* mai bogat ca niciodată, Târgul de Iarnă, deschis vineri, îi îmbie pe brăileni cu vin fiert, dulciuri şi bucate tradiţionale * până pe 8 decembrie, brăilenii pot gusta din zacusca bunicii şi şerbetul tradiţional şi pot cumpăra măşti, cămăşi naţionale şi ceramică adusă de peste Prut * "70% dintre cei prezenţi la târg sunt producători particulari", a precizat primarul municipiului, Marian Dragomir
De vineri dimineaţă, spiritul Sărbătorilor de iarnă a poposit şi la Brăila.
Devenit tradiţie, Târgul de Iarnă organizat de Primăria Muinicipiului şi-a deschis larg porţile, iar căsuţele încărcate cu bunătăţi, de lângă statuia Ecaterinei Teodoroiu, Eroina de la Jiu, îşi aşteaptă oaspeţii. Iar dacă nu eşti gurmand, îţi poţi desfăta privirea admirând îngeraşii tricotaţi de meşterii populari de la Neamţ sau ornamentele de Crăciun realizate din ceramică, de meşterii veniţi tocmai din Moldova de peste Prut.
"Anul acesta, majoritatea expozanţilor - peste 70% dintre ei - sunt meşteri populari şi producători particulari atent selectaţi, veniţi inclusiv din Republica Moldova. Căsuţele sunt oferite gratuit, la fel cum a fost şi la Festivalul Florilor. Îi aşteptăm pe brăileni să guste delicioasele bucate tradiţionale şi să participe la spectacolele pe care le organizăm în fiecare zi, până pe data de 8 decembrie inclusiv", ne-a declarat primarul Municipiului Brăila, Marian Dragomir, prezent la deschiderea Târgului de Iarnă de lângă primărie.
Fie că este vorba de ceramică tradiţională, de cămăşi, măşti, blănuri, împletituri sau decoraţiuni de Crăciun, obiectele expuse în fiecare căsuţă dau un farmec aparte oraşului, chiar dacă vremea este posomorâtă, iar bunătăţile aranjate cu gust te cheamă la masă. Pentru cei care nu au ţinut post, există un adevărat festin cu iahnie de fasole, varză cu afumături şi mămăliguţă, cârnaţi, pârjoale şi carne de porc şi oaie la cazan, condimentate cu murături şi vin fiert la discreţie. Iar copiilor li se oferă din belşug halviţă, turtă dulce şi şerbet, toate făcute în casă. Pretutindeni, oriunde ţi-ai întoarce capul, miroase, la propriu, a Crăciun.
"Lucrez măşti şi ii de când mă ştiu. Cos, împletesc ciorapi de lână şi croşetez îngeri, uneori până la ora 1-2 noaptea. Am învăţat să cos de la bunica mea şi de la mătuşile mele, care torceau lână şi împleteau până noaptea târziu, că ziua mergeau la muncă, la ceapeu", ne-a mărturisit Maria Otavă, de 57 de ani, meşter popular din Dumbrava Roşie, judeţul Neamţ, în timp ce croşeta un superb înger alb.
Doi paşi mai încolo, găseşti tarabe cu lavandă, miere şi cătină. Şerbetul şi compoturile meşteşugite de Ana Neculai, de la Văratec, Neamţ, îţi fac cu ochiul, iar vinul vechi de Odobeşti, pregătit de vrânceanul Vasile Drâmba, te îndeamnă să închini un păhărel, vorba lui Gică Petrescu, în cinstea Zilei Naţionale a României.
