Șefului guvernului regional valon, Paul Magnette, a pledat pentru ieșirea din Uniunea Europeană a unor țări din Europa Centrală și de Est, referindu-se la Polonia, Ungaria, România și Bulgaria, scrie cotidianul Le Monde în ediția de luni, care preia un interviu acordat vineri de politicianul belgian publicației L'Echo, cu ocazia împlinirii a 25 de ani a Tratatului de la Maastricht.
În interviul menționat, Paul Magnette a spus că ar fi „de dorit un Polxit, un Ungrexit, un Rumaxit, un Bulgxit”, care să urmeze ieșirii Marii Britanii din Uniune.
Paul Magnette, prim-ministrul socialist al Valoniei, s-a făcut remarcat prin opoziția față de Tratatul de liber schimb UE - Canada (CETA), semnat în cele din urmă după ce regiunea sa a cerut o renegociere. Magnette este primarul orașului Charleroi și o personalitate în ascensiune a Partidului Socialist (PS) francofon, fiind dat ca posibil succesor al președintelui Elio Di Rupo.
Definindu-se drept un „federalist rănit” și „poate primul dintre euroscepticii socialiști”, Magnette, fost director al Institutului de Studii Europene ale Universității Libere din Bruxelles, a oferit un diagnostic ultra-critic asupra evoluției UE.
În același interviu, el a declarat că speră într-un scenariu care să clarifice viitorul european, mai precis o negociere „dură, dar echilibrată” cu Londra, care ar inspira țări din Europa Centrală și de Est, poate și Danemarca și Suedia, potențial tentate la rândul lor de negocierea de acorduri comerciale, de parteneriate și, în final, de o ieșire din UE.
După cum notează Le Mode, propunerile lui Magnette se despart radical de discursul uzual al social-democraților europeni și chiar de cel al Partidului Socialist belgian. Într-o emisiune difuzată duminică de TV5, Le Monde și RFI, Rudy Demotte, prim-ministrul PS al Federației Valonia-Bruxelles, care îi reunește pe francofonii din Valonia și din Bruxelles, a luat de altfel distanță de omologul său valon. Demotte a pledat pentru o relansare europeană plecând de la câteva state europene, dar cu multiplicarea acordurilor de cooperare între statele membre, în loc de plecarea unuia sau chiar a mai multora dintre ele.
În interviul citat, Magnette a trasat contururile unei Europe care este deja „pe cale de a se dezintegra”, cu țări „care vor deveni neguvernabile sau guvernate de nebuni”.
În viziunea sa, unul din răspunsurile la Brexit, și anume promisiunea unei relansări a apărării Europei, este insuficient, pentru că, fără britanici, aceasta se reduce la Franța. Magnette îndeamnă, de aceea, mai degrabă la încheierea de acorduri cu statele din Maghreb și din restul Africii.
Prim-ministrul valon a fost foarte critic și față de Comisia Europeană, care se amestecă „în afaceri naționale extrem de sensibile”, dar se dovedește incapabilă să atace frauda fiscală sau să gestioneze problema migranților, Bruxellesul fiind, în opinia sa, simbolul „elitelor complet deconectate de lume”.
Paul Magnette, care nu își ascunde ambițiile de a juca la un moment dat un rol în plan european, și-a definit deja programul propriu, printre obiective aflându-se sfârșitul dereglementării sociale și fiscale pe care a antrenat-o crearea monedei euro, în virtutea logicii monetariste a Germaniei. El mai propune stoparea tuturor negocierilor vizând tratate bilaterale sau multilaterale, în favoarea unor acorduri comerciale „pure”, un efort masiv pentru asigurarea independenței energetice și lupta împotriva schimbărilor climatice, mutualizarea unei părți a datoriilor naționale și un vast plan de investiții, „un plan Juncker la puterea 100”.
