Cu produse foarte frumoase au venit si ceramistii din Branistea, judetul Galati. "Ei sint singurii ceramisti din zona noastra. Au dezvoltat acolo un atelier unde, pe linga produse indruma si elevii de la Clubul Elevilor. Cu aceasta familie Mocanu vom colabora si noi daca ni se va aproba proiectul pe care l-am facut", a declarat directorul Centrului de Creatie, Maria Puscaciu. Pitoreasca este si "bunica Domnica" din Soveja, in virsta de 80 de ani, care torcea tot timpul. Ea a adus spre vinzare coltuni - niste ciorapi grosi, trei sferturi din lina, masti populare, ii. Din Bran au fost aduse impletituri din lina, ii specifice zonei de munte, iar o alta familie Mocanu, din Vadeni, judetul Braila, a venit cu traforaj si cu mici obiecte decorative realizate din lemn. Unul dintre cele mai atragatoare standuri este cel al familiei Botog din Mures. Pe linga produsele de sticlarie moderne, erau si produse din sticla lucrate dupa vechile tehnologii cu aspect de vechi, foarte cautate astazi. Gheorghe Botog a spus ca sint foarte cautate aceste produse in strainatate, ca le vind foarte bine, dar ca sint si foarte greu de realizat si costisitoare. Numai un sticlar foarte bun poate sa se incumete la realizarea de obiecte din sticla cu vechile tehnologii, iar un sticlar bun se formeaza in cel putin zece ani. La expozitie au mai fost aduse produse din piele - hamuri, curele, cergi din Maramures. Foarte interesante sint si produsele de ceramica neagra de la Marginea, judetul Suceava. Familia Magapot din Marginea este singura care mai produce astfel de ceramica neagra. Tehnologia este foarte periculoasa, pentru ca se poate intimpla sa sara in aer cuptorul cu o intreaga serie de produse daca nu se respecta exact pasii tehnologiei care dateaza de pe vremea dacilor. De atunci s-au schimbat putin metodele folosite, dar tehnologia este aceeasi. In lume sint foarte putine asemenea ateliere. O tehnologie asemanatoare se mai foloseste si in Peru, iar oamenii de stiinta cerceteaza cum a fost posibil ca o tehnologie sa se transmita la o asemenea distanta.
Tirgul mesterilor populari - o surpriza placuta a TNA
Cu produse foarte frumoase au venit si ceramistii din Branistea, judetul Galati. "Ei sint singurii ceramisti din zona noastra. Au dezvoltat acolo un atelier unde, pe linga produse indruma si elevii de la Clubul Elevilor. Cu aceasta familie Mocanu vom colabora si noi daca ni se va aproba proiectul pe care l-am facut", a declarat directorul Centrului de Creatie, Maria Puscaciu. Pitoreasca este si "bunica Domnica" din Soveja, in virsta de 80 de ani, care torcea tot timpul. Ea a adus spre vinzare coltuni - niste ciorapi grosi, trei sferturi din lina, masti populare, ii. Din Bran au fost aduse impletituri din lina, ii specifice zonei de munte, iar o alta familie Mocanu, din Vadeni, judetul Braila, a venit cu traforaj si cu mici obiecte decorative realizate din lemn. Unul dintre cele mai atragatoare standuri este cel al familiei Botog din Mures. Pe linga produsele de sticlarie moderne, erau si produse din sticla lucrate dupa vechile tehnologii cu aspect de vechi, foarte cautate astazi. Gheorghe Botog a spus ca sint foarte cautate aceste produse in strainatate, ca le vind foarte bine, dar ca sint si foarte greu de realizat si costisitoare. Numai un sticlar foarte bun poate sa se incumete la realizarea de obiecte din sticla cu vechile tehnologii, iar un sticlar bun se formeaza in cel putin zece ani. La expozitie au mai fost aduse produse din piele - hamuri, curele, cergi din Maramures. Foarte interesante sint si produsele de ceramica neagra de la Marginea, judetul Suceava. Familia Magapot din Marginea este singura care mai produce astfel de ceramica neagra. Tehnologia este foarte periculoasa, pentru ca se poate intimpla sa sara in aer cuptorul cu o intreaga serie de produse daca nu se respecta exact pasii tehnologiei care dateaza de pe vremea dacilor. De atunci s-au schimbat putin metodele folosite, dar tehnologia este aceeasi. In lume sint foarte putine asemenea ateliere. O tehnologie asemanatoare se mai foloseste si in Peru, iar oamenii de stiinta cerceteaza cum a fost posibil ca o tehnologie sa se transmita la o asemenea distanta.