Consiliul National al Vlahilor, numit si Consiliul National al Rumanilor, care reprezinta etnicii romani din estul Serbiei, a fost infiintat in anul 2006, conform prevederilor legale, dupa modelul celorlalte minoritati nationale din Serbia.
Cu toate acestea, vlahilor li s-a refuzat recunoasterea oficiala a statutului de minoritate nationala de catre fostul guvern de la Belgrad, condus tot de actualul premier, Voislav Kostunita, pe motiv ca in documentele de constituire era mentionat ca limba romina este limba acestei comunitati, sustin liderii vlahi.
Noul Guvern sirb, influentat puternic de sustinatorii presedintelui Boris Tadici, din Partidul Democrat, a decis in schimb recunoasterea vlahilor ca minoritate nationala si acceptarea limbii romane ca limba lor materna, precizeaza BBC. Potrivit sursei citate, aceasta schimbare de politica s-ar datora, in parte, faptului ca vlahii au sustinut la ultimele alegeri Partidul Democrat, proeuropean, al presedintelui Tadici.
Recunoasterea oficiala a minoritatii rominilor din estul Serbiei presupune ca acestia vor primi o alocatie anuala de 70.000 de euro din partea statului sirb, pentru promovarea limbii materne si a culturii.
Conform legii, studiul limbii romine ar putea fi introdus pentru prima oara in istorie in scolile din sudul Dunarii, unde vlahii-romani sint majoritari, adauga BBC.
In Serbia exista, separat, si minoritatea romanilor din provincia Voivodina, la nord de Dunare. Spre deosebire de vlahi, insa, etnicii romani din aceasta zona s-au bucurat de toate drepturile care decurg din recunoasterea statutului de minoritate nationala, inca de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, subliniaza sursa citata.
Cu toate acestea, vlahilor li s-a refuzat recunoasterea oficiala a statutului de minoritate nationala de catre fostul guvern de la Belgrad, condus tot de actualul premier, Voislav Kostunita, pe motiv ca in documentele de constituire era mentionat ca limba romina este limba acestei comunitati, sustin liderii vlahi.
Noul Guvern sirb, influentat puternic de sustinatorii presedintelui Boris Tadici, din Partidul Democrat, a decis in schimb recunoasterea vlahilor ca minoritate nationala si acceptarea limbii romane ca limba lor materna, precizeaza BBC. Potrivit sursei citate, aceasta schimbare de politica s-ar datora, in parte, faptului ca vlahii au sustinut la ultimele alegeri Partidul Democrat, proeuropean, al presedintelui Tadici.
Recunoasterea oficiala a minoritatii rominilor din estul Serbiei presupune ca acestia vor primi o alocatie anuala de 70.000 de euro din partea statului sirb, pentru promovarea limbii materne si a culturii.
Conform legii, studiul limbii romine ar putea fi introdus pentru prima oara in istorie in scolile din sudul Dunarii, unde vlahii-romani sint majoritari, adauga BBC.
In Serbia exista, separat, si minoritatea romanilor din provincia Voivodina, la nord de Dunare. Spre deosebire de vlahi, insa, etnicii romani din aceasta zona s-au bucurat de toate drepturile care decurg din recunoasterea statutului de minoritate nationala, inca de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, subliniaza sursa citata.
