Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Braila a cistigat, recent, doua procese dificile, cu doi oameni de afaceri importanti care activeaza pe teritoriul judetului nostru, Gheorghe Caruz si Culita Tarita. Financiar, sint cele mai mari sume recuperate vreodata de juristii DADR: 38 miliarde de lei, in procesul cu Tarita, si aproape 21 miliarde de lei, in cel cu Caruz. De fapt, spune conducerea Directiei, nu este vorba de sume ridicate necuvenit de agentii economici, ci subventii solicitate de acestia si neaprobate de DADR, din motive diferite, deci sint bani economisiti de juristii braileni pentru bugetul Ministerului Agriculturii. Daca in cazul arendasului din Insula Mare a Brailei, Culita Tarita, lucrurile sint simple - a solicitat, in 2003, despagubiri pentru calamitati naturale partiale, iar statul a acordat in anul acela despagubiri doar pentru cele totale, in cazul lui Gheorghe Caruz, lucrurile sint mult mai complicate. De aceea, chiar daca hotarirea instantei este definitiva si irevocabila, omul de afaceri brailean nu vrea sa renunte la bani, asa ca va ataca decizia instantei supreme din Romania la Strasbourg. Cu toate acestea, Caruz nu este suparat pe DADR, nici macar pe Ministerul Agriculturii, "ei doar s-au aparat", ci isi indreapta intreaga nemultumire catre justitie, singura in masura sa faca dreptate, dar care "pentru ca e corupta nu a facut-o".
Pentru Culita Tarita, insa, procesul nu pare foarte important, el declarindu-ne ca nici macar nu stie despre ce este vorba. "Credeti ca pe mine ma intereseaza chiar tot? Nu stiu nimic despre acest proces, am oameni care se ocupa cu asta", ne-a precizat, de la Paris, arendasul din IMB.
Abia Curtea Suprema de Justitie a dat cistig de cauza directiei brailene
Procesul dintre DADR Braila si Gheorghe Caruz, in calitate de patron al SC "Complexul de Porci" SA a fost unul extrem de dificil, drept pentru care chiar si instantele prin care a trecut acesta au avut solutii total opuse. Mai precis dupa ce instanta galateana a dat de doua ori cistig de cauza lui Caruz, Curtea Suprema de Justitie a intors complet sortii, hotarirea definitiva si irevocabila fiind in favoarea directiei brailene. Culmea, toata aceasta tevatura a pornit de la un act normativ care, in stilul caracteristic fostei guvernari, a fost publicat in Monitorul Oficial si a intrat in vigoare pe 23 decembrie 2002, dar a avut ca termen limita de depunere a cererilor, 6 ianuarie 2003. Aceasta in conditiile in care de pe 21 decembrie si pina pe 6 ianuarie, in majoritatea institutiilor statului si societatilor in care nu se lucra foc continuu a fost decretata vacanta de iarna, existind chiar si o hotarire de Guvern in acest sens.
Concret, iata despre ce a fost vorba. In primavara anului 2002 a intrat in vigoare Ordinul nr. 141 al ministrului Agriculturii, privind aprobarea Programului pentru sprijinirea fermierilor privati In vederea achizitionarii de animale de reproductie, crestere si Ingrasare, din speciile taurine si porcine, si procurarii de utilaje noi specifice activitatilor din zootehnie, cu acordarea de mijloace financiare din fondul "Dezvoltarea agriculturii romanesti".
Ordinul se adresa strict persoanelor fizice, crescatori de animale si prevedea, printre altele, acordarea de ajutoare financiare in valoare de 6 milioane lei/cap, pentru scrofite de reproductie si un milion lei/cap pentru tineret porcin destinat Ingrasarii. Pentru ca ordinul a iscat dispute vii intre crescatorii particulari si marile ferme zootehnice, in 23 decembrie 2002, Ministerul Agriculturii repara, chipurile, greseala si publica in Monitorul Oficial Ordinul nr. 600, prin care aduce unele modificari si completari Ordinului 141. Cea mai importanta vizeaza introducerea pe lista beneficiarilor de ajutoare si a persoanelor juridice. Ramine valabila insa vechea precizare conform careia subventia se acorda din fondul "Dezvoltarea agriculturii romanesti", chiar daca, intre timp, mai precis in luna noiembrie, acelasi Guvern aprobase OUG nr. 147/2002 care, la art 8, spune clar: "Incepand cu data de 1 ianuarie 2003 fondul "Dezvoltarea agriculturii romanesti" se desfiinteaza". Conform legii, insa, pentru subventiile aferente lunii decembrie, termenul limita de depunere a cererilor a fost stabilit pentru 6 ianuarie.
"Cererea am depus-o pe 8 ianuarie, pentru ca abia pe 6 s-a inceput activitatea"
Ordinul nr.600 a aparut in data de 23 decembrie. Clar deci ca pentru a incasa subventiile aferente lunii decembrie, crescatorii ar fi trebuit sa se miste foarte repede. Si, ca si cum nu ar fi fost suficient termenul acesta scurt, pentru ca sarbatorile au picat exact in mijlocul saptaminii, Guvernul a decis sa ofere salariatilor o vacanta de iarna prelungita. Asa ca prin HG nr. 1279/2002, a decretat zile libere 27, 30 si 31 decembrie 2002 si 3 ianuarie 2003, plus zilele libere conform legii 25 si 26 decembrie si 1 si 2 ianuarie. Una peste alta, majoritatea institutiilor si societatilor si-au inchis portile vineri, 21 decembrie si le-au deschis luni, 6 ianuarie.
Gheorghe Caruz, insa, a depus cererea abia miercuri, 8 ianuarie 2003, mult prea tirziu au apreciat specialistii Directei, dar si ai Ministerului Agriculturii. Asa ca cererea care viza ajutoare financiare in valoare de 20,639 miliarde de lei, a fost respinsa de DADR Braila, dupa ce in prealabil au fost consultati si juristii Ministerului Agriculturii. Caruz a chemat DADR in instanta. A cistigat de doua ori la Galati, dar a pierdut definitiv si irevocabil la Curtea Suprema.
"Decizia instantei supreme o consider bataie de joc. Este total inacceptabil sa nu mi se faca dreptate si sa nu primesc acei bani atit timp cit in baza acelei legi si astazi se dau subventii. Am depus cererea in data de 8 ianuarie, dar aceasta pentru ca nu s-a lucrat. Au fost sarbatorile apoi a fost viscolul, abia atunci am reusit sa ajung cu ea. Sint de parere ca in Romania justitia este execrabila, de aceea am ajuns in situatia aceasta in care un agent economic desi cunostea legea, o aplica, pierde procese cu dreptatea in mina. Justitia nu este corecta. Nu am nimic cu Directia Agricola sau Ministerul Agriculturii, nu au facut altceva decit sa se apere. Exista insa cineva care trebuie sa faca dreptate atunci cind se greseste, or, justitia romana nu face lucrul acesta. Am cistigat de doua ori la Galati si abia la Curtea Suprema, la Bucuresti, am pierdut. E o suma mare, nu renunt, voi merge la Strasbourg, nu voi accepta niciodata aceasta decizie", a sustinut Gheorghe Caruz.
"Credeti ca eu stiu chiar tot?"
Desi suma care face obiectul celui de al doilea proces cistigat de DADR Braila, cel cu arendasul din IMB, este mult mai mare, aproape dubla, spiritele nu sint nici pe departe atit de incinse ca in cazul lui Caruz. Ce-i drept, aici abia s-a trecut de prima instanta, Tribunalul Braila, care a dat cistig de cauza DADR pe vicii de procedura, mai precis pentru ca arendasul nu a achitat un timbru judiciar in valoare de 400 milioane de lei.
De precizat ca si de aceasta data este vorba tot despre un dosar vechi, din 2003. Concret, in acel an, "TCE 3 Brazi" a solicitat despagubiri pentru calamitati, pentru cultura de griu afectata partial de gerurile din iarna 2002-2003, care vizau suma de 38 miliarde de lei. Cum nu exista o hotarire de Guvern prin care sa se acorde despagubiri pentru calamitati partiale, in acel an actul normativ facind referire doar la despagubirea calamitatilor totale, DADR Braila nu a aprobat aceasta cerere. Cazul s-a judecat pe exceptie si a cistigat DADR. Hotarirea a fost comunicata in data de 15 februarie si poate fi atacata in 15 zile. Am incercat sa aflam si in acest caz parerea reclamantului, respectiv Culita Tarita, patronul "TCE 3 Brazi". Aflat la Paris, unde, a spus el, participa la un tirg de agricultura, Tarita ne-a explicat senin ca nu stie nimic despre acest proces. "Dumneavoastra chiar credeti ca le stiu chiar pe toate? Ca ma intereseaza tot? Am oameni care se ocupa de asa ceva, pe ei sa ii intrebati. Cel mai bine pe directorul Buzdugan (n.r.- Lucian Buzdugan, directorul TCE 3 Brazi - Punct de Lucru Braila). Si el este cu mine la Paris, dar acum este in niste discutii", ne-a declarat Tarita. Telefonul directorului Buzdugan era inchis, asa ca nu am putut afla daca "TCE" va ataca decizia instantei sau se va multumi cu ideea ca a "pierdut" 38 miliarde de lei.
Datele oferite de DADR Braila arata ca, in 2005, juristii institutiei au avut in lucru 55 de dosare, din care 53 cistigate si 2 pierdute. In urma celor cistigate DADR a recuperat suma de 9 miliarde de lei, iar la cele doua s-a pierdut suma de 240 milioane de lei.
Pentru Culita Tarita, insa, procesul nu pare foarte important, el declarindu-ne ca nici macar nu stie despre ce este vorba. "Credeti ca pe mine ma intereseaza chiar tot? Nu stiu nimic despre acest proces, am oameni care se ocupa cu asta", ne-a precizat, de la Paris, arendasul din IMB.
Abia Curtea Suprema de Justitie a dat cistig de cauza directiei brailene
Procesul dintre DADR Braila si Gheorghe Caruz, in calitate de patron al SC "Complexul de Porci" SA a fost unul extrem de dificil, drept pentru care chiar si instantele prin care a trecut acesta au avut solutii total opuse. Mai precis dupa ce instanta galateana a dat de doua ori cistig de cauza lui Caruz, Curtea Suprema de Justitie a intors complet sortii, hotarirea definitiva si irevocabila fiind in favoarea directiei brailene. Culmea, toata aceasta tevatura a pornit de la un act normativ care, in stilul caracteristic fostei guvernari, a fost publicat in Monitorul Oficial si a intrat in vigoare pe 23 decembrie 2002, dar a avut ca termen limita de depunere a cererilor, 6 ianuarie 2003. Aceasta in conditiile in care de pe 21 decembrie si pina pe 6 ianuarie, in majoritatea institutiilor statului si societatilor in care nu se lucra foc continuu a fost decretata vacanta de iarna, existind chiar si o hotarire de Guvern in acest sens.
Concret, iata despre ce a fost vorba. In primavara anului 2002 a intrat in vigoare Ordinul nr. 141 al ministrului Agriculturii, privind aprobarea Programului pentru sprijinirea fermierilor privati In vederea achizitionarii de animale de reproductie, crestere si Ingrasare, din speciile taurine si porcine, si procurarii de utilaje noi specifice activitatilor din zootehnie, cu acordarea de mijloace financiare din fondul "Dezvoltarea agriculturii romanesti".
Ordinul se adresa strict persoanelor fizice, crescatori de animale si prevedea, printre altele, acordarea de ajutoare financiare in valoare de 6 milioane lei/cap, pentru scrofite de reproductie si un milion lei/cap pentru tineret porcin destinat Ingrasarii. Pentru ca ordinul a iscat dispute vii intre crescatorii particulari si marile ferme zootehnice, in 23 decembrie 2002, Ministerul Agriculturii repara, chipurile, greseala si publica in Monitorul Oficial Ordinul nr. 600, prin care aduce unele modificari si completari Ordinului 141. Cea mai importanta vizeaza introducerea pe lista beneficiarilor de ajutoare si a persoanelor juridice. Ramine valabila insa vechea precizare conform careia subventia se acorda din fondul "Dezvoltarea agriculturii romanesti", chiar daca, intre timp, mai precis in luna noiembrie, acelasi Guvern aprobase OUG nr. 147/2002 care, la art 8, spune clar: "Incepand cu data de 1 ianuarie 2003 fondul "Dezvoltarea agriculturii romanesti" se desfiinteaza". Conform legii, insa, pentru subventiile aferente lunii decembrie, termenul limita de depunere a cererilor a fost stabilit pentru 6 ianuarie.
"Cererea am depus-o pe 8 ianuarie, pentru ca abia pe 6 s-a inceput activitatea"
Ordinul nr.600 a aparut in data de 23 decembrie. Clar deci ca pentru a incasa subventiile aferente lunii decembrie, crescatorii ar fi trebuit sa se miste foarte repede. Si, ca si cum nu ar fi fost suficient termenul acesta scurt, pentru ca sarbatorile au picat exact in mijlocul saptaminii, Guvernul a decis sa ofere salariatilor o vacanta de iarna prelungita. Asa ca prin HG nr. 1279/2002, a decretat zile libere 27, 30 si 31 decembrie 2002 si 3 ianuarie 2003, plus zilele libere conform legii 25 si 26 decembrie si 1 si 2 ianuarie. Una peste alta, majoritatea institutiilor si societatilor si-au inchis portile vineri, 21 decembrie si le-au deschis luni, 6 ianuarie.
Gheorghe Caruz, insa, a depus cererea abia miercuri, 8 ianuarie 2003, mult prea tirziu au apreciat specialistii Directei, dar si ai Ministerului Agriculturii. Asa ca cererea care viza ajutoare financiare in valoare de 20,639 miliarde de lei, a fost respinsa de DADR Braila, dupa ce in prealabil au fost consultati si juristii Ministerului Agriculturii. Caruz a chemat DADR in instanta. A cistigat de doua ori la Galati, dar a pierdut definitiv si irevocabil la Curtea Suprema.
"Decizia instantei supreme o consider bataie de joc. Este total inacceptabil sa nu mi se faca dreptate si sa nu primesc acei bani atit timp cit in baza acelei legi si astazi se dau subventii. Am depus cererea in data de 8 ianuarie, dar aceasta pentru ca nu s-a lucrat. Au fost sarbatorile apoi a fost viscolul, abia atunci am reusit sa ajung cu ea. Sint de parere ca in Romania justitia este execrabila, de aceea am ajuns in situatia aceasta in care un agent economic desi cunostea legea, o aplica, pierde procese cu dreptatea in mina. Justitia nu este corecta. Nu am nimic cu Directia Agricola sau Ministerul Agriculturii, nu au facut altceva decit sa se apere. Exista insa cineva care trebuie sa faca dreptate atunci cind se greseste, or, justitia romana nu face lucrul acesta. Am cistigat de doua ori la Galati si abia la Curtea Suprema, la Bucuresti, am pierdut. E o suma mare, nu renunt, voi merge la Strasbourg, nu voi accepta niciodata aceasta decizie", a sustinut Gheorghe Caruz.
"Credeti ca eu stiu chiar tot?"
Desi suma care face obiectul celui de al doilea proces cistigat de DADR Braila, cel cu arendasul din IMB, este mult mai mare, aproape dubla, spiritele nu sint nici pe departe atit de incinse ca in cazul lui Caruz. Ce-i drept, aici abia s-a trecut de prima instanta, Tribunalul Braila, care a dat cistig de cauza DADR pe vicii de procedura, mai precis pentru ca arendasul nu a achitat un timbru judiciar in valoare de 400 milioane de lei.
De precizat ca si de aceasta data este vorba tot despre un dosar vechi, din 2003. Concret, in acel an, "TCE 3 Brazi" a solicitat despagubiri pentru calamitati, pentru cultura de griu afectata partial de gerurile din iarna 2002-2003, care vizau suma de 38 miliarde de lei. Cum nu exista o hotarire de Guvern prin care sa se acorde despagubiri pentru calamitati partiale, in acel an actul normativ facind referire doar la despagubirea calamitatilor totale, DADR Braila nu a aprobat aceasta cerere. Cazul s-a judecat pe exceptie si a cistigat DADR. Hotarirea a fost comunicata in data de 15 februarie si poate fi atacata in 15 zile. Am incercat sa aflam si in acest caz parerea reclamantului, respectiv Culita Tarita, patronul "TCE 3 Brazi". Aflat la Paris, unde, a spus el, participa la un tirg de agricultura, Tarita ne-a explicat senin ca nu stie nimic despre acest proces. "Dumneavoastra chiar credeti ca le stiu chiar pe toate? Ca ma intereseaza tot? Am oameni care se ocupa de asa ceva, pe ei sa ii intrebati. Cel mai bine pe directorul Buzdugan (n.r.- Lucian Buzdugan, directorul TCE 3 Brazi - Punct de Lucru Braila). Si el este cu mine la Paris, dar acum este in niste discutii", ne-a declarat Tarita. Telefonul directorului Buzdugan era inchis, asa ca nu am putut afla daca "TCE" va ataca decizia instantei sau se va multumi cu ideea ca a "pierdut" 38 miliarde de lei.
Datele oferite de DADR Braila arata ca, in 2005, juristii institutiei au avut in lucru 55 de dosare, din care 53 cistigate si 2 pierdute. In urma celor cistigate DADR a recuperat suma de 9 miliarde de lei, iar la cele doua s-a pierdut suma de 240 milioane de lei.
