragoste. Sint lucruri care se cam uita, dar sint importante.
"Doar surprize placute am avut la acest spectacol din punctul de vedere al actorilor"
- Despre coregrafie?
- Sint 12 copii de la licee din Braila. Au facut un lucru greu la scena balului. Au 30 de minute in care se misca fara oprire.
- In distributie sint si doi tineri deja adoptati de trupa, Adrian Stefan si Adrian Iacov.
- Adi mic si Adi mare. Deja, dupa "Visul", Adi mare este actor deja. Sint doua roluri de coloratura, dar nu se putea fara ei. Adi mare are si o zona coregrafica mai puternica, iar Adi mic este mina dreapta a vinzatorului, face cu Florea un cuplu foarte interesant. Pentru mine un cistig si o bucurie a fost faptul ca am reusit sa o convingem pe Marilena Negru sa vina in acest spectacol. Ea si cu Bujor Macrin fac un cuplu interesant. Am avut ce invata de la ei. Le-am spus ca am un spectacol plin de lumina, de balet, de culoare, si am o scena in trei oameni care isi spun lucruri importante si trebuie sa fie la fel de puternica. M-au inteles si sint interesante lucrurile dintre ei.
- Spuneai ca iti alegi greu distributia. Cum ai ales de aceasta data?
- Stau si ma gindesc foarte mult la oferta pe care o are o trupa pentru a nu gresi. Pina acum, la Braila, nu cred ca am gresit. Acesta este un text special care a cerut un anumit tip de voce, de design. Din pacate actorii sufera pentru ca trasaturile lor fizice conteaza mult. Una din conditiile reusitei acestui spectacol este aceea ca o parte a trupei trebuie sa arate mult mai tinara decit cealalta ca sa fie evidenta trecerea timpului. Pentru o parte a distributiei am luat partea tinara a trupei: Ramona Ganga, Alin Florea, Liviu Pintileasa, Elena Andron, pentru a face diferenta de virsta vizibila. Sint roluri grele, puternice, acoperite. Doar suprprize placute am avut la acest spectacol din punctul de vedere al actorilor.
- Esti multumit de cum iese la public spectacolul?
- E un spectacol greu, cu o anumita muzica. Ea a aparut, mai dispare, mai apare, dar cred ca vor reusi sa o mentina pina la premiera. Sint acolo lucruri importante, care costa.
- Se termina frumos?
- Din punctul de vedere al spectacolului se termina frumos, dar finalul te cam trage de mineca: aceasta este totusi o poveste si in viata nu se intimpla chiar asa.
