* cursuri de robotică, de programare, ateliere de modelaj, pictură, teatru, șah, scriere creativă, fotografie, cusături, ceramică, concursuri, prezentări, lansări de carte și expoziții, sunt doar câteva dintre sutele de activități derulate de Bibliotecă în ultimii ani * Biblioteca brăileană este pe primul loc în țară la capitolul activități STEAM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică) și automatizare * redactorii ”Obiectiv” au stat de vorbă cu directorul Dragoș Neagu, care ne-a povestit cum a ajuns instituția de cultură un loc al dezvoltării personale
Dacă mai există oameni care încă trăiesc cu impresia că bibliotecile sunt simple depozite de cărți, locurile acelea conservatoare în care mergi și împrumuți o carte, apoi după o perioadă de timp vii și o returnezi și tot așa, cu siguranță nu a trecut niciodată pragul Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” din Brăila. Da, Biblioteca a rămas într-o oarecare măsură locul acela clasic pe care îl știm cu toții, însă a știut să se adapteze vremurilor și dorințelor utilizatorilor, devenind o instituție de cultură modernă, deschisă la tot ce înseamnă nou, creativ, dinamic și, foarte important, tehnologie. Cursuri de robotică, de programare, ateliere de modelaj, pictură, teatru, șah, scriere creativă, fotografie, cusături, ceramică, concursuri, prezentări și expoziții, sunt doar câteva dintre sutele de evenimente care s-au desfășurat în locația din Piața Poligon nr. 4 în ultimii ani, evenimente prin care brăilenii de toate vârstele au redescoperit plăcerea de a merge la bibliotecă, însă una atractivă și interactivă. Astfel, instituția joacă un rol important în dezvoltarea comunității iar serviciile oferite publicului plasează Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” pe primul loc în țară când vine vorba de activități de tip STEAM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică), dar este pe primul loc și la capitolul automatizare. Un rol cheie în dezvoltarea acestei instituții îl au angajații care au reușit să transmită și altora din pasiunile și hobby-urile lor în cadrul atelierelor organizate, precum și directorul Bibliotecii, Dragoș Neagu, omul cu o mentalitate de sistem privat pe care a implementat-o cu succes în zona publică. Iar pandemia a ajutat Biblioteca să se dezvolte și mai mult în zona digitalizării, referindu-ne aici la fluxurile de împrumut și returnare de cărți, lucru ce se va observa și mai bine când lucrurile vor reveni la normal.
”Școala de vară”, primul capitol în povestea unei biblioteci moderne
Pentru a vedea cum a ajuns Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” să fie un liant al dezvoltării comunității, am stat de vorbă cu directorul instituției, Dragoș Neagu. Acesta este manager cultural încă din 2007, însă spune că a început de la bază. S-a angajat ca simplu bibliotecar-bibliograf în anul 1994, a urcat apoi treaptă cu treaptă în ierarhie până a ajuns pe funcția de director. S-a îndrăgostit de bibliotecă din prima zi și și-a dorit mai mult atât de la angajați, cât și de la instituția în sine. Așa a apărut ideea unei „Școli de vară” pentru copii, un eveniment prin care s-a urmărit atragerea a cât mai multor oameni la Bibliotecă, prin oferire de servicii noi, altele decât cele tradiționale. Prima ediție a avut loc în 2013 iar evenimentul le-a depășit așteptările.
”Numărul de utilizatori a crescut de la an la an, ajungând la câteva mii în ultima ediție pe care am realizat-o în 2019. Au fost 200-300 de copii în fiecare zi și au fost angrenați în tot felul de activități. La început activitățile se desfășurau numai cu oamenii din bibliotecă, dar ulterior au început să apară și voluntarii și la ultima ediție am avut cred că peste 40 de volunatri”, ne-a spus Dragoș Neagu.
În paralel cu organizarea „Școlii de vară”, Biblioteca nu și-a dezvoltat doar un nou serviciu, ci și resursa umană. Ne referim aici la rolul bibliotecarului, care a avut libertatea de a propune și susține diverse ateliere, în funcție de pasiunile fiecăruia. Iar astăzi, cei care merg la sediul din Piața Poligon știu foarte bine că fiecare bibliotecar desfășoară anumite cursuri. Și nu doar pentru cei mici! Biblioteca organizează activități și pentru adulți și seniori, câteva exemple fiind cursul de alfabetizare digitală, club foto sau cenaclu literar.
”În afară de Școala de vară eu am lăsat într-o mare măsură ca bibliotecarul, dacă are un anumit hobby sau îi place o anumită activitate, să poată să o dezvolte, numai ca acea activitate să aibă un caracter educațional. Am zis că dacă omului îi place ceva și are un hobby, atunci de ce să nu îl stimulezi să îl facă? Și dacă îl face atunci și el se simte foarte bine în pielea lui și comunică foarte bine”, ne-a spus acesta.
Trebuie precizat că Biblioteca Județeană este mereu deschisă la colaborări, indiferent că vorbim de elevi care vor să organizeze un eveniment sau de psihologii care lucrează cu copii cu CES. În cadrul instituției există și funcționează un grup suport pentru persoanele bolnave de cancer.
Conceptul STEAM, aplicat cu succes de Bibliotecă
Directorul Dragoș Neagu ne-a explicat că la baza fiecărei atelier se află de fapt conceptul de promovare a competențelor STEAM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică) în bibliotecă, dar și cel de dezvoltare a comunității prin intermediul instituției.
”Toate aceste ateliere au un fundament. Ele poate par ciudate, dar în biblitecile din Vest s-a pus problema dezvoltării comunității și într-un alt mod decât cel tradițional. Mă duc la școală, termin o facultate, apoi mă angajez, practic se vede dezvoltarea comunității numai prin prisma procesului educațional. Nu! Uniunea Europeană își vede dezvoltarea și prin prisma activităților culturale și creative. La nivelul Uniunii Europene, 4,6% din Produsul Intern Brut este dat tocmai de aceste meserii. A căuta dezvoltarea lor de la vârste fragede, de a orienta către aceste meserii, acest lucru reprezintă o strategie pentru fiecare țară a Uniunii Europene și de aceea și noi ne-am gândit să facem asta. Apoi, un om într-o zi are trei perioade: doarme, se trezește și se duce la serviciu. Și îi mai rămân opt ore pe care să le petreacă într-un fel. Și atunci de ce să nu oferim noi niște servicii prin care să aducem comunitatea la noi? Acesta este conceptul”, ne-a explicat directorul Bibliotecii.
Spațiul creativ comunitar, următorul pas în tranziția de la clasic spre modern
Mulți știți deja despre echipa de robotică ”Helix” și despre premiile obținute de aceasta în competițiile de robotică. Se știe și că elevii care au participat la concursuri s-au pregătit în Makerspace-ul de la Bibliotecă. Puțini știți însă că el se numește de fapt Spațiu Creativ Comunitar și a fost înființat tot din dorința de a dezvolta noi servicii din zona culturală și creativă, adică activitățile STEAM.
”În 2016 a început dotarea pentru Makerspace, spațiul creativ comunitar, pe care l-am gândit pentru studenții de la Inginerie și pentru copii. Dar cum l-am gândit inițial? Pe partea de Artă stăteam destul de bine și am zis să facem un serviciu astfel încât cineva din comunitate, care dorește să își proiecteze un anumit lucru sau să învețe să-și construiască ceva, să vină la Bibliotecă. Și atunci am plecat pe o dotare mai puțin obișnuită pentru bibliotecile din România și am început cu un club de electronică. Apoi ne-am orientat către robotică și programare. Vârful a fost cu participarea la BRD First Tech Challenge unde elevii care s-au antrenat la Bibliotecă au câștigat două premii în doi ani”, ne-a povestit acesta.
La fel ca în cazul Școlii de vară, și Makerspace-ul s-a dovedit a fi mai mult decât se așteptau inițial, iar acest lucru s-a întâmplat chiar în pandemie, când cu dotarea din micul spațiu de doar 26 de metri pătrați s-au construit viziere și porți de dezinfecție pentru spitale.
”Topul utilității makerspace-ului a fost atins anul trecut când, pe fondul lipsei de echipamente, în urma donațiilor am făcut vreo 450 de viziere și majoritatea porților de dezinfecție de la spitale. Au fost 6 porți și totul a fost făcut de cei de la Makerspace și cei din Bibliotecă. Un tunel ajungea la vreo 2.000 lei. Dovadă că inovativitatea nu are limite”, ne-a povestit Dragoș Neagu.
Tehnologia, ”prietena” Bibliotecii
Dincolo de multitudinea de servicii oferite de Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” nu trebuie să uităm de rolul primar al instituției, acela de informare și documentare. Însă și în zona împrumutului de cărți lucrurile au evoluat foarte mult din punct de vedere al automatizării și digitalizării, iar cele mai mari progrese sau făcut chiar în pandemie, atunci când s-au dezvoltat noi servicii.
”Pandemia a dezvoltat un serviciu important, acela de livrare documente digitale. Noi avem, din 2009, la sala de lectură un scanner, cred că și în momentul de față este unic în România, în care utilizatorul poate să vină să scaneze gratuit dacă are nevoie de 2-3 pagini și nu vrea să plătească să facă copii. Pe acest fond au apărut solicitări destul de importante din zona utilizatorilor în ceea ce privește diverse fragmente din colecții. Și atunci noi am făcut ceea ce era demult practicat în Vest dar mai puțin la noi: transmitere de documente prin mail. Scanam documente si trimiteam. Dacă se întâmpla să fie toată cartea, dacă se încadra în Legea dreptului de autor, o scanam toată și în același timp o puneam și în colecția noastră digitală”, ne-a spus directorul Bibliotecii.
Un alt lucru bun pe care l-a adus pandemia a fost accelerarea procesului de robotizare a activităților instituției.
”Ciudat robotul în bibliotecă, dar una dintre cele mai repetitive activități este tranzacționarea cărților. Vine omul cu cărțile de la raft, bibliotecarul le încarcă în cont și i le dă. Ne dorim să eliminăm această zonă și pare ciudat că eu vreau să înlocuiesc asta dar eu am nevoie de omul de acolo. Am nevoie ca omul respectiv să îmi facă niște servicii pentru comunitate cu plus valoare, nu să folosesc munca fizică a omului pentru a face această activitate repetitivă. Și a trebuit schimbat sistemul de inventariere și de gestiune al publicațiilor, din coduri de bară am trecut pe etichete radio. Primul rezultat, în momentul în care s-a solicitat separarea fluxurilor a apărut la poartă dropboxul. Dropboxul înseamnă sistem automat de returnare. Omul poate să vină oricând, 24/24, să își returneze publicațiile”, ne-a explicat acesta.
Iar schimbări vor și în fluxul de împrumut de carte, tot din dorința de a face lucrurile cât mai simple, rapide și eficiente.
”În hol, în momentul în care am mai fost temporar deschiși, s-au văzut niște automate de autoîmprumut. Concomitent cu schimbarea etichetelor noi am schimbat și permisele. Permisele emise de Bibliotecă sunt unele inteligente, au o etichetă în interiorul lor, tot radio, omul când vine își pune permisul pe platanul de la sistemul de autoîmprumut și intră în cont. Își confirmă prin parolă accesul și poată să facă diverse acțiuni prin contul său. În momentul în care a terminat operațiunea își ia cărțile și iese prin porțile de siguranță. Deci este o variantă foarte simplă. Așteptăm să ne deschidem porțile să poată lumea să utilizeze echipamentele”, ne-a mai povestit directorul instituției.
”În economia de piață, într-o balanță a eficacității, Biblioteca ar avea profit”
Dragoș Neagu, care în această perioadă lucrează la doctorat și și-a ales ca temă indicatori de performanță în bibliotecile publice, ne-a declarat că instituția pe care o conduce are rezultate foarte bune când vine vorba de numărul de utilizatori, adică oameni care apelează la serviciile oferite. Iar pentru că Biblioteca s-a dezvoltat foarte mult și în zona digitală, pandemia a afectat doar într-o mică măsură împrumuturile de carte, fiind vorba de un procent de 15%.
”Eu am stastistici foarte complicate, pe domenii de activitate, pe structură de vârstă și practic pot să îmi organizez achiziția de carte exact ca la piață. Ne mulăm pe profilul utilizatorului. Este foarte rău să nu faci asta pentru că altfel achiziționezi cărți care nu circulă. Scopul meu nu e să fac un hiperdepozit de cărți care nu au circulat niciodată. Ideea e să circule publicațiile. Eu am lucrat și lucrez în continuare pe partea de statistici și indicatori de performanță și apărea la un moment dat valoarea Bibliotecii. Și era un calcul foarte simplu. Cât am cumpărat? 10.000 volume anul acesta și am dat pe ele atât. Bun, păi a venit utilizatorul și a împrumutat atâtea cărți. Întodeauna, dar întotdeauna, numărul de cărți împrumutate a fost mai mare decât cele achiziționate. Deci dacă am fi undeva în economie de piață, într-o balanță a eficacității, înseamnă că eu am împrumutat mai mult decât am cheltuit și aș avea profit. Deși pare ciudat că lucrăm în cultură, nu se poate măsura. Totul se poate măsura”, ne-a precizat acesta.
În ceea ce privește viitorul Bibliotecii Județene ”Panait Istrati”, directorul instituției ne-a mărturisit că își dorește să dezvolte și mai mult zona educațională STEAM, dar își dorește să se orienteze mai mult și spre categoria de vârstă 24-50 ani.
