Eu vreau să spun că la acest moment, când nu e zăpadă afară (şi se pare că nici nu va fi prea curând), ideea de a amplasa un tun de zăpadă într-un parc public, unde să vină să se joace copiii (eventual şi adulţii) este una inspirată. Iar eu o susţin. Nu pe Drăghincescu, ci ideea. Pentru 5.000 sau 10.000 de euro, cât ar costa un astfel de tun, adică o sumă de rahat în comparaţie cu cei 5 milioane de euro arşi de Fudulaiche, nici nu vreau să îmi bat capul.
Eu aş face aşa. Aş accepta varianta propusă de Drăghincescu, aş lua tunul, aş da zăpadă copiilor în parc în iarna asta, iar la primăvară aş începe liniştit o anchetă. Ca să aflu dacă Drăghincescu şi proprietarul tunului de zăpadă (firma cu pricina) au vreo treabă, dacă independenta Simona Drăghinceasca a avut interes la acea firmă, dacă şi-a tras sau nu bani, etc. O să ziceţi că la primăvară o să fie prea târziu pentru anchete şi alte alea, căci tunul de zăpadă a fost deja achiziţionat, că banii publici au fost deja cheltuiţi. Bine, mă, atunci staţi cu copiii în nămol prin parcuri şi fiţi bucuroşi că aţi economisit 5.000 de euro!