Noutăţi incendiare în dosarul DNA în care apare numele preşedintelui Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. Procurorii anticorupţie au scos la lumină o serie de tranzacţii suspecte între firmele lui Ioan Niculae şi preşedintele Bunea Stancu. Este vorba despre mişcări fictive de zeci de mii de tone de porumb între companiile celor doi inculpaţi, în dosarul finanţării ilegale a campaniei electorale din 2009 pentru Mircea Geoană, ex-preşedintele PSD. Prin aceste manevre, firma oficialului brăilean a realizat în doar două zile profit brut de peste 2 miliarde de lei vechi. Care ar fi, însă, resortul care a determinat aceste tranzacţii? Procurorii suspicionează că la mijloc a fost vorba despre o formă mascată de plată, între Niculae şi Bunea Stancu, pe care toată lumea i-a "urmărit" în celebrele şi savuroasele stenograme negociind direct şi indirect posturi în fruntea unor instituţii centrale importante.
Ziua şi miliardul
Noutăţile în dosarul DNA în care preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu şi magnatul InterAgro, Ioan Niculae, sunt inculpaţi se referă la o serie de tranzacţii cu porumb între firmele celor două vedete. Aşa cum relatează presa centrală, procurorilor anticorupţie le-au atras atenţia câteva tranzacţii fulger în care au fost implicate patru firme aparţinând celor doi. Problema cu tranzacţiile respective este aceea că au fost plimbate, însă doar prin documente, cantităţi impresionante de porumb, fără ca fizic produsele agricole să părăsească depozitele lui Niculae. Iată şi un exemplu clar, aşa cum este prezentat în dosarul cauzei. Un prim circuit s-a derulat pe 29 octombrie 2009, când InterAgro SA a vândut către Bursagrirom Brăila 23.381 tone porumb la preţul de 410 lei/tonă. Imediat, firma brăileană a vândut întreaga cantitate la altă firmă, tot a lui Niculae - InterAgro SRL, dar la un preţ de 412 lei/tonă. Iată, aşadar, un profit de 2 lei la tonă pentru Bursagrirom, ceea ce raportat la întreaga cantitate tranzacţionată înseamnă un profit brut de aproape 47.000 lei, adică 470 milioane de lei vechi. Ulterior, această cantitate a fost vândută, începând cu 30 octombrie 2009, la preţuri mult mai mari - începând cu 450 lei/tonă, către altă firmă a lui Ioan Niculae - Biofuel. Al doilea circuit s-a derulat în 3 decembrie 2009, când InterAgro SA a vândut, către Bursagrirom, cantitatea de circa 36.000 tone porumb (36.358 tone mai precis) la preţul de 470 lei/tonă. După acelaşi scenariu, firma brăileană a vândut porumbul către InterAgro SRL, dar la un preţ mai mare - 475 lei/tonă, pentru ca într-un final porumbul să ajungă tot la SC Biofuel. Aşadar, acum, profitul brut pentru "Bursagrirom" a fost de 5 lei per tonă, adică undeva la 181.000 lei (1,8 miliarde de lei vechi). Una peste alta, aceste tranzacţii au adus companiei preşedintelui Bunea Stancu un profit brut de 2,2 miliarde de lei vechi, realizat în cadrul acestor tranzacţii fulger.
APIA face verificări cu privire la subvenţiile acordate grupului InterAgro
"Întrebarea legitimă a fost de ce ar fi acceptat Ioan Niculae să îşi vândă propria marfă, porumbul, de la o firma a sa la alta, implicând în acest circuit şi firma lui Gheorghe Bunea Stancu, în condiţiile în care nu se putea justifica din punct de vedere practic realizarea unui număr suplimentar de documente financiar - contabile, dar mai ales din punct de vedere financiar, deoarece firma lui Gheorghe Bunea Stancu a obţinut profit în urma acestor tranzacţii fictive, în detrimentul firmelor lui Ioan Niculae. Iniţial s-a considerat că ar putea fi vorba de mită mascată sau de tranzacţii prin care să se eludeze plata taxelor şi impozitelor, deduceri de TVA, însă cercetările, care continuă de altfel sub acest aspect, au relevat o altă ipoteză, de asemenea cu conotaţie infracţională", se arată în rechizitoriul DNA din dosarul lui Niculae, trimis deja la Judecătoria Sectorului 1, Bucureşti.
Presa centrală a interpretat acest fragment din rechizitoriu ca fiind o trecere mascată de produse agricole - materie primă pentru biocombustibil, de la Interagro SA către InterAgro SRL, trecere mascată prin tranzacţiile cu "Bursagrirom", pentru ca SRL-ul lui Niculae să devină eligibil în cadrul schemei de ajutor financiar acordat în cazul culturilor energetice, sprijin financiar gestionat de APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură).
De altfel, agenţia guvernamentală a anunţat că va verifica legalitatea acordării subvenţiilor aferente perioadei 2007 până în prezent către firmele grupului InterAgro, deţinute de omul de afaceri Ioan Niculae. "Am dispus verificări amănunţite în ceea ce priveşte instrumentarea cererilor de sprijin depuse de firmele grupului Interagro precum şi legalitatea acordării subvenţiilor. Deocamdată, nu avem informaţii că au fost nereguli. Urmează să verificăm, iar în momentul în care vom avea informaţii care pot fi furnizate fără a aduce atingere cercetărilor aflate în desfăşurare în acest caz le vom furniza", a declarat, pentru o agenţie centrală de presă, directorul general al APIA, Florin Marius Faur. De fapt, APIA s-a autosesizat în urma unor informaţii apărute în presă conform cărora ar exista posibile nereguli în acordarea subvenţiilor către firmele grupului InterAgro.
Din nou stenograme
Revenind la noutăţile din dosarul DNA în care este inculpat şi şeful CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, presa centrală prezintă un nou set de stenograme ce surprind discuţii dintre oficialul brăilean şi magnatul Niculae. Potrivit interceptărilor din dosar, Bunea Stancu ar fi câştigat "numai un milion de euro" cu firma sa.
Un pasaj relevant dintr-o interceptare arată nemulţumirea lui Bunea Stancu faţă de performanţele financiare ale firmei sale:
Ioan Niculae: "Vreau să scrii câteva judeţe, Brăila şi ce mai ai tu. Găseşte-mi, fie prin colegi de-ai tăi, preşedinţi de consilii judeţene ... la tine, la Brăila, o să depozitez cea mai mare cantitate. Vreau să aduc 8-10 mii de tone, chiar mai mult, de uree.
Gheorghe Bunea Stancu: Ei, adu-mi mai multe... Că vreau să bag şi eu pe Bursagrirom, aia, să fac şi eu un business. Ţi-am spus că vreau să iasă. Mi-a dat doar un milion de euro.
Ioan Niculae: Păi, pe Bursagrirom vreau să fac. ... Trebuie să-mi găsesc spaţiu de depozitare. Plătesc eu transportul, ţi-l aduc mai încolo..."
"Eu sunt plecat din 2004 de la Bursagrirom"
Contactat telefonic, Gheorghe Bunea Stancu a respins orice fel de implicare: "Nu ştiu nimic despre această poveste. Eu sunt plecat din 2004 de la Bursagrirom şi mai mult de atât nu am ce să comentez. Vă repet, am plecat din 2004 de la această firmă".
Totuşi, informaţiile de pe pagina de web a Registrului Comerţului arată că oficialul brăilean deţine 62,5% din acţiunile "Bursagrirom". Ce-i drept, nu este administratorul companiei, însă este acţionarul majoritar. De altfel "Bursagrirom" deţine portofolii de control la alte firme din Brăila cu activitate în domeniul construcţii, aşa cum este cazul "Concivia" SA, alimentaţie publică - "Istru" SA, precum şi operaţiuni portuare, SC "Hercules" SA. Potrivit datelor de bilanţ, firma "Bursagrirom" a obţinut un profit foarte mic în 2009, de doar 1.213 lei la o Cifră de Afaceri de 27,3 milioane lei. Abia în 2010 a prins aripi şi a urcat la un profit net de 1,24 milioane lei.
Reamintim că Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată, miercuri, 11 ianuarie, pe liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, Ioan Niculae şi directorul Viorel Bărac, de la InterAgro, precum şi pe Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea ilegală a partidelor politice. Dosarul a fost trimis la Judecătoria Sectorului 1, Bucureşti.
Ioan Niculae către Bunea Stancu: "Vorbeşte cu Geoană!"
O simplă căutare prin articolele publicate în 2009 în presa centrală arată că pe parcursul anului, la nivel naţional, au avut loc mai multe proteste, atât ale fermierilor cât şi ale salariaţilor din industria chimică, nemulţumiţi că se stopaseră subvenţiile pentru îngrăşăminte. În lipsa "celebrelor" cupoane, care ani la rând au fost acordate alandala, fermierii se plângeau de o scădere substanţială a producţiilor agricole, iar cea de a doua categorie de falimentarea societăţilor. Pentru că, ce-i drept, preţul foarte mare al acestor produse a condus la o scădere consistentă a vânzărilor. De altfel, în 2009, Ioan Niculae ameninţa cu închiderea combinatelor de îngrăşăminte în lipsa acestor subvenţii.
Tot legat de acest subiect, interesant de punctat este faptul că ministrul de atunci al Agriculturii, Ilie Sârbu, chiar a încercat o serie de demersuri la Bruxelles, în ideea ca UE să aprobe subvenţiile la îngrăşăminte acordate din bugetul de stat. Cu siguranţă vă amintiţi savuroasele comentarii ale lui Bunea Stancu şi Niculae la adresa lui Sârbu, nemulţumiţi fiind de faptul că oficialului de la Agricultură nu i-au reuşit demersurile.
"Ioan Niculae (I.N.): Măi, ai reuşit să vorbeşti cu (expresie trivială)? Bagă azi?
Bunea Stancu (B.S.): Nu. Nu răspunde. Am încercat. Lasă că-l găsesc eu. De cine vorbeşti? De Ilie Sârbu, nu?
I.N.: Da.
B.S.: Mă, ăsta chiar este nenorocit?
I.N.: Este nenorocit rău.
B.S.: Vorbesc cu Geoană, mă.
I.N.: Vorbeşte cu Geoană
B.S.: Da. Îl sun pe Geoană.
I.N.: Si spune-i altfel lui Geoană, băi sunt pregătiţi ăştia de pe la judeţele Brăila, Galaţi, Vaslui să vină cu câteva mii de oameni în Bucureşti, să te întrebe unde sunt ăia 15 milioane de lei pe hectar pe care i-ai promis în campanie.
I.N.: Nu, dar trebuie vorbit cu Geoană. Pică dacă nu intră până luni, s-a dus.
B.S.: Deci, trebuie o Hotărâre de Guvern care să...da, auzi? Ăsta ce trebuie să facă? Să dea o Hotărâre de Guvern cu îngrăşămintele, nu?
I.N.: E făcută HG. Şi el o plimbă de o lună şi jumătate, nenorocitul ăsta, deci are banii în buget."
UE nu a fost însă de acord cu propunerea României legată de acordarea sprijinului financiar pentru îngrăşăminte. De altfel, un deputat de Constanţa explica atunci presei locale că o cauză a refuzului ar fi fost şi conceperea greşită a solicitării către UE din partea Guvernului Român. Concret, parlamentarul constănţean puncta că formularea actului normativ privind subvenţia la îngrăşăminte făcea trimitere directă către anumite caracteristici ale produselor, fapt ce ar fi restrâns numărul producătorilor de îngrăşăminte favorizaţi. În mod evident, printre favorizaţi se numărau şi combinatele de îngrăşăminte aparţinând omului de afaceri Ioan Niculae.
