La ora cind scriu ne aflam intr-o mare degringolada informationala. E marti, 9 mai 2006, iar o succinta revista a presei nu face decit sa zapaceasca omul de rind mai mult decit l-a zapacit vremea. Nu stim cum este - soare sau noros, ploua sau arde soarele, nu stim daca presedintele Basescu a ramas sa se opereze in Romania sau a ales o clinica privata din strainatate, nu stim nimic sigur si asta bulverseaza multe. Poate ca asta se si doreste - o stare confuza, una in care se poate intimpla orice. Ma intreb inca ce vina are omul de rind, cu ce a gresit el pentru a fi beneficiarul unei asemenea situatii... Caci, vrind, nevrind, o recunoastem sau nu, starea aceasta de incertitudine se revarsa asupra noastra, ne influenteaza trairile, comportamentele si ne face sa ne simtim ca atare. O doza de stabilitate, o farima de siguranta, nu are de ce sa ne strice. Traim o perioada nebuna, plina de suspans, plina de tulburari si asta ajunge sa ne marcheze. Intr-un fel sau altul, ajungem sa fim la nivel psiho-comportamental o copie a vremurilor in care traim. Si atunci poate e pe deplin justificata dorinta unora de a-si redescoperi linistea, echilibrul.
De ce n-am incerca cu totii?...
Andrei, 32 ani
Sora ta, Melania, a facut o alegere. A facut doi ani de facultate si a renuntat, anuntindu-va ca vrea sa se casatoreasca. Parintii vostri i-au respectat dorinta, au lasat-o sa se casatoreasca, insa vezi tu bine si se pare ca au inceput si ei sa vada. Lucrurile n-au mers atit de bine pe cit s-ar fi dorit. Au deja un copil, au si probleme de sanatate cu acest copil, iar relatia merge din zi in zi mai rau. Uneori ti-ai dori sa intervii, chiar violent ai face-o, dar ceva te impiedica, nu vrei sa te bagi in familia surorii tale, care, culmea, spune ca e normal ceea ce se intimpla in casnicia ei.
Hai sa luam in calcul citeva aspecte. Imi spui ca tu nu esti inca insurat, nici n-ai fost in situatia de a o face. Practic, cunostintele tale despre viata de cuplu, de familie, nu sint decit teoretice, din observarea altora. Spui singur ca nu ai avut o relatie concreta, o relatie in care sa ajungi sa cunosti mai bine pe cineva, sa vezi cum e aceasta viata de familie, cu bucuriile si cu necazurile ei.
Eu as zice sa stai deocamdata linistit, sa mai lasi lucrurile sa evolueze. Nu stiu daca tu, un nefamilist convins, ai dreptul sa judeci ceea ce e intr-o familie. Spui ca s-au casatorit din dragoste, ca din aceasta dragoste s-a nascut un copil. De ce nu lasi dragostea sa lucreze in continuare? Esti sigur ca tu intelegi foarte bine ce se intimpla in familia lor? Esti sigur ca stii cu adevarat ce este fericirea intr-o familie? Esti sigur ca ai instrumentele cele mai bune pentru a masura un fenomen atit de complex cum este fericirea unei familii.
Intr-adevar, buna intentie este, dar esti sigur ca ajunge?...
Viorica, 24 ani
Ai terminat facultatea, esti bine cotata profesional, ai si un loc de munca bun, unde esti foarte apreciata, in schimb ai un mare necaz, nu esti casatorita. Necazul nu vine din faptul ca tu resimti aceasta stare ca pe o neimplinire, ci vine din presiunile, sicanele permanente pe care ti le fac cu totii cei din jur pentru ca nu esti casatorita. Ai vrea sa depasesti aceste clipe in care ti se reproseaza aceste aspecte, dar nu poti si de aceea ma intrebi cum vad eu si ce ar fi de facut...
Eu cred ca toate lucrurile, toate evenimentele vin atunci cind trebuie sa vina. A incerca sa fortam nota pentru a ne alinia unor modele, unor clisee sociale, e inutil. Cum sa rezisti atacurilor din ce in ce mai puternice?... Cu rabdare. Incearca sa le explici celor care sint dispusi sa te asculte, ca e vorba in ultima instanta de viata ta, ca sint decizii care te privesc pe tine, ca astepti ca lucrurile sa se intimple asa cum trebuie si cind trebuie. Trebuie sa recunosc faptul ca ai nevoie de foarte multa rabdare intr-o asemenea situatie. In ultima instanta, cred ca tu esti cea care ar trebui sa le intelegi ingrijorarea venita din dragoste. Pina una alta, ai cu ce te mindri - latura profesionala este bine realizata. Ramine acum sa se realizeze si cealalta latura, cea personala. Se pare ca deocamdata, Dumnezeu te lasa sa mai astepti in aceasta directie. Ai rabdare.
De ce n-am incerca cu totii?...
Andrei, 32 ani
Sora ta, Melania, a facut o alegere. A facut doi ani de facultate si a renuntat, anuntindu-va ca vrea sa se casatoreasca. Parintii vostri i-au respectat dorinta, au lasat-o sa se casatoreasca, insa vezi tu bine si se pare ca au inceput si ei sa vada. Lucrurile n-au mers atit de bine pe cit s-ar fi dorit. Au deja un copil, au si probleme de sanatate cu acest copil, iar relatia merge din zi in zi mai rau. Uneori ti-ai dori sa intervii, chiar violent ai face-o, dar ceva te impiedica, nu vrei sa te bagi in familia surorii tale, care, culmea, spune ca e normal ceea ce se intimpla in casnicia ei.
Hai sa luam in calcul citeva aspecte. Imi spui ca tu nu esti inca insurat, nici n-ai fost in situatia de a o face. Practic, cunostintele tale despre viata de cuplu, de familie, nu sint decit teoretice, din observarea altora. Spui singur ca nu ai avut o relatie concreta, o relatie in care sa ajungi sa cunosti mai bine pe cineva, sa vezi cum e aceasta viata de familie, cu bucuriile si cu necazurile ei.
Eu as zice sa stai deocamdata linistit, sa mai lasi lucrurile sa evolueze. Nu stiu daca tu, un nefamilist convins, ai dreptul sa judeci ceea ce e intr-o familie. Spui ca s-au casatorit din dragoste, ca din aceasta dragoste s-a nascut un copil. De ce nu lasi dragostea sa lucreze in continuare? Esti sigur ca tu intelegi foarte bine ce se intimpla in familia lor? Esti sigur ca stii cu adevarat ce este fericirea intr-o familie? Esti sigur ca ai instrumentele cele mai bune pentru a masura un fenomen atit de complex cum este fericirea unei familii.
Intr-adevar, buna intentie este, dar esti sigur ca ajunge?...
Viorica, 24 ani
Ai terminat facultatea, esti bine cotata profesional, ai si un loc de munca bun, unde esti foarte apreciata, in schimb ai un mare necaz, nu esti casatorita. Necazul nu vine din faptul ca tu resimti aceasta stare ca pe o neimplinire, ci vine din presiunile, sicanele permanente pe care ti le fac cu totii cei din jur pentru ca nu esti casatorita. Ai vrea sa depasesti aceste clipe in care ti se reproseaza aceste aspecte, dar nu poti si de aceea ma intrebi cum vad eu si ce ar fi de facut...
Eu cred ca toate lucrurile, toate evenimentele vin atunci cind trebuie sa vina. A incerca sa fortam nota pentru a ne alinia unor modele, unor clisee sociale, e inutil. Cum sa rezisti atacurilor din ce in ce mai puternice?... Cu rabdare. Incearca sa le explici celor care sint dispusi sa te asculte, ca e vorba in ultima instanta de viata ta, ca sint decizii care te privesc pe tine, ca astepti ca lucrurile sa se intimple asa cum trebuie si cind trebuie. Trebuie sa recunosc faptul ca ai nevoie de foarte multa rabdare intr-o asemenea situatie. In ultima instanta, cred ca tu esti cea care ar trebui sa le intelegi ingrijorarea venita din dragoste. Pina una alta, ai cu ce te mindri - latura profesionala este bine realizata. Ramine acum sa se realizeze si cealalta latura, cea personala. Se pare ca deocamdata, Dumnezeu te lasa sa mai astepti in aceasta directie. Ai rabdare.
