Tezaurul ecologic de linga Braila asteapta sa fie descoperit

Parcul Natural "Balta Mica a Brailei" (PN BmB) - un tezaur ecologic la doi pasi de agitatia industrializata a municipiului. Un petec de natura modelat de apele Dunarii, paradis verde pentru sute de specii de fauna si flora, neintinat de expansiunea activitatii umane desi limita sa se afla la doar citiva kilometri de furnalele termocentralei brailene. Strainii care au ajuns aici s-au mirat ca inca mai poate exista asa ceva. Exista, dar la mijloc e un secret: "Acum 7 ani, cind s-a infiintat Parcul Natural, am hotarit, in Consiliul Stiintific, sa nu-i facem prea multa promovare, sa tinem lucrurile sub tacere. Legislatia de atunci nu ne ajuta sa-l protejam, iar daca lumea s-ar fi ingramadit sa vada minunatiile de aici, pasarile ar fi fost stresate si am fi pierdut coloniile existente acum. Intre timp, a aparut o noua legislatie de mediu, avem alte posibilitati de interventie si putem sa deschidem parcul pentru vizitatori. Incepind din vara asta, intram propriu-zis in circuitul turistic", a declarat, in cadrul unei intilniri cu reprezentantii presei locale, Radu Moisei, directorul PN BmB. Premergator Zilei Mediului, ce se serbeaza pe 5 iunie, ziaristii au fost invitati, duminica, 3 iunie, sa faca o incursiune in Balta Mica, pentru a se convinge la fata locului de ce aceasta si-a capatat faima de delta in miniatura. Cei sapte agenti de teren - ranger-ii care asigura protectia parcului - in frunte cu directorul Moisei, ne-au fost ghizi, dar si vislasi, ducindu-ne cu barcile pina la citiva metri de colonia de pasari de pe iezerul Chiriloaia. Acesta e doar unul dintre cele 52 de lacuri interioare ale parcului alcatuit dintr-o salba de 7 insule si ostroave mari, ce insumeaza o suprafata de 152 kilometri patrati, intinzindu-se de la Braila pina la podul peste Dunare de la Giurgeni - Vadul Oii. Chiriloaia este iezerul situat cel mai aproape de municipiu, iar acest lucru e cu atit mai evident cu cit undeva in zare, linga luciul de apa incarcat cu nuferi, de jur imprejurul caruia au cuibarit in salcii opt specii rare de pasari, se pot vedea cosurile de evacuare ale CET. In ciuda acestui factor de poluare, faptul ca, odata cu infiintarea parcului, in incinta acestuia a fost interzisa orice fel de activitate umana a facut ca numarul pasarilor care vin sa cuibareasca aici sa fie mai mare de la an la an. Asta ne-a explicat ghidul si vislasul nostru, Gelu Gaureanu, care prin cunostintele etalate ne-a demonstrat ca paznicii parcului pun foarte multa pasiune in munca lor. Ranger-ul ne-a vorbit despe egreta mare si egreta mica, despre cormoranul mare si cormoranul mic, despre stircul cenusiu, stircul de noapte si stircul galben si despre tiganus, cu alte cuvinte despre speciile ce formeaza colonia de la Chiriloaia. Am aflat cum se hranesc, cum cuibaresc si cum se ciondanesc in permanenta, pentru un loc mai bun in copacii de pe malul lacului. Si ne-a mai vorbit rangerul cu multa pasiune despre speciile care traiesc in afara coloniei, pe luciul de apa - lebede, lisite, gainusa de balta - dar si in pilcurile de padure - privighetoarea sau pescarusul albastru. Pentru impatimitii care adora sa observe speciile rare de pasari in mediul lor natural - "birdwatch"-eri, dupa cum li se spune in Occident - un loc ca iezerul Chiriloaia si canalul sau de acces ar reprezenta raiul pe pamint. Deocamdata, doar doi francezi au venit sa observe si sa fotografieze pasari. Administratia Parcului Natural spera, insa, ca, de acum incolo, si strainii dar si brailenii sa-i dea atentia cuvenita acestui obiectiv ce concureaza cu Delta Dunarii prin privelistea pe care o ofera fiind, totodata, mult mai accesibil, din punctul de vedere al apropierii fata de zonele locuite. Si, pentru ca parcul trebuie sa aiba surse de finantare pentru intretinere, se percep diverse tarife. Intrarea pe perimetrul sau costa 1 euro de persoana. Pentru o plimbare cu barca se plateste 10 euro de persoana pe ora, iar pentru o ora cu salupa fiecare vizitator trebuie sa achite 25 de euro. Mai sint si alte tarife, o alta reglementare foarte importanta fiind aceea ca, in ariile de protectie stricta, cum ar fi zona Fundu Mare, nu se admit mai mult de 15 vizitatori pe zi. Persoanele interesate pot obtine informatii de la Administratia Parcului, situata in incinta Directiei Silvice de pe str. Golesti.

Investitie in educatia ecologica a generatiei de miine

Chiar daca ambitiile administratiei sale sint foarte mari, Parcul Natural "Balta Mica a Brailei" reprezinta, inca, o constructie careia i se consolideaza fundatia. Cel mai mare inamic al acestui obiectiv il constituie mentalitatea oamenilor, in special a localnicilor din satele limitrofe, care tot mai duc la pascut in zonele protejate vaci, cai si, in special, turme de porci. Range-rii - paznicii parcului - sint inarmati cu pistoale care au ca munitie fiole de gaz sau gloante de cauciuc. De cele mai multe ori, evita, insa, sa le foloseasca, preferind sa le explice satenilor care-i treaba cu zonele protejate. "E greu sa-i convingi pe oamenii care din tata in fiu au exploatat aceste resurse ca trebuie sa se retraga si sa lase natura in pace. Este nevoie de trecerea a cel putin o generatie pentru ca o astfel de mentalitate sa poata prinde radacini", este convingerea administratiei parcului. Si, asa stind lucrurile, se fac eforturi pentru atragerea tinerei generatii spre valorile ecologiei. Astfel, in ultima decada a lunii mai si primele cinci zile ale lui iunie, ranger-ii au insotit, pe iezerul Chiriloaia, profesori si invatatori de la mai multe scoli si licee din municipiul si judetul nostru, care au adus in excursie grupe a cite patru elevi. Fiecare dintre cei patru a avut de indeplinit cite un rol: unul a pictat, altul a fotografiat, unul s-a documentat pentru a scrie un reportaj, iar al patrulea a strins date pentru o lucrare stiintifica. Grupele vor participa, cu ceea ce au realizat, la un concurs ce isi va desemna cistigatorii pe 29 iunie, de Ziua Dunarii.