Ce economii vor avea cel mai mult de pierdut dacă britanicii vor decide joi, 23 iunie, să părăsească Uniunea Europeană? Agenția de rating Standard & Poor (S&P) a stabilit un indice de vulnerabilitate la Brexit, pe baza căruia a alcătuit un clasament al celor mai afectate 20 de țări europene plus Canada.
Așa cum era de așteptat, Irlanda va fi țara cel mai greu lovită de schimbarea relațiilor dintre UE și Marea Britanie. Motivul este unul geografic: toate drumurile irlandezilor duc la Londra pentru simplul motiv că țara lor se află dincolo de Regatul Unit. Următoarele state sunt Malta, o fostă colonie britanică, și Luxemburg. Locul patru aparține unei alte foste colonii britanice, Cipru, urmată de Elveția și Belgia. Olanda, Spania și Norvegia se află de asemenea în prima linie, iar Suedia încheie Top 10. Franța și Germania ocupă locurile 11, respectiv 12, iar Italia și Austria - locurile 19, respectiv 20.
Pentru a stabili indicele de vulnerabilitate, agenția americană de rating financiar S&P a luat în considerare patru criterii: impactul migrației, impactul financiar, impactul asupra investițiilor străine directe și impactul asupra exporturilor. Cu istoria sa strâns legată de cea a Marii Britanii, Republica Irlanda îndeplinește cu brio toate cele patru criterii. Indicele său de vulnerabilitate atinge 3,5, comparativ cu un scor mediu de 0,8. Aproximativ un sfert din acest indice este reprezentat de componenta migratorie: numărul britanicilor care s-au stabilit în Irlanda și cel al irlandezilor care locuiesc în Marea Britanie reprezintă 17 la sută din populația Irlandei. În ciuda legăturilor sale strânse cu Londra, Dublinul ar putea întoarce în favoarea sa acest dezavantaj grație flexibilității economiei sale. Potrivit S&P, „Irlanda este perfect plasată pentru a atrage investițiile străine care ar fugi dintr-o Mare Britanie non-UE".
Puncte slabe
Malta și Cipru sunt a doua, respectiv a patra economie dintre cele mai expuse unui Brexit, fiind două platforme financiare legate de punct de vedere istoric cu fluxurile financiare ale Londrei. Insula Afroditei primește mii de pensionari britanici de-a lungul anului. Mai puțin cunoscut este faptul că ciprioții care muncesc în Marea Britanie trimit în fiecare an acasă o sumă de bani echivalentă cu 0,6 la sută din PIB-ul statului insular, adică aproape 150 de milioane de euro.
În ceea ce privește Luxemburg, S&P a estimat creanțele sale financiare adăpostite în City-ul (cartierul financiar-bancar) londonez la 73 la suă din PIB. În comparație, activele franceze deținute în Regatul Unit reprezintă 10 la sută din PIB-ul Hexagonului. Această dependență este mai mică decât cea a Elveției, Spaniei sau Suediei, dar este semnificativă.
„Indicele nostru nu reflectă eventualele explozii politice și de piață", avertizează agenția de rating. Dar clasamentul realizat permite o evaluare a gradului de dependență a celor douăzeci de țări incluse raportul comparativ cu Regatul Unit. O certitudine, susține S&P, este că suișurile și coborâșurile balanței externe sau ale lirei sterline, moneda celei de a cincea economii mondiale, nu vor rămâne fără efect asupra principalilor săi parteneri și creditori.
La aproape 2.000 km depărtare, România resimte deja - la fel ca statele emergente - agitația de pe piețele financiare, mai ales după ce sondajele au arătat că tendința de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană e în creștere, iar susținătorii ei sunt mai numeroși decât tabăra pro-europeană. La sfârşitul acestei săptămâni, paritatea euro/leu a atins pragul 1/4,54, în timp ce francul elveţian s-a apreciat până aproape de 4,20 lei, iar preţul unui gram de aur s-a oprit din creştere imediat sub 170 de lei.
