Votul uninominal din 30 noiembrie va ramine in istorie mult mai probabil prin prisma scandalului iscat dupa repartitia mandatelor decit prin premiera aplicarii unui astfel de sistem de vot. Si este cert ca metodologia de redistribuire a voturilor e una extrem de controversata. Era insa de asteptat sa apara si astfel de anomalii, daca se analizeaza situatia pe fiecare colegiu in parte, desi pe total tara, impartirea mandatelor a fost destul de corecta. Asta pentru ca s-a tinut cont de procentele obtinute de fiecare partid in parte la nivel national, si nu de procentele din fiecare colegiu. Astfel, fiecare partid care a acces in Parlament are un procent de mandate aproape echivalent cu procentul voturilor obtinute - cu un mic avantaj pentru PD-L, din cauza "resturilor" care au iesit la impartiri.
Clar, acest sistem de vot este unul perfectibil, ca sa nu zic destul de prost, cum la fel de clar este ca sistemul uninominal in doua tururi, de genul alegerilor pentru primari (mai exact, in colegiile in care nici un candidat nu a obtinut din primul tur peste 50% din voturi, sa se organizeze un tur doi, cu primii doi clasati) ar fi cel mai just. Dar poate ca si varianta "cistigatorul ia totul", pe sistemul alegerilor pentru presedintii de Consilii Judetene (cistiga colegiul cel clasat pe primul loc, indiferent de numarul de voturi primite) ar fi fost mai echitabila. De data asta s-a preferat acest uninominal-hibrid, mai prost chiar decit si-au imaginat foarte multi, inclusiv cei care l-au aprobat in Parlament. Cu toate acestea, mi se pare cam aiurea ca in calitate de parlamentar care ai participat la elaborarea acestui sistem de vot, sa te apuci sa-l critici. Votul din 30 noiembrie a fost doar partial uninominal, din moment ce doar citeva zeci de parlamentari, din peste 450, si-au cistigat mandatul, iar restul l-au primit dupa o redistribuire asemanatoare votului pe liste de partid.
Pe de alta parte, multi dintre alegatorii care au tinut sa se prezinte la urne au votat mai mult partidul decit candidatul. Sa fim sinceri, chiar daca nu-ti place candidatul din colegiul tau, propus de partidul al carui "fan" esti, nu o sa te apuci sa-ti dai votul candidatului din partidul care iti este "dusman de moarte". Sau invers: daca urasti partidul pe care il reprezinta, nu o sa-ti vina sa votezi un candidat doar pentru ca pare mai destept. La urma urmei, in Parlament esti mai mult reprezentat de partidul a carui doctrina ti se potriveste, decit de un candidat care ti-a promis nu stiu ce in campania din colegiul electoral. Mai ales ca parlamentarul din colegiu tau nu va putea veni sa-ti asfalteze strada sau sa creasca pensiile doar la tine in cartier.
Oricum, toata lumea s-a convins ca aceasta modalitate de uninominal a fost o varianta prost aleasa si, foarte probabil, va urma sa fie modificata. Care va fi cea aleasa, vom vedea. Si, pentru ca in cazul metodei de uninominal in doua tururi nu se pot face astfel de simulari, este interesant ce s-ar fi intimplat daca la aceste alegeri s-ar fi mers pe varianta in care cistigatorul colegiului (indiferent daca a atins sau nu pragul de 50% plus 1) primea mandatul de parlamentar: PD-L ar fi avut 42% din numarul total de mandate, PSD plus PC ar fi avut 36%, PNL - 11%, iar UDMR 7% din mandate, plus minoritatile - 4%.
Clar, acest sistem de vot este unul perfectibil, ca sa nu zic destul de prost, cum la fel de clar este ca sistemul uninominal in doua tururi, de genul alegerilor pentru primari (mai exact, in colegiile in care nici un candidat nu a obtinut din primul tur peste 50% din voturi, sa se organizeze un tur doi, cu primii doi clasati) ar fi cel mai just. Dar poate ca si varianta "cistigatorul ia totul", pe sistemul alegerilor pentru presedintii de Consilii Judetene (cistiga colegiul cel clasat pe primul loc, indiferent de numarul de voturi primite) ar fi fost mai echitabila. De data asta s-a preferat acest uninominal-hibrid, mai prost chiar decit si-au imaginat foarte multi, inclusiv cei care l-au aprobat in Parlament. Cu toate acestea, mi se pare cam aiurea ca in calitate de parlamentar care ai participat la elaborarea acestui sistem de vot, sa te apuci sa-l critici. Votul din 30 noiembrie a fost doar partial uninominal, din moment ce doar citeva zeci de parlamentari, din peste 450, si-au cistigat mandatul, iar restul l-au primit dupa o redistribuire asemanatoare votului pe liste de partid.
Pe de alta parte, multi dintre alegatorii care au tinut sa se prezinte la urne au votat mai mult partidul decit candidatul. Sa fim sinceri, chiar daca nu-ti place candidatul din colegiul tau, propus de partidul al carui "fan" esti, nu o sa te apuci sa-ti dai votul candidatului din partidul care iti este "dusman de moarte". Sau invers: daca urasti partidul pe care il reprezinta, nu o sa-ti vina sa votezi un candidat doar pentru ca pare mai destept. La urma urmei, in Parlament esti mai mult reprezentat de partidul a carui doctrina ti se potriveste, decit de un candidat care ti-a promis nu stiu ce in campania din colegiul electoral. Mai ales ca parlamentarul din colegiu tau nu va putea veni sa-ti asfalteze strada sau sa creasca pensiile doar la tine in cartier.
Oricum, toata lumea s-a convins ca aceasta modalitate de uninominal a fost o varianta prost aleasa si, foarte probabil, va urma sa fie modificata. Care va fi cea aleasa, vom vedea. Si, pentru ca in cazul metodei de uninominal in doua tururi nu se pot face astfel de simulari, este interesant ce s-ar fi intimplat daca la aceste alegeri s-ar fi mers pe varianta in care cistigatorul colegiului (indiferent daca a atins sau nu pragul de 50% plus 1) primea mandatul de parlamentar: PD-L ar fi avut 42% din numarul total de mandate, PSD plus PC ar fi avut 36%, PNL - 11%, iar UDMR 7% din mandate, plus minoritatile - 4%.
