Pe 5 iunie, brăilenii se vor afla în faţa unei decizii extrem de importante, ce va hotărî soarta municipiului, dar şi a judeţului, pentru următorii 4 ani. Sigur, sunt destui cei care vor alege să stea acasă sau să plece din Brăila în acel week-end, dezamăgiţi de oferta politică. Pentru cei nehotărâţi, dar care ar vrea să voteze pe 5 iunie, cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" va realiza, pentru început, două interviuri, cu candidaţii consideraţi favoriţi la acest moment, reprezentativi pentru cele două orientări politice majore: stânga şi dreapta. Votul din 5 iunie ar trebui să fie, din punctul nostru de vedere, un vot eficient, deoarece vorbim de un singur tur şi cu toţii ne dorim un primar reprezentativ. Astăzi răspunde la întrebări Cătălin Boboc, liderul PNL, candidat la Primăria Brăila, cel mai bine plasat între "alergătorii" de dreapta. Din lipsă de spaţiu editorial nu am publicat tot interviul, dar puteţi urmări pe site-ul www.obiectivbr.ro varianta completă a materialului înregistrat video.
- Ce credeţi că îi lipseşte oraşului nostru, domnule Cătălin Boboc?
- Oraşului nostru îi lipseşte în primul rând strălucirea pe care a avut-o şi pe care noi o căutăm de mult. Brăilei îi lipseşte prospeţimea, îi lipseşte viziunea, îi lipseşte o direcţie în care ne îndreptăm, îi lipseşte, chiar şi administrativ vorbind, acea strategie. Este incredibil că în secolul XXI, un oraş important cu 200.000 de locuitori nu are o strategie pe termen mediu şi lung. Nu ştim, cu alte cuvinte, direcţia spre care ne îndreptăm. Sigur că pe lângă asta lipsesc foarte multe lucruri mărunte. Lucruri de lângă noi, pe care le întâlnim toată ziua, în cartier sau lângă scara blocului ori pe strada pe care locuim. Dar dincolo de toate acestea, pe care le ştim cu toţii, cred că asta lipseşte cel mai mult. (...) Să ştiţi că în discuţiile pe care le-am avut cu oamenii, cel mai mult ei au reclamat lipsa unei perspective şi mai ales pentru generaţia tânără. (...) "Faceţi ceva, puneţi mâna şi veniţi cu ceva, astfel încât cei tineri să aibă aici o perspectivă, să îşi poată construi un plan de carieră, de familie. Să îşi dorească să continue, să rămână sau să se întoarcă" - dacă vorbim de cei plecaţi la facultate sau la muncă în străinătate, asta îmi spun oamenii.
- Într-adevăr, Brăila are foarte mulţi tineri performanţi, dar care de cele mai multe ori aleg să plece şi să lucreze în alte oraşe din România sau în afara ţării. Veniţi cu o contraofertă capabilă să balanseze opţiunea lor de a pleca?
- Da, avem oameni capabili în Brăila, care astăzi nu se întorc pentru că nu au unde. Dar prin încurajarea investiţiilor, prin crearea unei competiţii pe piaţa muncii, automat şi salariile pot creşte. Automat, speranţa, nivelul de trai, perspectiva poate apărea şi pentru Brăila. Eu nu cred, sunt convins, de fapt, că cei mai mulţi care aleg să nu vină înapoi în Brăila, nu o fac pentru că şi-au propus ei nu ştiu de când asta şi şi-au dorit dintotdeauna să plece din Brăila, pentru că orice om îşi doreşte să fie aproape de familia lui, de copii, de părinţi. Aleg să facă lucrul ăsta pentru că pur şi simplu nu au avut motiv să vină aici. Am spus de la început. Trebuie să ne recăpătăm o anumită încredere că în oraşul ăsta se poate schimba ceva. Care ne lipseşte de foarte mulţi ani, din păcate.
- Domnule Boboc, există foarte multe imagini surprinse de jurnalişti cu parlamentari care pur şi simplu dorm în plen, motiv pentru care opinia generală este că aleşii noştri din cele două Camere nu fac altceva decât să încaseze indemnizaţii lunare şi să îşi acorde privilegii precum pensiile speciale. Cum vi se pare situaţia, se doarme bine în Parlamentul României?
- (...) Sunt astăzi parlamentar, e o etichetă care s-a pus pe acea instituţie şi pe parlamentari, în general. Şi nici nu vreau să apăr, pentru că de multe ori aceste etichete sunt puse corect. Să ştiţi că nu e întotdeauna la fel. Nu pot să mă laud cu o astfel de «performanţă», nu cred că din cauza asta am ajuns acolo şi încerc pe cât posibil să îmi fac treaba. Un alt exemplu de băgat parlamentarii la cutie, la grămadă, este acela cu cererile privind justiţia. De cele mai multe ori, mai ales prin prisma activităţii mele de acolo, am susţinut faptul că parlamentarii nu trebuie să fie cu nimic mai presus de ceilalţi cetăţeni. Dacă împotriva unui cetăţean se poate demara o urmărire penală sau se poate propune o arestare preventivă, ar trebui să se poată la fel şi pentru un parlamentar. De fiecare dată am votat în sensul acesta. Pentru că aşa cred eu că e normal. Trebuie să fie un echilibru între cetăţeni şi cei care vremelnic sunt parlamentari. Cu toate acestea, aţi văzut şi dumneavoastră toate ştirile sunt: «Parlamentarii apără corupţii». Deşi, eu cel puţin, de fiecare dată am votat în direcţia aceasta. Şi am explicat de fiecare dată. Dar nu pot să mă dezic, pentru că până una alta port acea insignă astăzi. Dincolo de asta, să ştiţi că este unul din motivele pentru care mă văd mai degrabă în calitate, în funcţie, în haina de primar. Cred că din această calitate poţi face lucruri mai concrete, lucruri palpabile. Am în Parlament iniţiative, care sigur, vizează societatea românească, dacă doriţi, putem vorbi despre ele, dar parcă nu sunt palpabile, nu le poţi simţi, nu le poţi vedea. Este unul dintre motivele pentru care am ales, pentru momentul acesta - cine ştie ce voi face peste nişte ani -, să vin la Primăria Municipiului Brăila şi să încerc să construim lucruri concrete.
- Apropo de lucruri concrete. Ce anume aţi făcut pentru Brăila în mandatul dumneavoastră de senator? Indicaţi un lucru concret.
- Mi-e greu să spun anume, despre Brăila, ce am făcut. Dar în Parlament te duci în primul rând să faci legi. Sigur, din calitatea mea de preşedinte al Comisiei Juridice, am lucrat la modificări aduse la Codul Penal, Codul Civil. Ele se aplică pentru întreaga societate românească. Nu poţi să faci o lege doar pentru Brăila. Vorbim strict de activitatea parlamentară. Iată un lucru pe care eu l-am auzit la toţi brăilenii, dar sunt convins că avem această problemă în toată România, că e Parlamentul României, nu al Brăilei. Acea problemă, spre exemplu, cu apa de ploaie. Toată lumea se plânge că autorităţile şi companiile de utilităţi încasează apa de ploaie. Şi am venit cu această modificare legislativă. Iată un lucru concret. Nu e cu dedicaţie pentru Brăila. Dar se va aplica şi brăilenilor. Am avut şi acea problemă legată de Poliţia Comunitară, tot de la brăileni ştiută. Faptul că până la urmă ei nu sunt ceea ce ar trebui să fie, ceea ce ar vrea oamenii să fie. Am discutat şi cu dumnealor, să văd care sunt problemele. Personal puţin, salarii mici. Asta reclamă şi ei. Şi atunci am venit cu o modificare la această lege, astfel încât să putem da o anumită libertate autorităţii locale, să poată să vină şi să gestioneze numărul acesta de poliţişti comunitari (...) Dacă eşti parlamentar, mai degrabă îţi iei din teritoriu, de la cetăţenii pe care îi reprezinţi, idei, probleme şi încerci să le rezolvi prin propuneri de acte normative. Astea sunt lucrurile concrete pe care poţi să le faci (...).
- Partidele politice efectuează sondaje de opinie în această perioadă şi majoritatea celor care au făcut publice datele respective l-au indicat pe actualul primar Aurel Simionescu încă în fruntea preferinţelor brăilenilor. Cum vă explicaţi acest lucru?
- Suntem brăileni şi dincolo de sondaje avem şi noi contact cu cetăţeni, mai mult sau mai puţin cunoscuţi de-ai noştri. Despre domnul primar Simionescu se vorbeşte la modul următor: e un om la locul lui, n-a deranjat pe nimeni. Hai să vă spun ceva. Un om care e primar trebuie să deranjeze (...). Să deranjeze pe cei care vor să facă diferite afaceri, care fac afaceri şi care sunt din partidul dumnealui şi să îi încurce. Cred că asta trebuie să facă un primar. Faptul că avem un primar cuminte, un om decent, pentru că domnul Simionescu este un om decent, el, ca persoană. Dar nu cred că din calitatea de primar ne ajută cu ceva treaba asta. Ştiţi, când a apărut acel eveniment nefericit, trebuie să o spun, pentru oricine, nu doar pentru primarul Simionescu, cu arestarea, cu reţinerea de către cei de la DNA şi cu demararea anchetei pe Dorobanţi, mulţi oameni au spus: nu cred că e vinovat. Să ştiţi că infracţiunile se comit şi prin inacţiune. Dacă domnul Simionescu nu o fi băgat mâna până în fundul sacului, e posibil, nu e treaba mea să constat treaba asta, va fi treaba instanţei când se va pronunţa. Dar cu siguranţă e treaba unui primar, fie el şi Simionescu, să le dea peste mână celor care au înclinaţii din astea spre a comite infracţiuni, spre a dirija banii publici în anumite direcţii.
Iată, după 8 ani de zile de mandat al domnului primar Aurel Simionescu, eu nu îmi dau seama ce anume s-a schimbat în Brăila. Şi repet, vedem un copac dat cu var? În regulă. Şi? Noi simţim că nu s-au schimbat lucrurile, că nu se mişcă. Mă întreba cineva la un moment dat, dacă ajungi primar, după 4 ani de zile ce ai vrea să se spună despre Brăila, care să fie sentimentul? Mi-aş dori ca după 4 ani, brăilenii, într-o majoritate covârşitoare, să spună că Brăila merge într-o direcţie bună şi foarte bună. Ceea ce astăzi, s-o recunoaştem, nu o simţim de mulţi ani de zile (...).
- Domnule Cătălin Boboc, daţi-mi un motiv întemeiat pentru care v-aş vota la Primăria Brăila.
- Sunt câteva motive, cred. Nu doar unul. Mi-e greu să spun doar unul. Aşa cred eu. Aşa o văd eu. Suntem unde suntem de 25 de ani, pentru că, din păcate, un sistem a acaparat Brăila, s-a aşezat peste Brăila, cu multe ramificaţii şi încrengături, cu cumetrii cum le spun eu, cu nepotisme şi aşa mai departe. Cu firme de casă, care toate construiesc şi au acces la banul public. Şi s-a aşezat peste Brăila o plasă, o perdea care nu ne lasă să ne dezvoltăm. S-a aşezat peste Brăila o imagine de oraş în care e greu să pătrunzi. E greu să mergi să faci afaceri pentru că vor veni unii din administraţie şi îţi vor pune condiţii. Sunt un om care ocup nişte funcţii de nişte ani. Diferite. Am fost şi consilier judeţean, am fost pentru o perioadă scurtă vicepreşedinte la Consiliul Judeţean, sunt senator, sunt preşedintele unei comisii importante în Senatul României. Nu am avut niciodată nicio implicare, nicio suspiciune. Nu am avut niciodată o relaţie cu banul public. Un contract, o afacere derulată cu bani publici. Am o singură afacere pe care o fac de ani de zile. În familie, de fapt. E legată de agricultură şi punct. Este modul în care, să spunem, câştig nişte venituri suplimentare. Cred că Brăila este unde este pentru că fondurile s-au dirijat în mod absolut şi iată încep să apară dovezi, tot felul de dosare, pentru că din păcate, noi, brăilenii, suntem promovaţi la nivel naţional din când în când, în legătură cu asta. Sunt un om hotărât. Când mi-am propus să fac ceva să ştiţi că am făcut. Până acum nu am pierdut nicio competiţie la care m-am înscris şi îmi place să fac lucruri concrete, palpabile. Vă spuneam mai devreme, nu sunt foarte încântat de activitatea de parlamentar, deşi nu am stat degeaba, dar nu simţi că sunt lucruri cu care să te mândreşti cu adevărat. Să spui am făcut aia. Sunt un om mai concret. Sunt un om pragmatic. Astea sunt, cred, motivele principale pentru care aş putea să fiu votat sau aş putea să vă conving să fiu votat. Şi mai am ceva. Sunt un brăilean care m-am întors acasă după ce am făcut facultatea. Soţia mea este medic. A făcut foarte mulţi ani şcoală şi în Brăila, şi în Bucureşti, că aşa fac medicii. Împreună, am decis că tot aici vom sta. Să ne creştem copilul aici. Să am toată familia aici. Eu cred că oraşul ăsta are o perspectivă. Mi-au venit prieteni, colegi în vizită, în Brăila. Am ieşit cu ei în oraş. Mi-au spus: «Domle, aveţi un oraş foarte frumos. Păcat că nu e pus în valoare». Da, am astfel de trăiri. Mă provoacă modul în care arată Brăila, dar mă provoacă modul în care poate arăta Brăila. Pentru că Brăila are o istorie. Ştiţi ce? Fac parte din Partidul Naţional Liberal. Şi am, dacă vreţi, şi din acest punct de vedere - pentru că am crescut în partidul ăsta de când eram foarte tânăr - o motivaţie: Brăila era un oraş înfloritor şi un oraş foarte important în România, economic vorbind. Şi în acea perioadă, la conducerea oraşului ăsta se aflau liberali. Erau primari liberali. Şi e, dacă vreţi, pentru un liberal cu state vechi, e şi asta pe de o parte, o mândrie, o obligaţie şi o provocare. Da, cred că tot noi suntem cei care ne putem lega numele de schimbarea la faţă a oraşului acesta.
Cu ce se laudă Cătălin Boboc
Cătălin Boboc s-a născut în comuna Viziru, judeţul Brăila, pe 18 mai 1976, este căsătorit şi are un băiat pe nume Alexandru. Potrivit CV-ului său postat pe site-ul Senatului României, dar şi conform biografiei ce apare pe site-ul personal, acesta este pasionat de domeniul agriculturii. A absolvit în 1999 Facultatea de Drept, în cadrul Universităţii Româno - Americane din Bucureşti, iar din 2015 până în prezent este masterand în cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti, specializarea Managementul Fondului Funciar. A decis să intre în politică în anul 2003 şi a ales să se înscrie încă de la început în Partidul Naţional Liberal. În ceea ce priveşte activitatea sa profesională, Boboc a fost consilier juridic la SC Bobcaget Com SRL în perioada 1999 - 2006. După aceea, a fost consilier al ministrului în cadrul MAPDR, până în 2007. Ulterior, până în 2011, a activat ca director general la SC Procereal Trade SRL, iar din 2011 până în 2012 a fost consilier juridic la SC CropMegaAsig SA. În luna iulie 2012 a devenit vicepreşedinte al CJ Brăila, unde a activat până la alegerile generale din decembrie, când a intrat în Senatul României. În prezent, este preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat.
În ceea ce priveşte averea, Boboc pare să stea destul de bine la capitolul case şi terenuri. Mai exact, în declaraţia sa de avere, depusă la Senat în septembrie 2015, acesta anunţa că are un teren intravilan de 380 mp (din 2007), de asemenea, încă 0,6 ha de teren extravilan în comuna Vădeni (din 2005) şi un teren agricol de 5,5 ha într-o comună din Buzău (din 2008), toate cumpărate şi deţinute alături de soţie. Senatorul mai menţionează două case în Brăila, una din 2007, de 200 mp şi alta din 2011 de 380 mp. Boboc conduce un Audi fabricat în 2011 şi are un cont curent de 35.000 lei, deschis la Unicredit Ţiriac în 2009. De asemenea, la capitolul venituri anuale, Boboc notează indemnizaţia sa de senator - 76.000 lei, salariul soţiei - 18.000 lei ca medic rezident la Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna Ploieşti, precum şi 1.000 lei pentru activitatea acesteia la SC Glob Bussines Center.
