• în referatul procurorilor se arată care a fost captura făcută de la soţii Sgîrcitu şi ceilalţi membri ai grupării infracţionale de cămătari destructurate de DIICOT • numai în locuinţa soţilor Titi şi Liliana au fost identificate numeroase contracte, prin care se atesta vânzarea sau donaţia unor case, provenind de la cei care au făcut greşeala de a lua bani de la Sgîrcitu • cheile erau la fel de multe şi toate erau etichetate, pentru a se şti clar de unde provin • în locuinţa foştilor soţi s-a găsit şi suma de 3.200 euro şi 8.600 lei
Captură impresionantă de contracte şi mănunchiuri de chei ale unor imobile ce aparţineau persoanelor picate în plasa cămătarilor Sgîrcitu. Pecheziţiile efectuate de procurorii DIICOT în casa foştilor soţi Sgîrcitu au scos la iveală întreaga afacere a interlopului şi acoliţilor săi, menită să lase oameni creduli fără importante sume de bani şi case. După cum se arată în referatul cu propunere de arestare preventivă a procurorilor DIICOT, la domiciliul inculpaţilor Sgîrcitu Titi şi Ştefan Liliana Valentina (fostă Sgîrcitu), au fost identificate şi ridicate un număr foarte mare de contracte (de vânzare-cumpărare, încheiere, comodat, donaţie, împrumut), precum şi diverse procuri notariale, şi un număr la fel de mare de chei, majoritatea fiind individualizate prin etichete aplicate pe fiecare dintre ele. La aceeaşi adresă au fost identificate şi ridicate suma de 3.200 euro şi suma de 8.600 lei.
Nici din locuinţele celorlalte persoane incriminate în dosarul “Cămătăria”, nu lipseau teancurile de contracte, acte notariale şi chei. Procurorii susţin că la domiciliul inculpaţilor Croitoru Lenuţa şi Croitoru Ion au fost identificate, de asemenea, un număr mare de contracte şi alte înscrisuri autentice, bijuterii.
În locuinţa inculpaţilor Pană Maria şi Pană Dumitrel s-au găsit alte contracte de vânzare-cumpărare, multe dintre acestea fiind încheiate pe numele fiului celor doi, inculpatul Pană Ionuţ Lucian.
Procurorii au cerut arestul inculpaţilor, arătând faptul că aceştia au acţionat în cadrul unui grup de criminalitate organizată, fiecare dintre ei având roluri şi atribuţii prestabilite. A mai rezultat că membrii grupării sunt rude şi afini, liderul acestora –inculpatul Sgîrcitu Titi - disimulând dobândirea, prin şantaj, a bunurilor imobile, prin încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare simulate, perfectate, fără excepţie, pe numele unor interpuşi, toţi membri ai aceluiaşi grup. Pentru propria sa protecţie, liderul grupării a acţionat tot timpul “în umbra” acestor interpuşi, intervenţia sa fiind extremă, de regulă, la momentul când victimele nu mai reuşeau plata dobânzilor, pentru a anihila orice posibilă rezistenţă a acestora. “De remarcat este şi perseverenţa infracţională a inculpaţilor care, după dezvoltarea mecanismului infracţional, l-au perpetuat şi perfecţionat, unicul scop urmărit fiind cel patrimonial, aceştia exercitând acţiunile de violenţă şi ameninţare la adresa a nu mai puţin de cinci persoane vătămate şi continuând încasarea de dobânzi (sub forma dobândirii dreptului de proprietate asupra unor imobile), în baza unor împrumuturi acordate începând cu anul 2004, activitatea infracţională a acestora fiind stopată doar de intervenţia organelor de urmărire penală”, arată procurorii.
Scenarii de groază puse în scenă de interlopi:«Vă scot fetele la produs şi copiii la cerşit»
Procurorii DIICOT au precizat faptul că toate actele de urmărire penală efectuate în cauza «Cămătarii» confirmă periculozitatea socială sporită a inculpaţilor, modul premeditat în care acţionau şi veritabilele scenarii “puse în scenă” pentru a-şi intimida victimele care nu mai rezistau. Croitoru Ion poza în faţa victimelor într-o persoană sociabilă, forţată de Sgîrcitu Titi să pretindă plata dobânzilor
sau remiterea imobilelor. Inculpatul Sgîrcitu Titi îşi făcea apariţia doar atunci când erau necesare măsuri suplimentare de intimidare a persoanelor vătămate.
Astfel, la finalul anului 2004, pe fondul unei relaţii de amiciţie cu Croitoru
Ion, persoanele vătămate P. N,, F. S. C.şi F. V., asociaţi la o societate comercială, au contractat, prin intermediul acestuia, un împrumut de aproximativ 30.000 de euro de la numitul Sgîrcitu Titi. Împrumutul le-a fost acordat sub condiţia plăţii unei dobânzi lunare de 10% din suma împrumutată, respectiv 3.000 de euro pe lună.
Dobânda a fost plătită integral de persoanele vătămate până la finalul
anului 2005, fiindu-i remisă numitului Sgîrcitu Titi, de regulă, prin intermediul lui Croitoru Ion. În luna decembrie 2005, persoanele vătămate au contractat de la Sgîrcitu Titi, în aceleaşi condiţii – cu dobândă de 10% lunar - un nou împrumut în valoare de 35.000 de euro, dobânda cumulată a celor două contracte (respectiv 6.000 de euro pe lună) fiindu-i plătită acestuia integral, până la finalul anului 2006. În luna ianuarie 2007, persoanele vătămate au împrumutat o nouă sumă de bani, respectiv 40.000 de euro, sub condiţia de a plăti lunar aceeaşi dobândă de 10%, aplicată de această dată la întreaga sumă împrumutată, respectiv 105.000 de euro. Această dobândă a fost plătită de persoanele vătămate până în luna octombrie 2008, când, pe fondul crizei financiare globale, aceştia au fost în
imposibilitate de a mai plăti dobânzile uriaşe, aspect pe care l-au adus la cunoştinţa numitului Sgîrcitu Titi. “Din acel moment, Sgîrcitu Titi şi Croitoru Ion au început să-i ameninţe «că le scot fetele la produs şi copiii la cerşit» şi «că le pune gâtul pe linia de tren» , recurgând inclusiv la acte de violenţă fizică împotriva numitului P. N, toate acţiunile fiind comise în scopul de a primi sumele de bani pretinse, ce au fost reduse, într-un gest de maximă indulgenţă, la restituirea sumei împrumutate (respectiv 105.000 de euro), deşi până la acel moment Sgîrcitu Titi încasase mai mult decât dublul acestei sume. Tot cu prilejul acestor ameninţări, Sgîrcitu Titi le-a solicitat persoanelor vătămate F. S. C.şi P. I. D – soţi la data comiterii faptelor – să-i remită apartamentul pe care îl deţineau, situat în municipiul Brăila”, se arată în referatul procurorilor.
Pe fondul constrângerilor exercitate prin violenţă fizică şi ameninţare, la data de 05.11.2008 s-a încheiat promisiunea de vânzare- cumpărare a imobilului, autentificată la notar, între soţii F., în calitate de promitenţi-vânzători şi numita Croitoru Lenuţa (soţia lui Croitoru Ion - unchiul numitei Sgîrcitu Liliana Valentina), în calitate de promitent-cumpărător. Deşi tranzacţia a avut unicul scop de a menţine imobilul la dispoziţia numitului Sgîrcitu Titi până la momentul când acesta putea fi înstrăinat legal către el, pentru a anihila orice posibilitate ulterioară a victimelor de a revendica casa, în cuprinsul actului a fost inserată clauza nereală potrivit căreia promitenţii-vânzători au primit suma de 44.000 de euro, pretins achitată de Croitoru Lenuţa la data încheierii contractului, sumă pe care cumpărătorii se obligau să o restituie în ipoteza în care “se răzgândeau” în decurs de 6 luni de la momentul încheierii promisiunii. Până la urmă, Sgîrcitu Titi a intrat în stăpânirea efectivă a imobilului, pe care soţia sa Sgîrcitu Liliana Valentina l-a primit mobilat la începutul primăverii anului 2009. Ulterior, în perioada august 2011- octombrie 2012 imobilul a fost închiriat, chiria fiind încasată tot de soţii Sgîrcitu,
Potrivit procurorilor, la data de 22.11.2010, numitul Sgîrcitu Titi i-a acordat lui C.
U. un împrumut în cuantum de 25.000 de euro, pentru care a solicitat o dobândă de 2.000 de euro pe lună. La aceeaşi dată, profitând de împrejurarea că persoana în cauză era sub influenţa unor substanţe psihotrope, Sgîrcitu Titi l-a determinat pe C. U. să încheie şi un contract de vânzare cumpărare a imobilului aflat în proprietatea sa, situat în Brăila, contract autentificat la notar. Ca şi cumpărător figura soacra numitului Sgîrcitu Titi – Ştefan Viorica, sub promisiunea că îi va restitui casa proprietarului la momentul plăţii integrale a împrumutului şi a dobânzilor aferente. Partea vătămată a plătit, începând cu
luna decembrie 2010, suma de 2.000 de euro lunar cu titlu de dobândă. În septembrie 2011, pe fondul unor întârzieri la plata dobânzii, Sgîrcitu Titi i-a comunicat telefonic numitului C. U., plecat la Iaşi la o nuntă, că i-a vândut casa şi că nu mai are ce căuta în acel imobil. La insistenţele numitului C. U.de a-i fi primiţi în casă copiii, Sgîrcitu Titi i-a solicitat în acest scop o nouă plată a dobânzii, motiv pentru care în luna noiembrie 2011 acestuia i-a fost plătită suma de 4.000 de euro. Nici după această plată Sgîrcitu Titi nu a permis vreunui membru al familiei accesul în imobil.
Aici v-am prezentat doar o parte a scenariilor derulate de gruparea lui Sgîrcitu, însă maniera a fost aceeaşi şi în cazul altor persoane. Banii au ajuns mereu la «Banca» Sgîrcitu, la fel ca şi casele oamenilor.