• de câteva zile, zeci de TIR-uri se perindă pe terenul său pentru a căra recolta • pentru că pământul musteşte de apă, autocamioanele sunt trase cu tractoarele până la şosea • fermierul se declară supermulţumit de rezultatul muncii sale • om cu experienţă de 35 de ani în agricultură, are un mare regret: faptul că s-a închis fabrica de zahăr de la Ianca şi că în prezent România a devenit, din mare exportator, mare importator de zahăr
Tehnologia aplicată ca la carte şi o doză mare de noroc le pot aduce fermierilor recolte record. Eugen Ion Popa, un agricultor din comuna brăileană Tufeşti, se poate lăuda toamna aceasta cu o producţie nemaivăzută de sfeclă de zahăr. De la începutul acestei săptămâni, zeci de TIR-uri intră unul după altul pe sola cultivată cu sfeclă, iar după ce sunt încărcate până la refuz mai pot ieşi la şosea doar cu ajutorul tractoarelor, fiindcă altfel s-ar împotmoli în pământul reavăn. Fermierul se laudă cu o producţie de 100 de tone la hectar, ceea ce este mult peste media obţinută în mod curent la această cultură. Cunoscătorii spun că cine reuşeşte să scoată 60 – 70 t/ha se poate declara mai mult decât mulţumit. „Până acum n-am prea auzit să se obţină mai mult de 70 t/ha, la cultura de sfeclă. Dacă agricultorul din Tufeşti a reuşit să facă 100 t/ha, chiar e o performanţă”, ne-a spus Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole Brăila.
Luni şi marţi, de pe câmpul cu sfeclă al lui Eugen Popa au plecat 35, respectiv 70 de TIR-uri pline, care nu s-au putut mişca pe drumul de pământ decât trase de tractoare. Alte maldăre de sfeclă aşteptau să fie încărcate, însă ploaia de ieri a îngreunat operaţiunile de livrare a mărfii. Chiar şi aşa, fermierul din Tufeşti spune că este cam singurul din partea de est a ţării care a reuşit să intre la recoltarea sfeclei, deoarece în multe judeţe din Moldova a plouat consistent în ultimele zile, iar utilajele nu aveau cum să facă faţă noroaielor. Ghinionul lor, norocul brăileanului nostru...
„În ultima perioadă, au căzut precipitaţii însemnate, în jur de 80 de litri pe metrul pătrat. Sfecla e adusă la capătul locului, ca să încărcăm şi să o trimitem la fabrică, la Roman. Toată Moldova care duce la această fabrică e sub ploaie, aşa că la momentul ăsta toată sfecla care intră în producţie e asigurată de la noi, de la Brăila”, ne-a spus Eugen Popa.
Fermierul din Tufeşti lucrează de 35 de ani în agricultură şi regretă, evident, faptul că fabrica de zahăr de la Ianca s-a desfiinţat şi că, în prezent, România, care era mare exportatoare de zahăr, a ajuns să fie invadată de marfă din import. Cu toate astea, în ultima vreme, lucrurile par să intre pe un făgaş normal.
Eugen Popa ne-a declarat că n-ar fi reuşit să obţină rezultate atât de bune dacă nu avea contract cu o firmă care să-i preia integral producţia. „Avem contract ferm, pe preţuri ferme, şi ştim pe ce muncim. Faţă de ce cheltuieli avem, preţurile sunt bune, suntem stimulaţi şi cu subvenţii. E o cultură care merită extinsă, mai ales că România importă zahăr. Din exportatori, am devenit mari importatori. Noi duceam producţia aici, la 30 de kilometri, la Ianca. Acum o ducem 300 kilometri, până la Roman. Din fericire, s-a ridicat preţul şi putem să ne acoperim cheltuielile”, ne-a spus Eugen Popa.
Totuşi, cum de a reuşit să obţină această producţie record? „Dacă respecţi tehnologia, faci recoltă. Bineînţeles, cu irigaţii. Până anul acesta, cea mai mare recoltă pe care am reuşit-o la sfeclă a fost de 65 tone la hectar. De data asta, chiar dacă vremea nu a fost foarte prielnică, cu irigaţii şi, bineînţeles, cu cheltuielile aferente la hectar, am reuşit un rezultat extraordinar”, ne-a mai declarat, satisfăcut, fermierul din Tufeşti. Ca să îşi poată livra recolta, acesta a apelat la ajutorul prietenilor, care au venit cu tractoarele pentru a trage TIR-urile la şosea.
