Cu o populaţie de 4.235 locuitori şi o suprafaţă de peste 16.000 ha, Vădeniul este acum una dintre cele mai prospere comune din judeţ. Dar nu a fost întotdeauna aşa. În pustietatea Bărăganului şi pe o limbă de pământ dintre ape, viaţa nu a fost deloc uşoară. Zeci de ani la rând, Vădeniul a fost o aşezare sărăcăcioasă, cu case clădite din paiantă şi acoperite cu stuf sau papură. Nici nu avea cum să fie altfel, având în vedere că în decursul a doar câteva decenii, locuitorii au trecut prin 11 valuri de inundaţii, fiind nevoiţi de fiecare dată să evacueze satul şi, la întoarcere, să îşi refacă locuinţele pe terenuri ceva mai depărtate de Siret şi ceva mai înalte. Aşa se explică şi aşezarea actuală, cu case frumos rânduite de-a lungul unei singure străzi, cu o lungime de vreo 6 kilometri. De fapt, acum, toate satele Vădeniului s-au modernizat. Au drumuri pietruite, şcoli noi, grădiniţe moderne, cabinete medicale, gaze, reţea de apă. În comună sunt 208 societăţi comerciale, din diferite domenii, care atrag forţă de muncă. Totuşi, principalele ocupaţii ale localnicilor rămân lucrul pământului şi creşterea animalelor. Cei mai mulţi sunt pieţari din tată în fiu şi asigură mare parte din necesarul de lapte şi brânzeturi pe pieţele din Brăila şi Galaţi.
O dezvoltare spectaculoasă a cunoscut comuna începând cu anul 2000, când, la cârmă, în urma unei campanii electorale grele, a ajuns Stanca Coman. A intrat în luptă cu 13 contracandidaţi, toţi bărbaţi, dar în al doilea tur a zdrobit concurenţa. A fost singura confruntare în care au fost necesare două tururi, de atunci, ea a câştigat detaşat încă din prima. Explicaţia? Nivelul de trai al locuitorilor a crescut, condiţiile s-au îmbunătăţit, comuna s-a modernizat, numărul investitorilor a explodat. "Iată că au trecut 4 mandate! 4 mandate care mi-au dat putere, care m-au mobilizat şi ambiţionat, iar realizările se văd. Am reuşit cu colectivul pe care îl am în subordine să schimbăm complet faţa comunei, să îmbunătăţim condiţiile de trai, să asigurăm oamenilor un confort aproape ca la oraş. Totodată, am reuşit să fim aproape de cetăţeni, să le rezolvăm pe cât posibil problemele. Am ştiut să fiu un bun gospodar, să fiu aproape de ei, să le ascult doleanţele. Am fost un bun colaborator pentru investitori, drept dovadă, faţă de anul 2000, când am găsit aici 20 de societăţi acum sunt 208 unităţi, prin care au fost create locuri de muncă. Dar, sufleteşte, cea mai mare realizare a mea o reprezintă şcolile şi grădiniţele. Am ştiut întotdeauna să am o colaborare foarte bună cu managerul unităţii, cu cadrele didactice, cu părinţii. Am fost mereu aproape de copii, am făcut tot ce am putut pentru ei, le-am creat condiţii foarte bune în şcoli, un mediu ambiental plăcut în clase. Acum toate au gaze naturale, apă, grupuri sanitare în interior. Sunt frumos mobilate, au dotări. De sărbători, cu ajutorul sponsorilor (agenţii economici din comună) le-am oferit daruri. Să le placă şcoala şi să fie siguri că toată zbaterea aceasta a noastră, a adulţilor, este, în principal, pentru ei", şi-a început povestea Stanca Coman.
La nivelul comunei funcţionează două şcoli şi patru grădiniţe în care învaţă 331 elevi şi 130 de preşcolari. În câteva unităţi am intrat şi noi. Şi am rămas plăcut surprinşi de ce am văzut. Clase moderne, frumos amenajate, un laborator de informatică de invidiat, iar în grădiniţe, locuri de joacă rupte parcă din basm. Doar doi profesori sunt localnici, restul fac zilnic naveta, iar Primăria le decontează transportul. Şi elevii beneficiază de transport gratuit, cu ajutorul celor două microbuze şcolare achiziţionate de primărie, prin fonduri de la Ministerul Dezvoltării.
Gaze, apă, drumuri
În cei 16 ani de când conduce cu mână de fier- spun subalternii! - Primăria Vădeni, Stanca Coman a reuşit să racordeze la reţeua de gaze aproape toată comuna. Toate străzile sunt pietruite, nu mai există niciun drum de pământ şi a început deja asfaltarea. A construit o platformă pentru gunoiul de grajd şi a reabilitat sistemul de alimentare cu apă. Şi reţeua de energie electrică din comună a fost reabilitată, astfel încât, acum, penele de curent sunt doar o amintire. A sprijinit biserica şi a împrejmuit cimitirul de la Baldovineşti. Cele din Vădeni şi Pietroiu urmează. Dar, foarte important a sprijinit investitorii care au "răsplătit" comunitatea cu locuri de muncă şi taxe şi impozite locale consistente. În 2016, 25% din bugetul comunei a provenit de la cei 208 agenţi economici. Şi cum, dintr-o comună într-o continuă dezvoltare tinerii nu mai au motive să plece, ba mai mult, cei de la oraş sunt tentaţi să se stabilească, primăria a pus la dispoziţia doritorilor sute de locuri de casă. Până acum au fost acordate deja în concesiune 179 şi 32 la Legea 15, special destinată tinerilor.
"Am pietruit străzile, acum asfaltăm 12,5 km în Vădeni şi Baldovineşti, urmând ca în mandatul viitor să continui acest proiect.
Am reuşit să tragem gaze naturale în toate cele trei sate componente şi, cu ajutorul Ministerului Dezvoltării am construit o platformă de gunoi de grajd, pentru care ne-au dotat cu utilajele necasare: tractor, remorcă, remorcă de împrăştiat gunoiul. Am fost alături de biserici şi în colaborare cu preoţii am reuşit să chibzuim banul. Am împrejmuit cimitirul de la Baldovineşti în acest mandat şi o să continuăm cu Vădeni şi Pietroiu. Suntem acum 4.235 de suflete, cu vreo 500 mai mult faţă de recensământul anterior, când aveam o populaţie de 3.750 de locuitori. Şi asta pentru că le-am oferit locuri de casă atât cetăţenilor din Vădeni, cât şi brăilenilor ori gălăţenilor. Ne-am dezvoltat frumos. Căci, în timp ce multe dintre comunităţile rurale se confruntă cu problema lipsei de fonduri, noi reuşim să ne gospodărim din fonduri proprii. Este avantajul nostru că suntem între două oraşe mari. Aşa că din banii noştri am realizat cele mai multe investiţii. Am primit finanţare de la Guvern pentru asfaltarea a 12,5 km de drum, iar de la Uniunea Europeană pentru groapa de gunoi", a explicat primarul Stanca Coman.
Proiecte de viitor
Îşi doreşte în continuare să fie primar. Şi asta pentru că este convinsă că mai are multe de realizat. Tocmai de aceea a şi creionat un plan de bătaie pentru următorii 4 ani. Iar lucrurile pe care ştie sigur că le va face sunt:
- Sală de festivităţi în satul Pietroiu
- Parc de joacă pentru copii în satul Vădeni, zona Haltă
- Continuarea asfaltării străzilor în toate satele componente
- Extinderea reţelei de gaze (mai sunt capete de străzi unde conducta principală încă nu a ajuns)
- Împrejmuirea cu garduri a cimitirelor din satele Pietroiu şi Vădeni
- Amenajarea de trotuare în toate cele trei sate
- Construirea reţelei de canalizare în Vădeni, Pietroiu şi Baldovineşti
Oportunităţi pentru investitori
Toate aceste proiecte au nevoie însă de susţinere financiară, drept pentru care un alt obiectiv important pentru următorul mandat este atragerea de noi investitori, care să asigure locuri de muncă, dar şi bani la bugetul primăriei. Este încrezătoare că va reuşi, având în vedere oportunităţile de care pot beneficia aceştia: aşezare geografică - comuna se află între două mari oraşe şi e străbătută de Dunăre şi Siret, ceea ce înseamnă acces facil la cele două porturi, Brăila şi Galaţi; cale ferată - în comună sunt trei gări; gaze, drumuri, reţea de apă, urmează canalizarea întregii comune.
Satul de lângă Vadu' Anii
Prima atestare documentară a satului este de pe la 1600, când se menţionează cel mai important punct al comunităţii, cârciuma de pe Vadu' Anii. De aici, şi numele satului, Vaduanii, şi ulterior Vădeni. Acesta era un punct important pe harta vechii ţări, loc de odihnă pentru drumeţi şi caii poştalioanelor ce făceau legătura Brăilei cu Galaţiul şi Focşaniul. Cârciuma era aşezată lângă un pod de lemn cu chingi, care, se zicea din bătrâni, a fost făcut de Constantin Brâncoveanu. Podul trecea peste un canal, care pe atunci făcea legătura între Dunăre şi Siret. Podul era vital pentru comunitate, pe aici oamenii luau drumul Galaţiului, unde îşi comercializau marfa: peşte, lactate, rogojini şi împletituri din răchită.
Acum, pe locul vechii cârciumi, primăria a amenajat un salon de festivităţi, unde cetăţenii comunei pot organiza cele mai importante evenimente din viaţa lor. Evident, numele salonului este "La Vadul Anei".
Troiţa, semn de mulţumire că Dumnezeu nu i-a dat pierzaniei
În 1897, satul a suferit una din cele mai mari inundaţii, fiind distrus din temelii. A căzut inclusiv biserica. În 1906, însă, comunitatea a ridicat o altă biserică şi lângă ea o şcoală. Ca şi cum inundaţiile nu ar fi fost suficiente, primul război mondial şi-a pus serios amprenta. La finele lui, din tot satul nu au rămas decât zidurile şcolii şi bisericii, şi acelea ciuruite de gloanţe. Sătenii s-au întors la vetrele lor, şi-au refăcut casele şi au dat o faţă nouă aşezării. 1970 însă a fost un nou moment de cumpănă. Apa a năvălit cu furie peste noapte şi a înghiţit totul. Oamenii au pierdut tot, dar au luat-o de la capăt. Statul i-a ajutat cu bani, din care şi-au cumpărat materiale de construcţii şi şi-au refăcut casele.
Una peste alta, în doar câteva decenii, locuitorii din Vădeni au fost nevoiţi să treacă peste 11 valuri de inundaţii. Ultima sperietură, în 2005, când săptămâni la rând nu au pus geană pe geană de teamă. "Clocoteau apele până în dig şi dacă am avut zile, Dumnezeu nu ne-a dat pierzaniei", încă povestesc sătenii, închinându-se. Şi, drept mulţumire că au scăpat teferi, cum s-au reteras apele, au început construirea unei troiţe. Au vrut, astfel, să mulţumească Domnului, dar şi Siretului, pentru milostenia de care au dat dovadă.
Izgoniţi către moarte
Şi mai are Vădeniul ceva ce nu multă lume ştie: satul Zagna, al deportaţilor politic. Peste 200 de familii au ajuns aici, pe unul din cele mai aride pământuri din ţară, trimişi tocmai pentru a nu supravieţui Bărăganului. Veneau din Transilvania, Bucovina, Basarabia, Banat şi Dumnezeu mai ştie din ce colţuri de ţară. Toţi au primit domiciliu forţat la Zagna - satul nou. Asta pentru că erau cetăţeni nedemni ai României socialiste. Primii au ajuns în 1951. Odată cu ei, în întregul Bărăgan, au fost deportaţi mii de "duşmani" ai regimului, "elemente periculoase".
Apoi, dintr-odată, satele deportaţilor s-au golit peste noapte, regimul decisese eliberarea lor. Unii au plecat, alţii însă nu s-au îndurat de gospodăriile întremate cu atâta trudă. Şi unde să se întoarcă? În comunităţile care îi condamnaseră şi le confiscaseră tot avutul?
Dar de plecat, tot trebuiau să plece, comuniştii voiau cu orice chip să şteargă urmele satelor de deportaţi.
Şi au plecat. Două familii la Vădeni, alte două în judeţul Constanţa şi alte câteva zeci la Pipera. Cei mai mulţi au rămas, însă, în Praporgescu, un fel de cartier al Baldovineştiului.
În memoria celor câteva sute de deportaţi politic în "lăcaşul" Zagna, la 18 iunie 2002, în curtea bisericii din satul Baldovineşti a fost ridicat un monument. Iar pe acesta, cioplite în piatră albă, stau ca dovadă a veşniciei, versurile poetului A. Ciurunga: "Îngenunchiaţi pe lanuri secerate/ Rugămu-ne stăpîne de apoi/ Să-i vindeci cu azur şi bunătate/ Pe duşii prea devreme dintre noi".
Între ciulinii din Bărăgan, unde s-a născut Chira Chiralina
Baldovineşti, aflat la doar câţiva kilometri de Brăila, pe drumul Galaţiului, este satul de baştină al Joiţei Istrati, mama lui Panait Istrati. La Baldovineşti şi-a petrecut copilăria Istrati, cu bunica sa, Nedelea, şi unchii din partea mamei, Dumitru şi Anghel, care i-au ţinut loc de tată. Din unchii săi, moş Anghel şi moş Dumitru, Panait Istrati a făcut eroi de nuvelă. În memoria lor, acum vreo 35 - 40 de ani, s-au deschis, la Baldovineşti, o casă memorială şi un restaurant. Casa memorială era copia fidelă a casei unchiului Dumitru, iar restaurantul se numea "La moş Anghel", după cârciuma vestită a celuilalt unchi. Câţiva ani buni, acest complex s-a bucurat de un mare succes. Autocare pline cu elevi soseau săptămânal să vadă cum arăta căsuţa unde şi-a petrecut o bună parte din copilărie scriitorul. Iar restaurantul avea mare faimă şi nu ducea lipsă de clienţi.
A trecut timpul, iar anii înşiraţi unul după altul au schimbat vremurile şi oamenii. Localul s-a închis, iar casa memorială ajunsese o ruină. Acum, căsuţa lui moş Dumitru arată mai bine. Primăria Vădeni s-a implicat cu fonduri, refăcând acoperişul de stuf şi punând gratii la uşă şi ferestre. Pe dinafară, căsuţa are un aspect îngrijit, albită de varul proaspăt şi cu tâmplăria abia vopsită. Dar pe grilajul din faţa uşii zace un lacăt mare, care rar se deschide, iar asta pentru că vizitatorii sunt puţini. Atât de puţini, încât nu se mai osteneşte nimeni să stea acolo zi de zi să-i aştepte.
Din când în când, însă, câte-un drumeţ opreşte şi contemplă. Cârciuma, căsuţa, şi, de jur împrejur, până hăt departe, peste calea ferată, Bărăganul. Locul acesta atât de aspru, din care s-a zămislit Chira Chiralina.
Marea realizare. Marele eşec. Marele pariu
De profesie tehnician agronom, membră a Partidului Social Democrat, Stanca Coman este la al patrulea mandat.
A intrat în politică în 1995, când s-a înscris în PSDR, iar în 2001, când PSDR şi PDSR s-au unit formând noul Partid Social Democrat, a devenit membră PSD. În perioada 1995 - 2000 a fost consilier local, iar din 2000 este primarul comunei Vădeni.
"Funcţia de primar este grea, dar nu te obligă nimeni, tu ţi-o alegi. Îţi asumi nişte responsabilităţi, îţi propui să realizezi nişte lucruri. Trebuie să fii foarte atent, să chibzuieşti banii, să faci o listă de priorităţi, să gândeşti în perspectivă. Este foarte important ca tot ceea ce îţi asumi să şi realizezi. Oamenii nu pot fi păcăliţi. Respecţi ce ai promis, te realeg. Nu respecţi, te sancţionează. Iar dacă eu am ajuns deja la al patrulea mandat, e clar că nu le-am făcut promisiuni deşarte. Am experienţă, mă consider un om onest, puternic şi hotărât. Atunci când îmi propun ceva, nu există să nu realizez. Am încredere în cetăţenii comunei, şi ei au încredere în mine, de aceea sunt convinsă că vom duce la bun sfârşit ceea ce am început acum 16 ani".
Marea realizare: Reţea de gaze în toate satele comunei şi reţea de canalizare în satul Baldovineşti.
Marele eşec: Căminul Cultural din Vădeni. A depus proiect la Ministerul Culturii, dar nu a primit finanţarea.
Marele pariu: Asfaltarea străzilor şi reţea de canalizare în Vădeni şi Pietroiu.
