Tramvaiele fac parte din peisajul urban brăilean de mai bine de 100 de ani. Mai exact din vara anului 1900, când s-a inaugurat prima cale de rulare, în lungime de circa 10 kilometri, ce făcea legătura între Piaţa "Sfinţii Arhangheli" (actuala Piaţă Traian n.n.), Bariera Călăraşilor şi Staţiunea Lacu Sărat. În acea perioadă, Brăila a fost al doilea oraş din România, după Timişoara, care a folosit tramvaiul electric ca sistem de transport pubic pentru călători. A fost o mare realizare, nu doar ca noutate în domeniu, ci şi ca realizare inginerească şi grad de seriozitate privind condiţiile oferite călătorilor. În prezent, liniile de tramvai din municipiul Brăila se întind pe 54 de kilometri, însă tramvaiul, ca mijloc de transport public, nu mai e de mult ceea ce a fost odată. Gradul de confort asigurat călătorilor nu se mai ridică la standardele de odinioară şi, pe cale de consecinţă, interesul publicului a ajuns la cel mai scăzut nivel. "Din cele 30 de tramvaie pe care le avem în depou, nu scoatem pe traseu decât 12 - maxim 14, pentru că nu avem suficienţi călători, iar ca să circuli cu vagoanele goale nu este eficient din punct de vedere economic", ne-a declarat Cornel Săndulescu, directorul societăţii de transport public local "Braicar" SA. Întrebat care sunt cauzele ce determină această situaţie, Săndulescu a opinat că de vină este, în primul rând, gradul de ocupare al populaţiei. "Nu mai sunt uzinele şi fabricile care erau odată. Nu mai avem zecile de mii de oameni care ieşeau sau intrau în schimb la Combinat, la Progresul, PAL sau Laminorul. Un alt motiv ar fi faptul că lumea s-a dezobişnuit să circule cu tramvaiul pe bulevardul Dorobanţilor, unde am avut acea lucrare de reabilitare în ultimii trei ani de zile. De la primăvară, după ce se îmbunătăţeşte vremea şi se reintră în normal pe Dorobanţi, probabil că va trebui să mărim numărul tramvaielor de pe traseu", spune Săndulescu.
Ce este acum şi ce se vrea să fie pe viitor
La ora actuală, toate tramvaiele care circulă prin Brăila au zeci de ani vechime, fiind aduse la mâna a doua de prin Germania sau Austria, în cadrul unor achiziţii sau bartere făcute de municipalitate. Gradul de uzură destul de accentuat în cazul unora dintre vagoane, precum şi curăţenia precară din interior sunt aspecte ce fac din călătoria cu aceste mijloace de transport o experienţă nu tocmai plăcută.
Conducerea "Braicar" recunoaşte că are în parcul de tramvaie doar exemplare uzate fizic şi mai ales moral, însă spune că, până acum, nu au existat posibilităţi financiare pentru achiziţionarea de unităţi noi şi moderne şi că, de fapt, astfel de achiziţii nici nu îşi au rostul până când toate liniile din oraş nu vor fi modernizate. Cât priveşte gradul de curăţenie din vagoane, directorul Săndulescu afirmă că acest aspect mai ţine şi de gradul de civilizaţie al cetăţenilor. "Este foarte greu, dacă nu imposibil, să menţii curăţenia în tramvaiele de pe traseu, mai ales în cele care circulă între Parcul Monument şi colonia de la kilometrul 10. Comportamentul călătorilor lasă foarte mult de dorit. Pe de altă parte, ne confruntăm şi cu gesturile de teribilism ale unor tineri din cartiere, în special din Brăiliţa, ce şi-au făcut un obicei de a speria călătorii aruncând cu pietre, sau cu gheaţă, depinde de anotimp, în geamurile vagoanelor. Avem numeroase situaţii de geamuri sparte din cauza unor astfel de gesturi. Cam ăsta este gradul de civilizaţie la Brăila", spune directorul Săndulescu.
De altfel, există brăileni care consideră că ar trebui ca tramvaiele să fie scoase de tot din funcţiune. "Nu înţeleg de ce au mai fost păstrate liniile de tramvai pe bulevardul Dorobanţilor. Doar aşa, ca să încurce circulaţia maşinilor?", se întreba, zilele trecute, unul dintre cititorii noştri, într-un comentariu postat la un articol de pe site-ul ziarului.
În ciuda unor astfel de opinii, autorităţile locale nu vor să renunţe la tramvaie. Dimpotrivă, se laudă că vor investi masiv în revigorarea acestui mijloc de transport. "N-ai cum să renunţi la tramvaie, când acestea reprezintă viitorul, în contextul în care criza de combustibil va fi tot mai accentuată. Noi trebuie să conştientizăm faptul că, după 2020, transportul în comun trebuie să se axeze pe tramvaie şi autobuze electrice", spune directorul "Braicar". Acesta merge mai departe şi spune că, pe viitor, liniile de tramvai ar trebui să revină în centrul vechi al Brăilei, aşa cum au mai fost pe vremuri. "Visez la ziua când mijloacele de transport cu propulsie diesel nu vor avea voie decât până la bulevardul Cuza, iar dincolo de acest bulevard nu se va mai circula decât cu mijloace electrice", ne-a mărturisit Cornel Săndulescu.
Din câte se pare, şi primarul Aurel Simionescu este în favoarea menţinerii tramvaielor. Edilul-şef declara, zilele trecute, că una dintre investiţiile prioritare pe fonduri europene, în perioada 2015 - 2020, trebuie să vizeze, în primul rând, modernizarea liniilor de tramvai pe toate traseele, aşa cum s-a făcut până acum pe Calea Călăraşilor şi pe Bulevardul Dorobanţilor. Ulterior, vor trebui atrase fonduri pentru achiziţionarea de tramvaie noi şi performante, cum sunt cele care circulă în prezent în Occident.
La ora actuală, doar 11 kilometri de şine, din cei 54 km existenţi în municipiu, au trecut printr-un proces de modernizare ce a constat în montarea căii de rulare pe un "pat" elastic ce elimină vibraţiile şi zgomotul. Locatarii blocurilor de pe Calea Călăraşilor au observat diferenţa dintre actuala linie modernizată şi cea veche, dinainte de reabilitare. "De doi ani, de când s-a dat în folosinţă linia nouă, nici nu mai simţim când trece tramvaiul pe stradă. Înainte era nenorocire, când prindea viteză între staţii zdrăngăneau vitrinele de ziceai că e cutremur", ne-a declarat Gheorghe T., locatar al unui bloc din zonă.
Cum era pe vremuri
Rămâne de văzut cum se vor materializa promisiunile Primăriei legate de modernizarea căii de rulare şi achiziţionarea de tramvaie noi. Făcute cu simţ de răspundere, aceste investiţii ar putea revoluţiona transportul în comun brăilean, aşa cum s-a întâmplat şi în urmă cu 115 ani, când a fost dată în folosinţă prima linie de tramvai din Brăila. Oraşul era, în acele vremuri, unul înfloritor, cu o economie în plină expansiune, astfel că se afla printre primele din ţară în adoptarea unor măsuri care să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a cetăţenilor. A fost, de exemplu, al doilea oraş din ţară, care a introdus tramvaiul ca mijloc de transport în comun, în 1900, şi printre primele care au beneficiat de iluminat electric, în 1904. De altfel, tot la Brăila, în 1888, inginerul Anghel Saligny a folosit pentru prima dată în lume betonul armat, la construirea silozurilor din port.
Contractul pentru construirea primelor linii de tramvai a fost semnat de Primărie, în 1898, cu societatea "Helios Electricitats-Aktien Gesell-Schaft", din Kohln, Germania. De remarcat faptul că, după numai doi ani, a fost dată în folosinţă prima linie, ce se întindea pe circa 10 kilometri, făcând legătura între Piaţa "Sfinţii Arhangheli" - Bariera Călăraşilor - Parcul Monument - Staţiunea Lacu Sărat.
Documentele păstrate în Arhivele Statului arată cum se străduiau autorităţile locale brăilene să introducă oraşul în rândul citadelelor civilizate din lumea occidentală. Caietul de sarcini referitor la construirea şi exploatarea liniilor de tramvai impunea reguli stricte, atât pentru concesionar cât şi pentru pasageri. Articol 14 al respectivului caiet de sarcini suna în felul următor: "Un tablou indicând orele la care trăsurile trebuiesc să circule în oraş va fi dresat prin îngrijirea Primăriei, după înţelegerea cu concesionarul. Aceste ore de circulaţiune vor fi obligatorii pentru concesionar". Art. 19: "Pe toate liniile de tramvaie unde Primăria o va cere, concesionarul va trebui să cureţe zăpada de pe toate căile sale, precum şi pe o lăţime de 0 m 50 la dreapta şi la stânga fiecărei căi. Zăpezile nu vor putea fi aruncate pe părţile caei, ele vor trebui încărcate şi transportate imediat afară din oraş sau în locurile care se desemnează de Primărie". Călătorii aveau, de asemenea, de respectat reguli stricte. Art. 50: "Persoanele cu pachete cari prin volumul sau conţinutul lor ar putea jena pe ceilalţi voiajori nu vor fi admise în tramvaie. Persoanele ale căror veştiminte vor fi murdare astfel ca să murdărească sau să incomodeze pe ceilalţi voiajori nu vor fi adminse în tramvaie. În interiorul trăsurilor este oprit a se fuma şi de a se cânta. Câinii nu vor fi admişi în tramvaie".
Pe 19 iunie 1900, a circulat primul tramvai în Brăila, de la Piaţa "Sf. Arhangheli" până la Staţiunea Lacu Sărat. Capacitatea vagoanelor folosite atunci era de 24 persoane, cu o construcţie care prezenta platforme deschise si scări pe ambele parţi, dotate cu două motoare de câte 12,5 CP. Ne putem imagina cât de mândre trebuie să fi fost oficialităţile locale care s-au urcat în acel prim vagon pus în funcţiune, în aplauzele mulţimii de pe margini. Oficialităţile de atunci au scris o frumoasă pagină din istoria oraşului. Rămâne de văzut cât de bine vor reuşi autorităţile locale să rescrie istoria tramvaielor din Brăila!
