Câteva sute de brăileni s-au adunat, duminică dimineaţă, la ora 10.00, pe platoul din Piaţa Independenţei, în semn de protest faţă de intenţia unui grup de afacerişti locali de a defrişa o parte din pădurea Stejaru. Protestul a fost făcut la iniţiativa caricaturistului Costel Pătrăşcan, iar printre cei care au răspuns apelului acestuia s-au aflat oameni de toate vârstele şi categoriile sociale. Au fost prezenţi şi politicieni locali, făcându-se remarcată prezenţa primarului Aurel Simionescu, a viceprimarului Doiniţa Ciocan, dar şi a câtorva consilieri locali din grupul PSD, printre care Nicu Niţă, Sorin Boşneag sau Silviu Mangiurea. Dintre parlamentarii de Brăila, s-au alăturat protestului deputatul PSD Marian Dragomir şi deputatul UNPR Marioara Nistor.
"Sunt locuitor al cartierului Buzăului şi consider că pădurea Stejaru este plămânul municipiului Brăila. În mod normal ar trebui să plantăm copaci nu să discutăm despre tăierea unei păduri. Aşa-zişii investitori se pot orienta către terenurile virane din municipiul Brăila, unde să construiască ce şi-au propus. Marţi, 12 mai, la ora 13.00, voi fi prezent în comisia de Mediu a Camerei Deputaţilor, pentru a susţine noul Cod Silvic, care restricţionează tăierea pădurilor la nivelul întregii Românii nu doar în municipiul Brăila", ne-a declarat deputatul Marian Dragomir.
Grupul de apărători ai pădurii Stejaru a stat circa o oră pe platoul din faţa Palatului Administrativ. Toată lumea s-a mutat apoi lângă scena de pe Esplanadă. Acolo, voluntarii au scris cu trupurile lor un mare "NU", mesaj transmis celor ce intenţionează să taie câteva hectare din pădurea de la marginea municipiului, dar şi autorităţilor de mediu, care au prerogativele legale de a aviza sau nu defrişarea. Fiindcă uciderea copacilor duce, în final, la accentuarea poluării, câţiva voluntari au purtat măşti de gaze, afişând un mesaj scurt şi clar: "Salvăm Pădurea Stejaru".
La finalul acţiunii, participanţii au semnat o petiţie formulată împotriva intenţiei de a se tăia pădurea. "Faptul că ne-am adunat astăzi aici constituie un prim pas într-un demers mai lung. Am început strângerea de semnături şi sperăm ca, până pe 9 iunie, data când este programată dezbaterea publică pe tema avizării acţiunii de defrişare, să avem semnătura a mii sau zeci de mii de brăileni. În acest fel, cuvântul celor care vor reprezenta societatea civică la acea dezbatere va avea o cât mai mare greutate", ne-a declarat caricaturistul Costel Pătrăşcan. Acesta a mărturisit că şi-ar dori ca la astfel de acţiuni să participe mai mulţi tineri. "Ar fi bine ca generaţia tânără să fie mai responsabilă şi mai implicată în acţiuni de acest gen, pentru că ei reprezintă viitorul şi, până la urmă, vrând-nevrând, Brăila va fi a lor", ne-a mai spus Pătrăşcan.
Istoria tentativei de defrişare
După cum se ştie, un grup de iniţiativă format din Valentin Chisoceanu, George Iurov, Elena Iurov (sora viceprimarului Alexandru Dănăilă, care între timp a plecat din România şi a renunţat la acest proiect n.n.), Costel Guruianu, Otilia Niţă, Leonard Mîrza, Laurenţia Mîrza, Cristian Niţă, Cristian Mîrza, Alexandra Periverzof, Virgil Voiu, Gina Chisoceanu, Ionel Stănilă, Gabriela Stănilă şi Mihai Periverzof a început demersuri, în 2011, pentru a scoate 13 ha din pădurea Stejaru din fondul silvic, în aşa fel încât terenul respectiv să fie liber pentru construcţii. Respectivii investitori au declarat că vor defrişa efectiv doar 6 ha de pădure pentru construirea unui aşa-numit Ansamblu Social Sportiv "Dunărea", însă, odată scoasă din fondul silvic, întreaga suprafaţă de 13 ha va putea face mai devreme sau mai târziu obiectul defrişărilor.
Aşadar, în 2011, grupul de iniţiativă, reprezentat de Gheorghe Periverzof, a început demersurile pentru scoaterea celor 13 ha din fondul forestier în vederea construirii unor facilităţi sportive şi clădiri.
Un an mai târziu, în vara lui 2012, Periverzov susţinea că a obţinut toate avizele necesare, mai puţin avizul de mediu, din partea APM Brăila. Autorităţile de mediu brăilene explicau, însă, că nu pot acorda acest aviz atât timp cât investitorii nu respectă anumite cerinţe legale.
Iritaţi că nu li se dă avizul de mediu, investitorii au dat în judecată, în martie 2013, Agenţia de Protecţie a Mediului Brăila. Câteva luni mai târziu, Tribunalul Brăila emitea o hotărâre prin care obliga pârâta să elibereze avizele de mediu aferente proiectului "Construire ansamblu social sportiv Dunărea". Considerând că un aviz de mediu nu poate fi eliberat decât dacă se întrunesc condiţiile legale şi nu ca urmare a unei decizii judecătoreşti, APM a făcut recurs, dosarul fiind preluat de Curtea de Apel Galaţi, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal. În data de 28 ianuarie 2015, Curtea de Apel Galaţi a emis o decizie privind "obligarea APM Brăila la trecerea în următoarea etapă de reglementare a Planului Urbanistic Zonal - Construire ansamblu social sortiv Dunărea - (analiza calităţii raportului de mediu)".
În acest context, trebuie urmaţi paşii prevăzuţi de lege în vederea luării unei decizii referitoare la avizarea acestui proiect. O etapă importantă este organizarea unei dezbateri publice, în cadrul căreia toate persoanele interesate să aibă posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere pe marginea proiectului respectiv. În cazul de faţă, dezbaterea este programată pentru data de 9 iunie a.c., la sediul Primăriei Chiscani.
Oricine este liber să participe. La sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila, de pe Bdul. Independenţei, poată fi consultată documentaţia referitoare la pădurea Stajaru, astfel încât toţi cei care vor să exprime un punct de vedere să o poată face în cunoştinţă de cauză.
