Tumultuoasele zile de campanie ne-au reamintit tuturor ce mingiieri pline de tandrete sint in stare sa-si administreze candidatii unii altora. In cazul de fata, unul singur altora si invers. Si, daca ar fi sa-si regleze conturile doar intre ei, tot ar fi ceva. Dar in tot acest show fortat au nevoie musai de spectatori, care sa aplaude sau sa fluiere, dupa cunoscutul model parlamentar Vadim. Or, asta este enervant uneori. Daca te prinde polemica in fata televizorului, atunci e simplu: schimbi canalul. Dar cind te trezesti ca ti se umple cutia postala si ca ti se indeasa fluturasi in mina in timp ce mergi pe strada, atunci incepi sa te intrebi cu ce ai gresit de trebuie sa ti se bage altii in suflet? E dreptul oricui de a arata ca nu-i pasa, cit timp nimanui nu-i pasa de tine decit in preajma alegerilor. Industria actuala de fluturasi nu e altceva decit publicitate electorala, oarecum asemanatoare cu reclamele la produse promotionale. Cu precizarea ca doar Basescu are ceva marfa de oferit - pe el insusi - in vreme ce adversarii sai se chinuie sa convinga clientii sa nu cumpere, dar fara sa aiba altceva la schimb. Greseala grava de marketing intr-o economie de piata unde ambalajul face aproape totul. Asadar, rezultatul referendumului de simbata este previzibil: presedintele - despre care Viorel Hrebenciuc spunea ca e "betiv" - se va intoarce in locul celuilalt, la Cotroceni. Intrebarea este: dupa toata aceasta tevatura, noi cu ce raminem? Cu un miros urit, cel mai probabil. Pentru ca intreaga desfasurare de forte a obligat autoritatile sa cheltuiasca cu referendumul nu mai putin de 60 de milioane de lei, adica 600 de miliarde de lei vechi. Si, urit mirositoare coincidenta!, suma coincide cu banii alocati pentru lucrarile de canalizare din Chercea (17,7 milioane de euro), lucrari care s-au oprit taman din lipsa banilor, dar si a neseriozitatii firmei "Athena". Pina saptamina trecuta, nici unul dintre cei care au determinat irosirea banilor pe scrutinul de simbata nu venise sa tropaie maruntel in noroaiele din cartierul uitat al Brailei. Dar, taman cind nimeni nu se mai astepta, minunea s-a produs alaltaieri, cind insusi ministrul Transporturilor s-a crucit la fata locului de ce i-a fost dat sa vada. Imediat dupa cruce a venit, din partea aceluiasi demnitar, si o promisiune de interventie pe linga ministrul Economiei si Finantelor, pentru deblocarea urgenta a paralelor necesare continuarii lucrarilor. Si nu stiu de ce, dar tot imi vine in minte o idee: ca alegeri or sa fie si la toamna (europarlamentarele), ba chiar - ptiu, drace!, - si la anul (localele). Dar poate ca o sa mai vina o minune pina atunci, una palpabila de data asta...
