Liderii europeni se tem că eventuala declarare a independenţei Scoţiei ar spori riscul de contagiune în alte state ale Uniunii Europene, în condiţiile în care astăzi are loc referendumul în rândul electoratului scoţian privind apartenenţa la Regatul Unit, relatează Agerpres.
În urmă cu câteva zile, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze sondajele de opinie legate de apartenenţa Scoţiei la Regatul Unit, subliniind că este vorba despre o "afacere internă".
Totuşi, preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, declarase în luna februarie că ar fi "extrem de dificil, dacă nu imposibil" pentru o Scoţie independentă să adere la Uniunea Europeană. "Ar fi foarte dificil de obţinut acordul tuturor celorlalte ţări membre UE pentru a accepta o nouă ţară care ar proveni dintr-un stat membru", a explicat Barroso.
El a dat ca exemplu Spania, care se confruntă cu revendicări secesioniste şi refuză să recunoască independenţa Kosovo. "Este într-un fel o situaţie similară, întrucât este vorba despre o ţară nouă", a adăugat şeful executivului comunitar. "Un nou stat independent ar deveni, din momentul declarării independenţei sale, un stat exterior pentru Uniunea Europeană", a susţinut în 2013 preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, intervievat în legătură cu situaţia Cataloniei.
Şi ministrul de Externe german, Frank-Walter Steinmeier, a spus că ar prefera "să îşi imagineze că Marea Britanie rămâne unită".
Ce spun ultimele sondaje
Un sondaj de opinie realizat de institutul Survation şi dat publicităţii sâmbătă, cu cinci zile înaintea referendumului, arăta că 54% dintre scoţieni ar vota pentru rămânerea Scoţiei în interiorul Regatului Unit, în timp ce 46% s-ar pronunţa pentru independenţă.
Precedentul sondaj realizat de institutul Survation, publicat cu o săptămână în urmă de cotidianul scoţian The Daily Record, credita tabăra celor care spun "Nu" independenţei cu 47,6% din intenţiile de vot, pe adepţii "Da"-ului cu 42,4%, indecişi fiind 10%. Fără indecişi, "Nu" ar obţine 53% din sufragii, faţă de 47% care ar spune "Da" independenţei, conform sondajului publicat joia trecută de The Daily Record.
Regina Elizabeth II nu intervine de partea nimănui
Regina Elizabeth II nu a spus nimic oficial despre referendumul pe tema independenţei care are loc astăzi în Scoţia, dar nimeni nu se îndoieşte că eventuala pierdere a acesteia nu o lasă indiferentă. Într-un gest excepţional, Buckingham Palace a reamintit săptămâna trecută rezerva Majestăţii Sale.
"Imparţialitatea constituţională a suveranei este un principiu stabilit prin democraţia noastră, iar regina l-a respectat pe toată durata domniei. Potrivit acestui principiu, monarhul este deasupra politicii şi responsabilii guvernamentali au datoria de a face în aşa fel încât acest lucru să rămână astfel", a subliniat un purtător de cuvânt al palatului regal.
O actualizare considerată necesară după informaţiile apărute în presă potrivit cărora oameni politici, între care premierul David Cameron, sub şocul avansului înregistrat recent de intenţiile de vot în favoarea independenţei, i-ar fi cerut să intervină în campanie. De altfel, primul ministru s-a aflat la sfărşitul săptămânii trecute în Scoţia, pentru a susţine respingerea independenţei la referendum.
Dileme până în România
Referendumul pentru independenţa Scoţiei de Regatul Unit al Marii Britanii a readus în discuţia publică din România problematica autonomiei Ţinutul Secuiesc. Unele voci din presa română şi internaţională susţin că independenţa Scoţiei ar declanşa un val de mişcări separatiste în toată Europa, vizând inclusiv autonomia Ţinutului Secuiesc. Catalonia, Ţara Bascilor, Flandra, Găgăuzia, Ţinutul Secuiesc sunt câteva dintre „focarele separatiste" care s-ar putea reaprinde odată cu un vot pozitiv pentru independenţa Scoţiei de Regatul Unit, scrie presa internaţională (New York Times şi BBC, pentru a menţiona două surse), ideea regăsindu-se şi în presa din România. Deocamdată, doar catalanii pregătesc un referendum pentru independenţă, iar etnicii sârbi din Bosnia se declară inspiraţi de ce se întâmplă în Scoţia. În România, UDMR afirmă că a pregătit un proiect de lege pentru autonomie, dar premierul Victor Ponta a afirmat deja că nu va trece prin Parlament. Dincolo de graniţa estică a Uniunii Europene, asemenea referendumuri se ín lanţ, fără ca rezultatul lor să fie recunoscut de altcineva decât de Rusia. Transnistria s-a declarat independentă în 2006, Crimeea a votat alipirea la Rusia în această vară, iar regiunile ocupate de ruşi în 2008 în Georgia - Abhazia şi Osetia de Sud - au anunţat organizarea de referendumuri ca în Crimeea anul viitor.
