Simbata dimineata s-a lansat in cadrul Festivalului Zile si nopti de teatru european la Braila cel de-al optulea volum din seria de dramaturgie contemporana, realizat de criticul de teatru Florica Ichim si redactorul Andreea Dumitru, "Dramaturgie contemporana din Balcani". Propunerea de realizare i-a apartinut criticului Doina Papp, directorul festivalului brailean, care si-a manifestat satisfactia ca ideea sa a fost "prinsa din zbor" de criticul Florica Ichim, presedinta Fundatiei "Camil Petrescu", si transformata in fapte. Doina Papp a mai precizat ca la realizarea volumului a contribuit si Dominique Dolmieu, un francez care se ocupa de relatiile dintre Orient si Occident, astfel ca o mare parte din piesele din volum au parvenit pe filiera franceza.
La realizarea cartii a lucrat si traducatoarea Ioana Ieronim, multe piese fiind traduse direct din limba originala. "Aceasta serie a pornit dintr-un protest al nostru fata de o dramaturgie care se uita foarte serios la ombilic si la probleme mai putin interesante pentru oameni care privesc realitatea cu ochii deschisi. Atunci am hotarit sa publicam dramaturgie din tari care au cunoscut tirania, fie cea comunista, fie cea fascista, fie a unor oameni precum Samuel Beckett, care a privit cu disperare tragica la secolul al XX-lea. Munca pentru acest ultim volum a fost intr-un teritoriu arid. E foarte greu sa faci o selectie in niste literaturi pe care le cunosti vag, mai ales din proza. Sper ca aceste piese vor atrage suflete si creiere de regizor", a spus criticul Florica Ichim. Andreea Dumitru a spus ca pentru romani balcanismul are conotatii peiorative, iar piesele din acest volum demonstreaza contrariul. De asemenea, a mai spus ca la realizarea cartii s-a facut un compromis intre piese cunoscute, montate deja si altele necunoscute. Criticul Ioana Ieronim a marturisit ca desi multa vreme a fost preocupata de vest, aceasta carte a determinat-o sa se uite mai aproape si asa a descoperit teatrul balcanic. Volumul "Dramaturgie contemporana din Balcani" cuprinde piese ale unor autori din: Albania, Serbia, Macedonia si Bulgaria. Stefan Ceapaliku, autorul albanez din volum, prezent la lansare a precizat: "Textul de teatru este ca un copil, care cind e tiparit seamana botezului. Cind e pus in scena e ca si o casatorie. Asa incit drumul facut de text e foarte lung. Doresc ca publicarea textului meu in limba romana sa aiba ca punct final punerea lui pe scena", a spus Stefan Ceapaliku. Traducerea sa din albaneza a fost asigurata de Marius Dobrescu.
"Prin toata literatura lui, Sebastian a dat o replica problemelor pe care i le punea contactul cu Braila"
In cea de-a doua parte a intilnirii de simbata s-a discutat despre "Mihail Sebastian - fetele tacerii scriitorului". Directorul adjunct al Muzeului Brailei, Zamfir Balan, a precizat ca atunci cind se discuta despre Sebastian exista mai multe tentatii. Una dintre ele este reprezentata de Jurnalul acestuia, altele de dramaturgia lui Sebastian pusa inca in scena, fara a lasa deoparte literatura lui Sebastian, cronicile literare sau dramatice. Asa ca, aruncind aceasta provocare, a invitat specialistii sa aleaga ce este mai important in viziunea lor.
Criticul Geo Serban a spus ca Sebastian, desi in tinerete a avut rezerve fata de ambianta braileana, a ramas extrem de legat de Braila, iar in identitatea lui intelectuala si artistica a contat enorm experienta braileana. "Prin toata literatura lui, Sebastian a dat o replica problemelor pe care i le punea contactul cu Braila, intelegerea lumii brailene, de care tot timpul a fost aproape si pe care cauta sa o incite la o viata intelectuala cit mai ridicata", a spus Geo Serban. In continuare, a citit un text al lui Sebastian care atinge doua preocupari ale festivalului brailean, ideea de teatru european si ideea adiacenta de ajungere in Europa via Balcani, text numit "Dintr-un colt european", publicat in 1935.
Criticul Natalia Stancu a explicat faptul ca ne aplecam asupra lui Sebastian pentru ca este o nevoie a vietii noastre, pentru ca problemele noastre se regasesc in opera lui Sebastian. Este vorba de problema identitatii - apartenentei la o etnie, identitatea nationala, problema alteritatii - a stimei fata de ceea ce este altfel decit noi, problema atitudinii intelectualului la presiunile istoriei - cum rezista la glasul de meduza si capul de gorgona al presiunilor ideologiilor si al politicii sau problema citirii destinului unui intelectual, contextualizindu-l sau decontextualizindu-l cu buna sau cu rea-credinta. Criticul Natalia Stancu a mai discutat despre doua spectacole de Sebastian prezentate in festival, "Femei, femei, femei" si "eMeS", care incearca o restituire a lui Sebastian si a epocii si arata specificul privirii lui Sebastian asupra vremii si cum se rasfringe aceasta asupra sa.
Publicul se poate regasi in umanitatea specifica lui Sebastian
Directorul de scena Victor Ioan Frunza a prezentat din punctul de vedere al unui practician ce se intimpla cu dramaturgia lui Sebastian in contextul contemporan. "Sebastian nu e jucat des pentru ca exista un complex de tip isteric, care bintuie teatrul din Romania, al sincronismului. Noul si vechiul sint considerate categorii estetice, ceea ce nu este adevarat, si atunci, in goana aceasta de a apartine meritocratiei oficiale, se uita ca pentru a realiza o capodopera este nevoie de o medie buna. Ori piesele lui Mihail Sebastian inscenate pot sa aduca o medie buna pentru spectacologia romaneasca. Exista insa incercari care pot fi evocate ca succese: montarea lui Alexa Visarion de la Teatrul National Bucuresti, tot el pe scena din Braila a montat “Steaua fara nume”, si acum un an eu am montat aceeasi piesa la Teatrul de Stat din Oradea. Aceste piese au o tehnica dramaturgica foarte buna si pot prilejui spectacole bune, care sa acopere o nevoie a publicului de a se regasi in umanitate specifica lui Sebastian. Poate daca oamenii de teatru ar fi mai preocupati de relatia dintre ei si cetate si mai putin de succesele imediate, confectionate pe hirtie, dramaturgia lui Sebastian ar fi prezenta mai des pe scena".
Inspectorul scolar Ana Maria Zlavog a vorbit despre Sebastian din perspectiva de profesor de liceu si persoana preocupata de poezie.
In finalul intilnirii, Muzeul Brailei a oferit medalii jubiliare "Mihail Sebastian" unor oameni si institutii care au contribuit la scoaterea din umbra a creatiei scriitorului brailean: criticul Geo Serban, redactia revistei "Realitatea evreiasca", criticul Doina Papp, criticul Natalia Stancu, directorul de scena Victor Ioan Frunza, actrita Mihaela Trofimov, regizoarea Ilinca Stihi, regizorul Alexa Visarion, Valeriu Moisescu, criticul Ioana Ieronim, postul de radio "Romania Cultural", Teatrul "Maria Filotti", Liceul "Mihail Sebastian", Inspectoratul Scolar Judetean, regizorul Geo Saizescu, actrita Rodica Mandache, actorul Nicu Nitai, Teatrul National Chisinau, Teatrul "Sica Alexandrescu" Brasov, realizatorul TV Lucia Hossu Longin, regizorul Petru Vutcarau, editorul Stefan Iures, Maria Stoica - presedinta Asociatiei de prietenie Romania-Israel, David Segal - repezentantul comunitatii evreiesti din Braila, Teatrul National Bucuresti, Teatrul "Fani Tardini" Galati, Teatrul "Toma Caragiu" Ploiesti, Teatrul de Stat din Oradea.
"eMeS" regizata de Ilinca Stihi a impresionat din nou spectatorii
In cadrul sectiunii "Sebastian" din festival, simbata seara a fost prezentat spectacolul "eMes", regizat de Ilinca Stihi. Realizat dupa Jurnalul lui Mihail Sebastian, spectacolul a fost interpretat de: Marius Capota - Iosif Hechter, Catalina Nedelea, Cornel Cimpoaie, Zane Jarcu si Valentin Terente.
Personajul principal, Iosif Hechter, deapana amintiri legate de oras, de atmosfera acestuia, de fluviu si de padurile locului. Criticul Ioana Ieronim a remarcat ca tinara regizoare Ilinca Stihi "isi asuma aici o miza inalta, ea nefiind inclinata sa auda glasul sirenelor derizoriului ce par a domina moda zilei". Cit de apreciata a fost piesa s-a vazut la final, cind toata sala s-a ridicat in picioare si a aplaudat indelung.
(Daniela ZAHARIA)
La realizarea cartii a lucrat si traducatoarea Ioana Ieronim, multe piese fiind traduse direct din limba originala. "Aceasta serie a pornit dintr-un protest al nostru fata de o dramaturgie care se uita foarte serios la ombilic si la probleme mai putin interesante pentru oameni care privesc realitatea cu ochii deschisi. Atunci am hotarit sa publicam dramaturgie din tari care au cunoscut tirania, fie cea comunista, fie cea fascista, fie a unor oameni precum Samuel Beckett, care a privit cu disperare tragica la secolul al XX-lea. Munca pentru acest ultim volum a fost intr-un teritoriu arid. E foarte greu sa faci o selectie in niste literaturi pe care le cunosti vag, mai ales din proza. Sper ca aceste piese vor atrage suflete si creiere de regizor", a spus criticul Florica Ichim. Andreea Dumitru a spus ca pentru romani balcanismul are conotatii peiorative, iar piesele din acest volum demonstreaza contrariul. De asemenea, a mai spus ca la realizarea cartii s-a facut un compromis intre piese cunoscute, montate deja si altele necunoscute. Criticul Ioana Ieronim a marturisit ca desi multa vreme a fost preocupata de vest, aceasta carte a determinat-o sa se uite mai aproape si asa a descoperit teatrul balcanic. Volumul "Dramaturgie contemporana din Balcani" cuprinde piese ale unor autori din: Albania, Serbia, Macedonia si Bulgaria. Stefan Ceapaliku, autorul albanez din volum, prezent la lansare a precizat: "Textul de teatru este ca un copil, care cind e tiparit seamana botezului. Cind e pus in scena e ca si o casatorie. Asa incit drumul facut de text e foarte lung. Doresc ca publicarea textului meu in limba romana sa aiba ca punct final punerea lui pe scena", a spus Stefan Ceapaliku. Traducerea sa din albaneza a fost asigurata de Marius Dobrescu.
"Prin toata literatura lui, Sebastian a dat o replica problemelor pe care i le punea contactul cu Braila"
In cea de-a doua parte a intilnirii de simbata s-a discutat despre "Mihail Sebastian - fetele tacerii scriitorului". Directorul adjunct al Muzeului Brailei, Zamfir Balan, a precizat ca atunci cind se discuta despre Sebastian exista mai multe tentatii. Una dintre ele este reprezentata de Jurnalul acestuia, altele de dramaturgia lui Sebastian pusa inca in scena, fara a lasa deoparte literatura lui Sebastian, cronicile literare sau dramatice. Asa ca, aruncind aceasta provocare, a invitat specialistii sa aleaga ce este mai important in viziunea lor.
Criticul Geo Serban a spus ca Sebastian, desi in tinerete a avut rezerve fata de ambianta braileana, a ramas extrem de legat de Braila, iar in identitatea lui intelectuala si artistica a contat enorm experienta braileana. "Prin toata literatura lui, Sebastian a dat o replica problemelor pe care i le punea contactul cu Braila, intelegerea lumii brailene, de care tot timpul a fost aproape si pe care cauta sa o incite la o viata intelectuala cit mai ridicata", a spus Geo Serban. In continuare, a citit un text al lui Sebastian care atinge doua preocupari ale festivalului brailean, ideea de teatru european si ideea adiacenta de ajungere in Europa via Balcani, text numit "Dintr-un colt european", publicat in 1935.
Criticul Natalia Stancu a explicat faptul ca ne aplecam asupra lui Sebastian pentru ca este o nevoie a vietii noastre, pentru ca problemele noastre se regasesc in opera lui Sebastian. Este vorba de problema identitatii - apartenentei la o etnie, identitatea nationala, problema alteritatii - a stimei fata de ceea ce este altfel decit noi, problema atitudinii intelectualului la presiunile istoriei - cum rezista la glasul de meduza si capul de gorgona al presiunilor ideologiilor si al politicii sau problema citirii destinului unui intelectual, contextualizindu-l sau decontextualizindu-l cu buna sau cu rea-credinta. Criticul Natalia Stancu a mai discutat despre doua spectacole de Sebastian prezentate in festival, "Femei, femei, femei" si "eMeS", care incearca o restituire a lui Sebastian si a epocii si arata specificul privirii lui Sebastian asupra vremii si cum se rasfringe aceasta asupra sa.
Publicul se poate regasi in umanitatea specifica lui Sebastian
Directorul de scena Victor Ioan Frunza a prezentat din punctul de vedere al unui practician ce se intimpla cu dramaturgia lui Sebastian in contextul contemporan. "Sebastian nu e jucat des pentru ca exista un complex de tip isteric, care bintuie teatrul din Romania, al sincronismului. Noul si vechiul sint considerate categorii estetice, ceea ce nu este adevarat, si atunci, in goana aceasta de a apartine meritocratiei oficiale, se uita ca pentru a realiza o capodopera este nevoie de o medie buna. Ori piesele lui Mihail Sebastian inscenate pot sa aduca o medie buna pentru spectacologia romaneasca. Exista insa incercari care pot fi evocate ca succese: montarea lui Alexa Visarion de la Teatrul National Bucuresti, tot el pe scena din Braila a montat “Steaua fara nume”, si acum un an eu am montat aceeasi piesa la Teatrul de Stat din Oradea. Aceste piese au o tehnica dramaturgica foarte buna si pot prilejui spectacole bune, care sa acopere o nevoie a publicului de a se regasi in umanitate specifica lui Sebastian. Poate daca oamenii de teatru ar fi mai preocupati de relatia dintre ei si cetate si mai putin de succesele imediate, confectionate pe hirtie, dramaturgia lui Sebastian ar fi prezenta mai des pe scena".
Inspectorul scolar Ana Maria Zlavog a vorbit despre Sebastian din perspectiva de profesor de liceu si persoana preocupata de poezie.
In finalul intilnirii, Muzeul Brailei a oferit medalii jubiliare "Mihail Sebastian" unor oameni si institutii care au contribuit la scoaterea din umbra a creatiei scriitorului brailean: criticul Geo Serban, redactia revistei "Realitatea evreiasca", criticul Doina Papp, criticul Natalia Stancu, directorul de scena Victor Ioan Frunza, actrita Mihaela Trofimov, regizoarea Ilinca Stihi, regizorul Alexa Visarion, Valeriu Moisescu, criticul Ioana Ieronim, postul de radio "Romania Cultural", Teatrul "Maria Filotti", Liceul "Mihail Sebastian", Inspectoratul Scolar Judetean, regizorul Geo Saizescu, actrita Rodica Mandache, actorul Nicu Nitai, Teatrul National Chisinau, Teatrul "Sica Alexandrescu" Brasov, realizatorul TV Lucia Hossu Longin, regizorul Petru Vutcarau, editorul Stefan Iures, Maria Stoica - presedinta Asociatiei de prietenie Romania-Israel, David Segal - repezentantul comunitatii evreiesti din Braila, Teatrul National Bucuresti, Teatrul "Fani Tardini" Galati, Teatrul "Toma Caragiu" Ploiesti, Teatrul de Stat din Oradea.
"eMeS" regizata de Ilinca Stihi a impresionat din nou spectatorii
In cadrul sectiunii "Sebastian" din festival, simbata seara a fost prezentat spectacolul "eMes", regizat de Ilinca Stihi. Realizat dupa Jurnalul lui Mihail Sebastian, spectacolul a fost interpretat de: Marius Capota - Iosif Hechter, Catalina Nedelea, Cornel Cimpoaie, Zane Jarcu si Valentin Terente.
Personajul principal, Iosif Hechter, deapana amintiri legate de oras, de atmosfera acestuia, de fluviu si de padurile locului. Criticul Ioana Ieronim a remarcat ca tinara regizoare Ilinca Stihi "isi asuma aici o miza inalta, ea nefiind inclinata sa auda glasul sirenelor derizoriului ce par a domina moda zilei". Cit de apreciata a fost piesa s-a vazut la final, cind toata sala s-a ridicat in picioare si a aplaudat indelung.
(Daniela ZAHARIA)
