Integrarea in Uniunea Europeana si modul in care firmele romanesti, indiferent de domeniul de activitate, vor face fata momentului, este unul din subiectele mult mediatizate in ultima vreme. Pregatirea pentru integrare nu a fost si nu este usoara pentru nici un sector de activitate, insa, cele mai mari investitii private au fost necesare in domeniul agriculturii si al industriei alimentare. Si este normal, avind in vedere ca Uniunea Europeana acorda o foarte mare atentie sigurantei si securitatii alimentare, in timp ce in Romania aceste concepte au devenit, cel putin declarativ de interes national, abia in ultimii ani. De aceea si cel mai greu capitol negociat cu UE a fost Agricultura, aici intrind si sectorul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor, si de aceea exact aici mai avem inca trei stegulete rosii. Se vorbeste de citiva ani ca integrarea va decima producatorii din industria carnii si a laptelui, si iata, momentul adevarului se apropie. Concret, daca in ianuarie 2005, in judetul Braila erau inregistrate si avizate sanitar - veterinar 56 de unitati de procesare a produselor de origine animala, in februarie 2006 mai erau doar 46, iar dupa 1 iulie vor mai ramine doar 27. Motivul inchiderii, unitatile nu indeplineau standardele impuse de UE, iar patronii lor nu au intocmit un program de restructurare - modernizare, unii pentru ca nu au vrut, iar altii pentru ca nu au avut resurse, dar nici curaj sa se indatoreze.
Cei care au inteles insa importanta alinierii la standardele europene si au actionat concret in implementarea lor, acum abia asteapta integrarea si considera piata europeana o oportunitate.
Din cele 27 de societati ce vor putea sa isi continue activitatea de productie si dupa 1 ianuarie 2007, doar trei sint abatoare, iar din acestea doar unul corespunde deja normelor europene. Este vorba despre abatorul grupului de firme "Marex", de altfel un nume cunoscut si pe piata alcoolului, preparatelor din carne si a productiei de porci.
De 15 ani pe piata romaneasca
Vara aceasta, grupul de firme "Marex" sarbatoreste 15 ani de existenta. Afacerea a inceput in august 1991, cu o sectie de conserve de legume, cu doar 6 lucratori, 3 paznici si 3 salariati la compartimentul financiar - contabil. In timp, "Marex" si-a diversificat productia, adaugind obiectului principal de activitate si producerea de alcool, alcool medicinal si cosmetic, bauturi alcoolice, preparate din carne, dioxid de carbon, furaje combinate, porci vii si carne porcine refrigerata. Are in prezent 600 de salariati si incasari zilnice din vinzari de 4 miliarde de lei.
Este o firma 100% de familie, fiecare compartiment fiind condus de unul din cei 6 membri ai familiei Moraru.
In industria carnii activitatea a inceput in 1999, cu o capacitate de prelucrare de 1,5 tone pe zi. In prezent s-a ajuns la 25-30 tone/zi obiectivul principal fiind extinderea fabricii astfel incit in 2008 sa se ajunga la 50 tone/zi. Activitatea de crestere a porcilor a inceput in 2003, cind "Vegetal Trading", parte a grupului "Marex", a preluat fostul Complex Gropeni, l-a reabilitat, transformindu-l in cea mai moderna ferma zootehnica a judetului Braila. Dupa cum explica directorul general Marin Moraru, pe acest segment, ferma de la Gropeni este deja in Europa anului 2010, "standardele impuse de comunitate pentru 2010 noi le indeplinim de acum".
In general conducerea "Marex" acorda o atentie deosebita dezvoltarii si modernizarii unitatilor de productie, astfel incit integrarea sa nu creeze disfunctionalitati majore in activitatea firmelor. "Foarte important de precizat, in conditiile actuale si la dotarea existenta o sa reusim sa iesim pe piata comunitara cu preturi mai mici decit tarile vest-europene, iar acesta este un avantaj si o imensa oportunitate pentru noi. Anul trecut am importat 4.000 tone de carne plus cei 50.000 de porci ai nostri si vrem sa ajungem la o productie de 6.000 tone de carne import plus 60.000 de porci ai nostri. Sint foarte putini porci in Romania. De aceea investim acum pe acest segment, de la 60.000 de porci cit avem acum vrem sa ajungem la 120.000 de capete, iar la anul sa mai construim o hala cu 120.000 capete. Incercam sa ne canalizam pe productie proprie de porci, pentru a asigura cit mai multa materie prima pentru fabrica de preparate. Dorim aceasta si din punct de vedere economic, dar vrem sa respectam si o alta cerinta europeana, trasabilitatea, extrem de importanta pentru produsele destinate exportului", a explicat directorul Moraru.
Un abator la standarde europene
Cresterea porcilor, in conditiile in care capacitatea de prelucrare a carnii depaseste cu mult productia autohtona din zootehnie, este, in opinia lui Marin Moraru, o afacere de viitor. Acesta este si motivul pentru care, in ultimii ani, "Marex" a investit milioane de euro pe aceasta activitate, o ferma de porci si, mai nou, un abator ultramodern. Abatorul a fost inaugurat in data de 21 martie a.c. si are o capacitate de 120 capete de porci pe ora, circa 1.000 capete pe zi. Este rezultatul unui proiect "Sapard", in valoare totala de 5 milioane de euro, din care finantare nerambursabila, 2,7 milioane de euro. De la 1 iulie va intra in functiune si o sectie de abatorizare vita, cu o capacitate de 12 capete pe ora, circa 100 capete pe zi. Cladirea in care functioneaza abatorul este complet noua, fluxul tehnologic este astfel conceput incit sa fie respectate integral normele europene, atit pe linie de siguranta alimentara, cit si pe linie de securitate a muncii. O echipa "Obiectiv" a vizitat saptamina aceasta abatorul, iar concluzia a fost clara: oricit de mare este din punct de vedere social pretul platit integrarii, el este "amortizat" de siguranta alimentara pe care o asigura tehnologia si sistemul de lucru europene.
"Totul este automatizat, fiecare faza tehnologica este asistata si coordonata de calculator"
Pentru cineva care a trecut macar o singura data printr-un abator "comunist", in care guitatul porcilor, mirosul ingrozitor si harmalaia salariatilor dadeau fiori inca de la intrare, abatorul firmei "Marex" ar parea rupt din viitor.
Porcii sint adusi din timp intr-un padoc unde sint lasati citeva ceasuri bune pentru relaxare apoi, unul cite unul intra in sala de sacrificare. Dupa asomare, urmeaza decapitarea si apoi ridicarea pe banda. Dar, inainte de a porni pe drumul ireversibil la capatul caruia vor fi "inobilati" cu titlul de "cirnati, caltabosi, fleici sau pulpite", porcii sint lasati sa singereze. Cind specialistul considera ca a curs suficient singe, porneste banda, iar prima oprire "cabinetul de infrumusetare". Animalul este oparit, "epilat" si spalat cu mare grija, iar pentru ca totul sa fie luna, mai este trecut si printr-un sistem de perii care asigura finisajul curatirii exterioare si asigura fragezime soriciului. Spalat ca la carte, porcul este transportat apoi in sala II, destinata eviscerarii. La prima oprire un ferastrau electric il despica, apoi i se scot matele si organele. Pe tot acest flux in permanenta sint 4 medici veterinari si doi tehnicieni, salariati ai Directiei Sanitare Veterinare care examineaza si preleva probe. Acestea sint duse intr-un laborator special amenajat in imediata vecinatate a benzii de lucru, unde personal specializat analizeaza si verifica fiecare proba in parte. Miscarea porcilor este sincronizata si dirijata de un calculator. Mai mult, ultimul medic de pe banda de lucru are la dispozitie un buton pe care il actioneaza atunci cind i se pare ceva suspect la un animal. El opreste imediat intregul flux. Porcul suspect este trecut pe o linie de rezerva si se reanalizeaza sanitar-veterinar.
Pentru porcii fara probleme banda se repune in miscare, urmeaza sala de clasificare. Aici, un clasificator autorizat, angajat al unei firme private autorizate, masoara, cintareste si incadreaza carcasele in clasa de calitate, In functie de cIta grasime si carne contin. Dupa obtinerea certificatului de calitate, carcasa este transportata intr-o camera frigorifica numita tunel de refrigerare, unde e supusa la o racire rapida. Carcasa refrigerata este transportata apoi in depozitul de racire finala. De aici, ea poate urma doua cai, fie direct spre comercializare, fie catre sala de transare, unde tot automatizat, pe o banda de lucru, este portionata si separata, pe sortimente.
"Totul este automatizat, fiecare faza tehnologica este asistata si coordonata de calculator. Inclusiv temperatura de lucru, pentru ca dupa cum ati vazut in intreaga cladire temperatura este de maxim 15 grade. Sint respectate in totalitate toate normele, sintem in permanenta supravegheati de specialistii veterinari", a precizat seful sectorului carne, Valentin Preda.
1 milion de euro investitie pentru protejarea mediului
"Intreaga investitie a fost realizata de o firma germana, de la conceperea si scrierea proiectului si pina la montare. In plus, la realizarea lui nu am facut nici un compromis in ceea ce priveste protectia mediului, 25% din valoarea proiectului reprezentind investitia in mediu. Este vorba despre o statie de epurare a apelor uzate, care a costat 1 milion de euro", a explicat Moraru.
Extrem de incintat de investitie, Moraru ne-a explicat ca toate apele uzate de pe platforma ajung printr-o retea de conducte la aceasta statie. Fiecare conducta, de la abator, de la sacrificare, din WC, ajunge separat in niste rezervoare adinci, numite camine de primire a apelor uzate, unde sint preluate si trecute printr-o serie de filtre. Odata filtrate, reziduurile ajung intr-un bazin comun, numit de omogenizare, unde sint supuse unui tratament fizico-chimic. Este o instalatie complet automatizata, in care cu ajutorul unei injectii speciale de aer si cu adaos de electroliti se extrag si ultimele resturi. Un alt utilaj definitiveaza procesul prin separarea mizeriei de apa. Resturile merg catre un rezervor de namol, in care se adauga clorura de var transformindu-le in ingrasamint natural. Apa intra si ea intr-un proces de tratare biologica - aerobic si cu o aerare suplimentara, intr-un bazin imens cu o capacitate de 1.500 mc. Bazinul este prevazut cu un plutitor pe care este amplasat un senzor, care atunci cind apa indeplineste parametrii impusi tehnologic, o evacueaza in sistemul de canalizare.
Pe parcursul intregii vizite, Marin Moraru a tinut sa sublinieze importanta pe care conducerea "Marex" o acorda dezvoltarii, modernizarii si respectarii standardelor de calitate, de securitate, dar si de protejare a mediului. Iar ca toate acestea nu sint doar simple vorbe, o demonstreaza numarul mare de certificate detinute: ISO 9001/2000; ISO 14001/1996; HACCP (comparabil pentru garantarea sigurantei produselor cu aplicarea unui sistem TQM - Managementul Calitatii Totale, conform seriei standardelor ISO); OHSAS 18001/1999 (referitor la sistemul de management al sanatatii si securitatii in munca).
Cei care au inteles insa importanta alinierii la standardele europene si au actionat concret in implementarea lor, acum abia asteapta integrarea si considera piata europeana o oportunitate.
Din cele 27 de societati ce vor putea sa isi continue activitatea de productie si dupa 1 ianuarie 2007, doar trei sint abatoare, iar din acestea doar unul corespunde deja normelor europene. Este vorba despre abatorul grupului de firme "Marex", de altfel un nume cunoscut si pe piata alcoolului, preparatelor din carne si a productiei de porci.
De 15 ani pe piata romaneasca
Vara aceasta, grupul de firme "Marex" sarbatoreste 15 ani de existenta. Afacerea a inceput in august 1991, cu o sectie de conserve de legume, cu doar 6 lucratori, 3 paznici si 3 salariati la compartimentul financiar - contabil. In timp, "Marex" si-a diversificat productia, adaugind obiectului principal de activitate si producerea de alcool, alcool medicinal si cosmetic, bauturi alcoolice, preparate din carne, dioxid de carbon, furaje combinate, porci vii si carne porcine refrigerata. Are in prezent 600 de salariati si incasari zilnice din vinzari de 4 miliarde de lei.
Este o firma 100% de familie, fiecare compartiment fiind condus de unul din cei 6 membri ai familiei Moraru.
In industria carnii activitatea a inceput in 1999, cu o capacitate de prelucrare de 1,5 tone pe zi. In prezent s-a ajuns la 25-30 tone/zi obiectivul principal fiind extinderea fabricii astfel incit in 2008 sa se ajunga la 50 tone/zi. Activitatea de crestere a porcilor a inceput in 2003, cind "Vegetal Trading", parte a grupului "Marex", a preluat fostul Complex Gropeni, l-a reabilitat, transformindu-l in cea mai moderna ferma zootehnica a judetului Braila. Dupa cum explica directorul general Marin Moraru, pe acest segment, ferma de la Gropeni este deja in Europa anului 2010, "standardele impuse de comunitate pentru 2010 noi le indeplinim de acum".
In general conducerea "Marex" acorda o atentie deosebita dezvoltarii si modernizarii unitatilor de productie, astfel incit integrarea sa nu creeze disfunctionalitati majore in activitatea firmelor. "Foarte important de precizat, in conditiile actuale si la dotarea existenta o sa reusim sa iesim pe piata comunitara cu preturi mai mici decit tarile vest-europene, iar acesta este un avantaj si o imensa oportunitate pentru noi. Anul trecut am importat 4.000 tone de carne plus cei 50.000 de porci ai nostri si vrem sa ajungem la o productie de 6.000 tone de carne import plus 60.000 de porci ai nostri. Sint foarte putini porci in Romania. De aceea investim acum pe acest segment, de la 60.000 de porci cit avem acum vrem sa ajungem la 120.000 de capete, iar la anul sa mai construim o hala cu 120.000 capete. Incercam sa ne canalizam pe productie proprie de porci, pentru a asigura cit mai multa materie prima pentru fabrica de preparate. Dorim aceasta si din punct de vedere economic, dar vrem sa respectam si o alta cerinta europeana, trasabilitatea, extrem de importanta pentru produsele destinate exportului", a explicat directorul Moraru.
Un abator la standarde europene
Cresterea porcilor, in conditiile in care capacitatea de prelucrare a carnii depaseste cu mult productia autohtona din zootehnie, este, in opinia lui Marin Moraru, o afacere de viitor. Acesta este si motivul pentru care, in ultimii ani, "Marex" a investit milioane de euro pe aceasta activitate, o ferma de porci si, mai nou, un abator ultramodern. Abatorul a fost inaugurat in data de 21 martie a.c. si are o capacitate de 120 capete de porci pe ora, circa 1.000 capete pe zi. Este rezultatul unui proiect "Sapard", in valoare totala de 5 milioane de euro, din care finantare nerambursabila, 2,7 milioane de euro. De la 1 iulie va intra in functiune si o sectie de abatorizare vita, cu o capacitate de 12 capete pe ora, circa 100 capete pe zi. Cladirea in care functioneaza abatorul este complet noua, fluxul tehnologic este astfel conceput incit sa fie respectate integral normele europene, atit pe linie de siguranta alimentara, cit si pe linie de securitate a muncii. O echipa "Obiectiv" a vizitat saptamina aceasta abatorul, iar concluzia a fost clara: oricit de mare este din punct de vedere social pretul platit integrarii, el este "amortizat" de siguranta alimentara pe care o asigura tehnologia si sistemul de lucru europene.
"Totul este automatizat, fiecare faza tehnologica este asistata si coordonata de calculator"
Pentru cineva care a trecut macar o singura data printr-un abator "comunist", in care guitatul porcilor, mirosul ingrozitor si harmalaia salariatilor dadeau fiori inca de la intrare, abatorul firmei "Marex" ar parea rupt din viitor.
Porcii sint adusi din timp intr-un padoc unde sint lasati citeva ceasuri bune pentru relaxare apoi, unul cite unul intra in sala de sacrificare. Dupa asomare, urmeaza decapitarea si apoi ridicarea pe banda. Dar, inainte de a porni pe drumul ireversibil la capatul caruia vor fi "inobilati" cu titlul de "cirnati, caltabosi, fleici sau pulpite", porcii sint lasati sa singereze. Cind specialistul considera ca a curs suficient singe, porneste banda, iar prima oprire "cabinetul de infrumusetare". Animalul este oparit, "epilat" si spalat cu mare grija, iar pentru ca totul sa fie luna, mai este trecut si printr-un sistem de perii care asigura finisajul curatirii exterioare si asigura fragezime soriciului. Spalat ca la carte, porcul este transportat apoi in sala II, destinata eviscerarii. La prima oprire un ferastrau electric il despica, apoi i se scot matele si organele. Pe tot acest flux in permanenta sint 4 medici veterinari si doi tehnicieni, salariati ai Directiei Sanitare Veterinare care examineaza si preleva probe. Acestea sint duse intr-un laborator special amenajat in imediata vecinatate a benzii de lucru, unde personal specializat analizeaza si verifica fiecare proba in parte. Miscarea porcilor este sincronizata si dirijata de un calculator. Mai mult, ultimul medic de pe banda de lucru are la dispozitie un buton pe care il actioneaza atunci cind i se pare ceva suspect la un animal. El opreste imediat intregul flux. Porcul suspect este trecut pe o linie de rezerva si se reanalizeaza sanitar-veterinar.
Pentru porcii fara probleme banda se repune in miscare, urmeaza sala de clasificare. Aici, un clasificator autorizat, angajat al unei firme private autorizate, masoara, cintareste si incadreaza carcasele in clasa de calitate, In functie de cIta grasime si carne contin. Dupa obtinerea certificatului de calitate, carcasa este transportata intr-o camera frigorifica numita tunel de refrigerare, unde e supusa la o racire rapida. Carcasa refrigerata este transportata apoi in depozitul de racire finala. De aici, ea poate urma doua cai, fie direct spre comercializare, fie catre sala de transare, unde tot automatizat, pe o banda de lucru, este portionata si separata, pe sortimente.
"Totul este automatizat, fiecare faza tehnologica este asistata si coordonata de calculator. Inclusiv temperatura de lucru, pentru ca dupa cum ati vazut in intreaga cladire temperatura este de maxim 15 grade. Sint respectate in totalitate toate normele, sintem in permanenta supravegheati de specialistii veterinari", a precizat seful sectorului carne, Valentin Preda.
1 milion de euro investitie pentru protejarea mediului
"Intreaga investitie a fost realizata de o firma germana, de la conceperea si scrierea proiectului si pina la montare. In plus, la realizarea lui nu am facut nici un compromis in ceea ce priveste protectia mediului, 25% din valoarea proiectului reprezentind investitia in mediu. Este vorba despre o statie de epurare a apelor uzate, care a costat 1 milion de euro", a explicat Moraru.
Extrem de incintat de investitie, Moraru ne-a explicat ca toate apele uzate de pe platforma ajung printr-o retea de conducte la aceasta statie. Fiecare conducta, de la abator, de la sacrificare, din WC, ajunge separat in niste rezervoare adinci, numite camine de primire a apelor uzate, unde sint preluate si trecute printr-o serie de filtre. Odata filtrate, reziduurile ajung intr-un bazin comun, numit de omogenizare, unde sint supuse unui tratament fizico-chimic. Este o instalatie complet automatizata, in care cu ajutorul unei injectii speciale de aer si cu adaos de electroliti se extrag si ultimele resturi. Un alt utilaj definitiveaza procesul prin separarea mizeriei de apa. Resturile merg catre un rezervor de namol, in care se adauga clorura de var transformindu-le in ingrasamint natural. Apa intra si ea intr-un proces de tratare biologica - aerobic si cu o aerare suplimentara, intr-un bazin imens cu o capacitate de 1.500 mc. Bazinul este prevazut cu un plutitor pe care este amplasat un senzor, care atunci cind apa indeplineste parametrii impusi tehnologic, o evacueaza in sistemul de canalizare.
Pe parcursul intregii vizite, Marin Moraru a tinut sa sublinieze importanta pe care conducerea "Marex" o acorda dezvoltarii, modernizarii si respectarii standardelor de calitate, de securitate, dar si de protejare a mediului. Iar ca toate acestea nu sint doar simple vorbe, o demonstreaza numarul mare de certificate detinute: ISO 9001/2000; ISO 14001/1996; HACCP (comparabil pentru garantarea sigurantei produselor cu aplicarea unui sistem TQM - Managementul Calitatii Totale, conform seriei standardelor ISO); OHSAS 18001/1999 (referitor la sistemul de management al sanatatii si securitatii in munca).
