Marti, 20 mai, ora 8.20. O doamna in virsta, bine imbracata, este atacata de citiva ciini pe Str. Franceza, vizavi de Catedrala, linga farmacia "Primula". Speriata, victima reuseste sa se refugieze in farmacie, se aseaza pe un scaun si isi ridica pantalonul, lasind sa se vada pe gamba o muscatura urita. Se vaita si e pe punctul de a i se face rau, iar un trecator suna la Salvare, de pe telefonul mobil. Indignate, farmacistele discuta intre ele: "Iar au muscat pe cineva! Una dintre cele doua fete atacate ieri a venit sa-si cumpere (aici se refera la un medicament caruia, ca nespecialisti, nu i-am retinut denumirea), fiindca i s-a umflat piciorul. A fost sa-si faca vaccinul si i-a prescris medicul un tratament mai complex".
Scena descrisa mai sus este cit se poate de veridica. Un redactor al cotidianului nostru era in trecere si a asistat la cele relatate. Din pacate, nu vorbim aici despre un caz singular. Angajatii centrului antirabic din cadrul Sectiei Boli Infectioase a Spitalului Judetean se declara coplesiti de cazurile brailenilor atacati de ciini pe domeniul public. De la inceputul anului in curs, 709 pacienti cu plagi muscate au avut nevoie de vaccin antirabic, iar 142 de cazuri s-au inregistrat numai pe parcursul acestei luni. In consecinta, s-au folosit mii de doze de astfel de vaccin costisitor, cumparat pe bani grei, din bugetul Spitalului Judetean. "S-au cheltuit sume de ordinul miliardelor de lei vechi, bani care ar fi putut fi folositi in alt scop, in beneficiul bolnavilor din spital", ne-a declarat Ileana Grecu, seful Sectiei Boli Infectioase. Pe linga irosirea unor fonduri atit de importante, din cauza inmultirii fara precedent a ciinilor fara stapin, se mai prefigureaza o problema, foarte grava: vaccinul de pe stoc este pe punctul de a se termina. Daca se va ajunge pina acolo, exista riscul ca, pentru citeva zile, pacientii muscati sa nu mai poata beneficia de doza de antirabic absolut necesara, in contextul in care, pe raza municipiului, au fost capturate doua vulpi turbate, in ultimele sase luni.
"Nu mai avem o simpla problema, ci o adevarata criza"
Ajuns de citeva saptamini in functia de viceprimar, Mihai Danut este de parere ca la Braila nu se mai poate vorbi despre o "problema a ciinilor fara stapin", ci despre o adevarata "criza a ciinilor fara stapin". "Exista pe putin 10.000 de ciini pe strada, iar in adapostul serviciului de ecarisaj concesionat de Primarie sint adunate doar vreo 300 de exemplare. Nu se mai poate continua asa, fiindca pe parcursul fiecarui an, numarul ciinilor nu se dubleaza, ci se inzeceste. Ca masura foarte urgenta, trebuie actionat pentru sterilizarea acestor animale. Din pacate, asociatiile care militeaza pentru protectia ciinilor vorbesc mult, dar nu prea se implica si practic in rezolvarea problemei, asa ca va trebui sa ne descurcam cu forte proprii. Am purtat discutii cu conducerea Directiei Sanitar Veterinare (DSV), in vederea amenajarii provizorii a unui spital de campanie, in care sa castram animalele si pe urma sa le dam drumul de unde le-am luat. Trebuie sa gasim si intelegerea brailenilor care nu sint de acord cu stringerea ciinilor, sa ne sprijine in capturarea acestora, fiindca nu avem de gind sa-i omorim, ci doar sa-i castram, ca sa nu se mai inmulteasca", ne-a explicat viceprimarul Mihai Danut.
Solutia la care se refera acesta este, deocamdata, in stadiul de proiect. Directorul DSV, Gicu Dragan, ne-a declarat ca a avut discutii cu conducerea Primariei, inclusiv cu primarul Constantin Cibu, pe tema ciinilor. "I-am spus domnului primar ca noi vom incerca sa ne oferim sprijinul. Deocamdata, Primaria nu a venit cu un plan concret. Asteptam sa vedem ce solutie propun dumnealor. Oricum, ideal ar fi ca inainte de a ne apuca de treaba, sa avem o discutie la care sa invitam si asociatiile de protectie a animalelor, pentru ca modalitatea de lucru sa fie acceptata de toata lumea". Directorul Dragan spune ca in situatia in care Legea nr. 9 din 2008, interzice euthanasierea ciinilor, solutia ideala ar fi stringerea si pastrarea acestora intr-un adapost, nu sterilizarea si intoarcerea in teritoriu. "Chiar daca ii castram, ramin in continuare un important vector de transmitere a unor boli extrem de periculoase, cum ar fi rabia", ne-a explicat directorul DSV Braila.
Ca de obicei, Horez nu face fata
De stringerea ciinilor de pe strazi se ocupa, la Braila, dupa cum se stie, un ONG - Asociatia pentru Protectia Animalelor si Mediului "Horez" - careia Primaria i-a concesionat, in 2006, activitatea de ecarisaj. Asa cum remarca si viceprimarul Mihai Danut, rezultatele acestui ONG sint mai mult decit modeste, din moment ce domeniul public este mai plin de ciini ca niciodata. Ieri, in adapostul pentru ciini amenajat la marginea satului Lacu Sarat se gaseau 350 de exemplare. Nu se poate spune ca acestia nu traiesc bine. Dimpotriva, cu siguranta au o viata mai buna aici decit pe strazile orasului, fiindca beneficiaza de hrana din belsug: resturi de pe la abatoare sau hipermarket-uri, primite in regim de sponsorizare de administratorul adapostului, Vasile Horez. Ieri, celor 350 de ciini li se carau oase cu roaba, aduse de la abatorul "Marex".
Reporterul nostru l-a intrebat pe Vasile Horez de ce nu a capturat mai multe exemplare. "Nu avem suficienti oameni, iar cetatenii se impotrivesc cind vrem sa prindem ciinii de linga blocuri. Actionam mai mult in urma sesizarilor, daca sintem solicitati sa prindem ciini agresivi, care au muscat pe cineva", ne-a explicat Horez. Acesta ne-a spus ca in momentul de fata dispune doar de o singura echipa, formata din trei prinzatori. "O sa mai scot pe teren inca o echipa, daca gasesc oameni. E complicat, fiindca nimeni nu prea vrea sa faca slujba asta, desi eu platesc destul de bine: 5,3 milioane de lei pe luna, bani in mina, cu carte de munca. Baietii care vin stau putin si pleaca, fiindca nu le convine sa fie agresati de cetateni, de fiecare data cind ies pe teren", ne-a mai declarat Vasile Horez.
Atac la hingheri
Reactiile iubitorilor de ciini sint din cele mai diverse, la aparitia hingherilor. Desi multa lume se plinge de inmultirea in exces a acestor animale si de agresivitatea lor, in loc sa fie ajutati sa isi faca treaba, hingherii se confrunta cu o atitudine ostila din partea brailenilor autodeclarati iubitori de ciini. De multe ori, ostilitatea imbraca forme agresive. "Acum citeva zile, cineva a aruncat dupa noi cu o vaza de flori, de la balcon. Noroc ca nu a lovit pe vreunul dintre noi in cap, ca putea sa ne omoare acolo", ne-a spus un prinzator din echipa lui Horez.
O solutie pentru descurajarea acestui gen de atitudine ar fi implicarea fortelor de ordine, care sa-i sanctioneze pe scandalagii. Traian Jipa, directorul Politiei Comunitare ne-a declarat, insa, ca, pina in prezent, nu a primit nici o solicitare oficiala din partea serviciului de ecarisaj, pentru asigurarea securitatii hingherilor. "Sintem dispusi sa alocam un agent care sa insoteasca in permanenta echipa pe teren, dar n-avem cum sa facem asta, daca nu sintem solicitati", a precizat Jipa.
Vasile Horez recunoaste ca nu a apelat la sprijinul politistilor comunitari, dar spune ca nu a facut-o pentru ca nu vrea sa agite spiritele si mai mult: "Mai tare se enerveaza lumea daca vede si politistul cu noi. Incercam sa ne descurcam singuri".
Potrivit spuselor sale, de cind s-a schimbat legea si nu se mai pot euthanasia ciinii, Horez incaseaza de la Primarie cite 3,8 lei pe zi, pentru fiecare exemplar tinut in adapost. In acest context, e de inteles ca lui nu prea ii convine ca animalele sa fie prinse, sterilizate si eliberate inapoi pe domeniul public.
Disperarea brailenilor
Recapitulind, putem concluziona ca in momentul de fata, la Braila exista cam 10.000 de ciini pe domeniul public, sute de braileni sint muscati in fiecare luna, se cheltuie miliarde de lei vechi din bugetul Spitalului Judetean pentru vaccinarea acestora si, ce-i mai grav, dozele de vaccin alocate la inceputul anului sint pe punctul de a se termina. Actualul serviciu de ecarisaj se dovedeste a fi depasit de situatie, iar unii dintre braileni se considera mari iubitori de animale, insa nu isi asuma nici o responsabilitate pentru ciinii aflati pe domeniul public.
Pentru multi dintre braileni, situatia ciinilor fara stapin este un cosmar caruia trebuie sa i se puna capat. Iata ce ne-a declarat braileanca Ecaterina Toma, locatara a unui bloc din zona Barierei Calarasi, martora a incidentului de ieri dimineata, cind o batrina in virsta de 80 de ani a fost atacata de ciini, pe un trotuar de linga Catedrala: "E o mare problema cu ciinii comunitari si nu doar faptul ca sint multi e problema, ci mai degraba ca sint agresivi. Au perioade in care sint atit de rai, incit ti-e frica sa treci pe linga ei. Noi, locatarii, am mai sesizat problema, dar nu s-a luat nici o masura pentru ca tot printre noi, locatarii, sint persoane inconstiente, chipurile mari iubitori de animale. Aici, in zona in care a fost batrina muscata astazi, zilnic sint resturi de alimente. Ieri, de exemplu, erau imprastiate bucati de pizza. In alta zi, pungi cu ciorba si cartofi la cuptor. Dar li se arunca si de la balcon, bucati de piine, de salam, pufuleti am mai vazut. Iarna, cind probabil nu au suficienta hrana, haita asta, de la Catedrala, se incaiera cu haita din Hipodrom. Nu o data m-am adapostit in alimentara de la colt, de teama lor. Au fost cazuri in care s-au incaierat exact in mijlocul B-dului Dorobanti. Au oprit masinile de teama sa nu ii calce, ca se fugareau, se muscau, nu va spun ce vacarm era. Cind se incaiera, se musca pina isi dau singele. Cind sint asa agitati, se reped fara sa-i deranjezi cu nimic, efectiv mergi. Si e mult daca latra unul, ca dupa aceea ies de sub masini, eu cred ca sint mai mult de 10. Si au fost probleme repet, pentru ca e o zona circulata, e Catedrala, e Scoala nr. 4. I-am vazut repezindu-se la un copil pe tricicleta. Lumea nu intelege cit de mare e pericolul, pentru ca unii sint bolnavi si sint purtatori de multe boli si microbi. Daca li s-ar asigura un adapost unde sa fie hraniti, ingrijiti de personal medical, nici ei nu ar mai fi o povara si am fi si noi mai linistiti".
Scena descrisa mai sus este cit se poate de veridica. Un redactor al cotidianului nostru era in trecere si a asistat la cele relatate. Din pacate, nu vorbim aici despre un caz singular. Angajatii centrului antirabic din cadrul Sectiei Boli Infectioase a Spitalului Judetean se declara coplesiti de cazurile brailenilor atacati de ciini pe domeniul public. De la inceputul anului in curs, 709 pacienti cu plagi muscate au avut nevoie de vaccin antirabic, iar 142 de cazuri s-au inregistrat numai pe parcursul acestei luni. In consecinta, s-au folosit mii de doze de astfel de vaccin costisitor, cumparat pe bani grei, din bugetul Spitalului Judetean. "S-au cheltuit sume de ordinul miliardelor de lei vechi, bani care ar fi putut fi folositi in alt scop, in beneficiul bolnavilor din spital", ne-a declarat Ileana Grecu, seful Sectiei Boli Infectioase. Pe linga irosirea unor fonduri atit de importante, din cauza inmultirii fara precedent a ciinilor fara stapin, se mai prefigureaza o problema, foarte grava: vaccinul de pe stoc este pe punctul de a se termina. Daca se va ajunge pina acolo, exista riscul ca, pentru citeva zile, pacientii muscati sa nu mai poata beneficia de doza de antirabic absolut necesara, in contextul in care, pe raza municipiului, au fost capturate doua vulpi turbate, in ultimele sase luni.
"Nu mai avem o simpla problema, ci o adevarata criza"
Ajuns de citeva saptamini in functia de viceprimar, Mihai Danut este de parere ca la Braila nu se mai poate vorbi despre o "problema a ciinilor fara stapin", ci despre o adevarata "criza a ciinilor fara stapin". "Exista pe putin 10.000 de ciini pe strada, iar in adapostul serviciului de ecarisaj concesionat de Primarie sint adunate doar vreo 300 de exemplare. Nu se mai poate continua asa, fiindca pe parcursul fiecarui an, numarul ciinilor nu se dubleaza, ci se inzeceste. Ca masura foarte urgenta, trebuie actionat pentru sterilizarea acestor animale. Din pacate, asociatiile care militeaza pentru protectia ciinilor vorbesc mult, dar nu prea se implica si practic in rezolvarea problemei, asa ca va trebui sa ne descurcam cu forte proprii. Am purtat discutii cu conducerea Directiei Sanitar Veterinare (DSV), in vederea amenajarii provizorii a unui spital de campanie, in care sa castram animalele si pe urma sa le dam drumul de unde le-am luat. Trebuie sa gasim si intelegerea brailenilor care nu sint de acord cu stringerea ciinilor, sa ne sprijine in capturarea acestora, fiindca nu avem de gind sa-i omorim, ci doar sa-i castram, ca sa nu se mai inmulteasca", ne-a explicat viceprimarul Mihai Danut.
Solutia la care se refera acesta este, deocamdata, in stadiul de proiect. Directorul DSV, Gicu Dragan, ne-a declarat ca a avut discutii cu conducerea Primariei, inclusiv cu primarul Constantin Cibu, pe tema ciinilor. "I-am spus domnului primar ca noi vom incerca sa ne oferim sprijinul. Deocamdata, Primaria nu a venit cu un plan concret. Asteptam sa vedem ce solutie propun dumnealor. Oricum, ideal ar fi ca inainte de a ne apuca de treaba, sa avem o discutie la care sa invitam si asociatiile de protectie a animalelor, pentru ca modalitatea de lucru sa fie acceptata de toata lumea". Directorul Dragan spune ca in situatia in care Legea nr. 9 din 2008, interzice euthanasierea ciinilor, solutia ideala ar fi stringerea si pastrarea acestora intr-un adapost, nu sterilizarea si intoarcerea in teritoriu. "Chiar daca ii castram, ramin in continuare un important vector de transmitere a unor boli extrem de periculoase, cum ar fi rabia", ne-a explicat directorul DSV Braila.
Ca de obicei, Horez nu face fata
De stringerea ciinilor de pe strazi se ocupa, la Braila, dupa cum se stie, un ONG - Asociatia pentru Protectia Animalelor si Mediului "Horez" - careia Primaria i-a concesionat, in 2006, activitatea de ecarisaj. Asa cum remarca si viceprimarul Mihai Danut, rezultatele acestui ONG sint mai mult decit modeste, din moment ce domeniul public este mai plin de ciini ca niciodata. Ieri, in adapostul pentru ciini amenajat la marginea satului Lacu Sarat se gaseau 350 de exemplare. Nu se poate spune ca acestia nu traiesc bine. Dimpotriva, cu siguranta au o viata mai buna aici decit pe strazile orasului, fiindca beneficiaza de hrana din belsug: resturi de pe la abatoare sau hipermarket-uri, primite in regim de sponsorizare de administratorul adapostului, Vasile Horez. Ieri, celor 350 de ciini li se carau oase cu roaba, aduse de la abatorul "Marex".
Reporterul nostru l-a intrebat pe Vasile Horez de ce nu a capturat mai multe exemplare. "Nu avem suficienti oameni, iar cetatenii se impotrivesc cind vrem sa prindem ciinii de linga blocuri. Actionam mai mult in urma sesizarilor, daca sintem solicitati sa prindem ciini agresivi, care au muscat pe cineva", ne-a explicat Horez. Acesta ne-a spus ca in momentul de fata dispune doar de o singura echipa, formata din trei prinzatori. "O sa mai scot pe teren inca o echipa, daca gasesc oameni. E complicat, fiindca nimeni nu prea vrea sa faca slujba asta, desi eu platesc destul de bine: 5,3 milioane de lei pe luna, bani in mina, cu carte de munca. Baietii care vin stau putin si pleaca, fiindca nu le convine sa fie agresati de cetateni, de fiecare data cind ies pe teren", ne-a mai declarat Vasile Horez.
Atac la hingheri
Reactiile iubitorilor de ciini sint din cele mai diverse, la aparitia hingherilor. Desi multa lume se plinge de inmultirea in exces a acestor animale si de agresivitatea lor, in loc sa fie ajutati sa isi faca treaba, hingherii se confrunta cu o atitudine ostila din partea brailenilor autodeclarati iubitori de ciini. De multe ori, ostilitatea imbraca forme agresive. "Acum citeva zile, cineva a aruncat dupa noi cu o vaza de flori, de la balcon. Noroc ca nu a lovit pe vreunul dintre noi in cap, ca putea sa ne omoare acolo", ne-a spus un prinzator din echipa lui Horez.
O solutie pentru descurajarea acestui gen de atitudine ar fi implicarea fortelor de ordine, care sa-i sanctioneze pe scandalagii. Traian Jipa, directorul Politiei Comunitare ne-a declarat, insa, ca, pina in prezent, nu a primit nici o solicitare oficiala din partea serviciului de ecarisaj, pentru asigurarea securitatii hingherilor. "Sintem dispusi sa alocam un agent care sa insoteasca in permanenta echipa pe teren, dar n-avem cum sa facem asta, daca nu sintem solicitati", a precizat Jipa.
Vasile Horez recunoaste ca nu a apelat la sprijinul politistilor comunitari, dar spune ca nu a facut-o pentru ca nu vrea sa agite spiritele si mai mult: "Mai tare se enerveaza lumea daca vede si politistul cu noi. Incercam sa ne descurcam singuri".
Potrivit spuselor sale, de cind s-a schimbat legea si nu se mai pot euthanasia ciinii, Horez incaseaza de la Primarie cite 3,8 lei pe zi, pentru fiecare exemplar tinut in adapost. In acest context, e de inteles ca lui nu prea ii convine ca animalele sa fie prinse, sterilizate si eliberate inapoi pe domeniul public.
Disperarea brailenilor
Recapitulind, putem concluziona ca in momentul de fata, la Braila exista cam 10.000 de ciini pe domeniul public, sute de braileni sint muscati in fiecare luna, se cheltuie miliarde de lei vechi din bugetul Spitalului Judetean pentru vaccinarea acestora si, ce-i mai grav, dozele de vaccin alocate la inceputul anului sint pe punctul de a se termina. Actualul serviciu de ecarisaj se dovedeste a fi depasit de situatie, iar unii dintre braileni se considera mari iubitori de animale, insa nu isi asuma nici o responsabilitate pentru ciinii aflati pe domeniul public.
Pentru multi dintre braileni, situatia ciinilor fara stapin este un cosmar caruia trebuie sa i se puna capat. Iata ce ne-a declarat braileanca Ecaterina Toma, locatara a unui bloc din zona Barierei Calarasi, martora a incidentului de ieri dimineata, cind o batrina in virsta de 80 de ani a fost atacata de ciini, pe un trotuar de linga Catedrala: "E o mare problema cu ciinii comunitari si nu doar faptul ca sint multi e problema, ci mai degraba ca sint agresivi. Au perioade in care sint atit de rai, incit ti-e frica sa treci pe linga ei. Noi, locatarii, am mai sesizat problema, dar nu s-a luat nici o masura pentru ca tot printre noi, locatarii, sint persoane inconstiente, chipurile mari iubitori de animale. Aici, in zona in care a fost batrina muscata astazi, zilnic sint resturi de alimente. Ieri, de exemplu, erau imprastiate bucati de pizza. In alta zi, pungi cu ciorba si cartofi la cuptor. Dar li se arunca si de la balcon, bucati de piine, de salam, pufuleti am mai vazut. Iarna, cind probabil nu au suficienta hrana, haita asta, de la Catedrala, se incaiera cu haita din Hipodrom. Nu o data m-am adapostit in alimentara de la colt, de teama lor. Au fost cazuri in care s-au incaierat exact in mijlocul B-dului Dorobanti. Au oprit masinile de teama sa nu ii calce, ca se fugareau, se muscau, nu va spun ce vacarm era. Cind se incaiera, se musca pina isi dau singele. Cind sint asa agitati, se reped fara sa-i deranjezi cu nimic, efectiv mergi. Si e mult daca latra unul, ca dupa aceea ies de sub masini, eu cred ca sint mai mult de 10. Si au fost probleme repet, pentru ca e o zona circulata, e Catedrala, e Scoala nr. 4. I-am vazut repezindu-se la un copil pe tricicleta. Lumea nu intelege cit de mare e pericolul, pentru ca unii sint bolnavi si sint purtatori de multe boli si microbi. Daca li s-ar asigura un adapost unde sa fie hraniti, ingrijiti de personal medical, nici ei nu ar mai fi o povara si am fi si noi mai linistiti".
