Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Topul parlamentarilor care au costat mai mult decit au facut

Anul 2007 a adus pentru braileni o premiera din punct de vedere al activitatii celor pe care i-au trimis sa-i reprezinte in Parlament. Astfel au iesit la lumina date concrete referitoare la activitatea de zi cu zi a alesilor precum si la sumele exorbitante pe care acestia le risipesc din banii publici. Daca in acceptiunea generala parlamentarii oricum nu "rasturnau munti" pentru binele comunitatii, informatiile publicate de Institutul de Politici Publice din Bucuresti le-au confirmat banuielile. In plus, "picanterii" de genul "cei mai plimbareti parlamentari pe bani publici" sau "cei mai cheltuitori" au fost puse pe tapet pentru prima data. Tot in baza informatiilor de la IPP a fost demascata o practica de speta penala a unora dintre alesi: decontarea de cheltuieli care in realitate nu s-au efectuat, cel mai elocvent exemplu fiind cazul Danielei Buruiana Aprodu, deputat PRM de Braila.

Prestatie slaba in Parlament

Prima serie de dezvaluiri in paginile "Obiectiv" a demarat in septembrie cind un raport de monitorizare al IPP Bucuresti a demonstrat ca activitatea parlamentarilor braileni, cei doi senatori si cinci deputati, s-a desfasurat aproape de anonimat. Din concluziile raportului razbatea clar faptul ca cei 7 "magnifici" nu se numara printre parlamentarii care au avut cele mai multe proiecte legislative, sau au adresat cele mai multe intrebari ori interpelari, si nici nu se remarca in ceea ce priveste gradul de participare la voturile din plen. Cea mai slaba prestatie au avut-o cu siguranta PSD-istii Alin Teodorescu si Mihai Tudose, precum si PRM-ista Daniela Buruiana. Cei trei au punctat jalnic la majoritatea indicatorilor luati in calcul: prezenta la vot, numarul de proiecte legislative initiate, luari de cuvint in plen, numar de declaratii politice sau numarul de intrebari/interpelari formulate. De altfel Alin Teodorescu nu a facut nici o declaratie politica si nici nu a avut intrebari si interpelari de adresat ministrilor sau premierului. Nici Mihai Tudose nu a uzat de dreptul la intrepelare sau de a adresa intrebari. Despre Daniela Buruiana monitorizarea IPP a scos la lumina faptul ca atributiile sale de monitor european i-au ocupat tot timpul si ca in putinele ocazii cind a dat prin Parlament a reusit sa puncteze doar la capitolul imagine. La celalalt pol, in mod surprinzator, se situeaza independentul Gabriel Sandu care a fost primul dintre colegii de echipa parlamentara cind a fost vorba de initierea unor proiecte legislative, sa faca declaratii politice sau sa adreseze intrebari sau interpelari. Cel mai constiicios cind a fost vorba de semnat condica de prezenta a fost Horia Vasioiu.

Parlamentarii ne costa o avere

A doua dezvaluire a lamurit un mister bine pastrat: cit anume ne costa parlamentarii de Braila. Raspunsul: o avere! In doar jumatate de mandat, cei 5 deputati si 2 senatori de Braila au "supt" din vistieria bugetului national nu mai putin de 1,86 milioane de lei, adica aproape 19 miliarde de lei vechi! Dintre deputati, cel mai costisitor reprezentant al brailenilor in Parlament a fost liberal-democratul Gabriel Sandu care a "inghitit" aproximativ 385.500 lei adica 3,8 miliarde de lei vechi. El este secondat de PSD-istul Mihai Tudose cu circa 362.000 lei (3,62 miliarde de lei vechi), de PRM-ista Daniela Buruiana cu 265.400 lei (2,6 miliarde de lei vechi) si democratul Horia Vasioiu in numele caruia s-au cheltuit circa 250.000 de lei (2,5 miliarde de lei vechi). In mod surprinzator, dintre deputati, PSD-istul Alin Teodorescu ne-a costat cel mai "putin", in sensul ca, pentru a-si desfasura activitatea de parlamentar, a cheltuit aproape 200.000 lei, adica aproape 2 miliarde de lei vechi. In ceea ce-i priveste pe senatori, Aurel Simionescu a decontat 1,83 miliarde lei vechi, iar de cealalta parte senatorul Dan Sabau a decontat 2,06 miliarde lei vechi.

Plimbareti pe banii publici

La capitolul plimbari in strainatate pe bani publici primul dintre parlamentari a fost senatorul Aurel Simionescu care in 2005 si 2006 a facut parte din 9 delegatii care au plecat in strainatate, totalizind aproape o luna de zile peste granita. Aceste iesiri pe bani publici au generat cheltuieli in valoare totala de peste 200 de milioane de lei vechi, adica circa 7.300 de euro. Nici senatorul Dan Sabau nu s-a lasat mai prejos, pentru el Senatul decontind cheltuieli sensibil egale cu ale colegului social-democrat, chiar daca a avut cu mult mai putine iesiri. In total, in prima jumatate a mandatului 2004-2008, cei doi au cheltuit din banii publici peste 400 de milioane de lei vechi, adica mai mult decit deconturile in strainatate insumate ale tuturor deputatilor de Braila.

Deconturi fictive pentru activitate inexistenta

Cel mai elocvent exemplu de batjocura la adresa banilor publici a fost demascat in momentul in care IPP a publicat concluziile unui raport amanuntit legat de activitatea in circumscriptie a parlamentarilor corelata cu sumele aferente decontate de acestia. La acel moment a devenit evidenta frauda parlamentarei PRM-iste Daniela Buruiana care si-a decontat cheltuieli ca si cind ar fi venit cel putin o data pe saptamina in circumscriptie pentru a se intilni cu cei care au ales-o. Realitatea din teren consemnata de monitorii institutului demonstra ca, cel putin in luna octombrie 2006, Daniela Buruiana de la PRM a inregistrat facturi de citeva zeci de milioane cu toate ca nu a calcat prin circumscriptie. Datele centralizate de catre IPP demonstreaza ca in perioada decembrie 2004 - octombrie 2006, adica in prima jumatate a mandatului, deconturile deputatei s-au ridicat la aproximativ 270 milioane de lei compuse din cazare in Braila in suma de peste 120 milioane de lei vechi, plus diurna aferenta de 146 de milioane de lei vechi. Un calcul simplu la un cost de maxim 2 milioane de lei o camera la un hotel de lux din Braila, indica faptul ca, din scripte, Daniela Buruiana ar fi stat in circumscriptie 60 de zile. Pe de alta parte insa, asa cum reiese din monitorizarea IPP, demnitarul nu a avut activitate la propriul birou parlamentar, cu alte cuvinte nu a fost prezenta in teritoriu. Un exemplu concret il constituie faptul ca in luna octombrie 2006, cind activitatea parlamentarilor a fost mult mai detaliat monitorizata, Buruiana nu a fost de gasit la birou. Inactivitatea oficialului a fost confirmata chiar de catre conducerea organizatiei locale a PRM care a sustinut ca, in actualul mandat, demnitarul nu a venit decit de maxim 2 ori in Braila.
Cu privire la deconturile fictive, presedintele PRM Braila, George Moisescu, a subliniat ca organizatia locala nu are nici o legatura cu avizarea vreunui document de decont pentru cazarea sau diurna aferenta activitatii desfasurate in circumscriptia Braila de Daniela Buruiana. De altfel, sursa citata a declarat cu o alta ocazie ca in ceea ce priveste cheltuielile aferente gestionarii cabinetelor parlamentare din circumscriptia Braila, acestea sint suportate in intregime de membrii PRM Braila. De mentionat este ca suma forfetara reprezinta banii pe care fiecare parlamentar ii primeste ca sprijin financiar de la bugetul de stat pentru activitatea in circumscriptii, din care isi acopera cheltuielile cu gestionarea biroului din teritoriu.

Nici ca europarlamentar Buruiana nu a facut "o figura buna"

Daca ar fi putut fi scuzata inactivitatea ca parlamentar in tara, pe seama faptului ca Daniela Buruiana era prezenta la Bruxelles investita cu mandat de europarlamentar, rationamentul a fost spulberat de un alt raport al IPP. Concret, institutul a realizat o monitorizare a europarlamentarilor romani din care a reiesit in mod clar ca Daniela Buruiana a tras serios mita de coada la Bruxelles. Activitatea ei in Parlamentul European (PE) s-a rezumat doar la a bifa la capitolul prezenta pentru sedintele de plen si cele pe Comisia din care face parte si... cam atit. Concret, chiar daca ea a avut o prezenta care se inscrie in media pe intreg grupul PRM - 78%, atit pentru sedintele de plen, cit si cele ale comisiei, singurul criteriu la care apare altceva in loc de zero este cel al interventiilor in sedinta plenara. Aici este inregistrata o singura actiune de acest gen cu tema "Redimensionarea inter-operabilitatii intre serviciile de informatii nationale intr-o structura de comunitate de informatie cu o competenta larga".




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii