Prezenta investigatie face parte din proiectul "Presa si accesul la sanatate in comunitatile de rromi", coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul Open Society Institute. Proiectul se afla anul acesta la cea de-a doua editie. Mai multe informatii gasiti la www.cji.ro.
Peste 5.000 de rromi din judetul Braila nu sint asigurati ai sistemului de sanatate. 5.000 de suflete care ajung la doctor doar la urgenta sau cind este prea tirziu. 5.000 de persoane care isi duc existenta fara a sti daca sufera de boli grave si care ii pot oricind imbolnavi si pe cei din jur. In acest context, statul roman a facut un pas care pune sanatatea comunitatilor de rromi in si mai mare pericol. Practic, printr-o hotarire legislativa ce pare benefica la prima vedere, Guvernul a decis sa mareasca alocatia de stat pentru copii. Alocatia copiilor este, insa, considerata venit si astfel, trecind in alta categorie, alte sute de rromi au ramas fara ajutorul social care implica si asigurarea medicala gratuita. Accesul lor la servicii medicale a fost astfel ingradit, iar aceasta situatie poate agrava si mai mult starea generala de sanatate a comunitatilor de rromi.
Copiii cu copii
De educatie sexuala beneficiaza doar 20% din rromii din judet, mai exact cei din localitatile care au mediator sanitar, adica numai 9 din 43. Am stat de vorba cu o tinara de 16 ani, din comuna Unirea. Avea deja un copil de 1 an. Am intrebat-o daca la ei in localitate a venit vreodata cineva care sa le explice ce sint contraceptivele, cum se folosesc, sau macar notiuni elementare de sanatate sexuala. Rusinata, s-a uitat peste umar la femeia mai in virsta care o insotea si care ramasese in urma. Ne-a tras mai la o parte si ne-a spus ca nu a fost nimeni niciodata, nici de la Autoritatea de Sanatate Publica, nici straini, nici rromi scoliti de ai lor. "Nu a venit nimeni la noi aici, sa ne zica asa ceva. Stiu fete de rromi din sat care iau asa ceva. Dar pentru noi e rusine. Cum sa fac asta?! Sint maritata, am copil. Cum sa iau asa ceva?! Din astea iau fete din alea", ne-a raspuns, zimbind rusinata. Am intrebat-o daca chiar isi doreste multi copii. Cu ochii la femeia din urma ne-a soptit: "Ba, sincer, nu as prea vrea inca un copil acum. Da' mama si soacra-mea asa zic, ca trebuie sa faci copii. Da' eu m-am saturat si de asta pe care il am. Plinge mereu. Stiu ca din astea, anticonceptionale, iau numa' fetele alea. Asa ni se zice de mici. Da' as lua si eu pe ascuns". Tinara ar mai fi stat de vorba, dar batrina cu care era a strigat-o si ea a rupt-o la fuga. Batrina a intrebat-o ceva, aratind spre noi, iar ea a negat dind din cap. S-au indepartat. Pe drum, tinara femeie s-a atirnat de crengile unui corcodus si a cules repede citeva fructe. Un copil, pina la urma...
Rromii au nevoie de 10 clase ca sa fie maturatori
Este nevoie de proiecte pentru rromi facute cu cap, nu doar de dragul de a mai pune mina pe niste bani sau de a mai bifa inca o activitate in caietul de sarcini. Si aici intra si actiunile "Bursa locurilor de munca pentru persoanele de etnie roma", organizate de Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca. De exemplu, anul trecut, la Braila, au fost prezenti in bursa 11 angajatori, cu 154 locuri de munca vacante. Desi oferta a fost destul de bogata, actiunea a fost un esec. La bursa au participat doar 58 rromi, din care 23 au fost incadrati in munca, in urmatoarele ocupatii: muncitor necalificat in constructii, muncitor necalificat in confectii, maturator stradal, zidar tencuitor, zugrav, confectioner asamblor articole din textile. Si cind descoperim si motivele pentru care nici macar jumatate dintre rromii prezenti la bursa nu s-au angajat, situatia este explicabila. "Ofertele nu se pliaza nici pe nevoile si nici pe pregatirea lor. Degeaba scoti posturi de inginer la bursa locurilor de munca. Citi ingineri rromi sint? A fost o forma fara fond. Si aici e un alt cerc vicios. Degeaba imi dai un loc de munca daca eu n-am unde sa dorm noaptea si nici educatia necesara ca sa pot sa-l ocup. Sa nu mai spunem ca la maturat s-au cerut 10 clase. De ce? O explicatie ar fi ca, avind o paleta foarte mare de unde poate alege, angajatorul si-a fixat criterii foarte inalte. Dar poate exista si o anumita conotatie discriminatorie", a precizat Sandel Grosu, reprezentantul rromilor in Prefectura.
Autoritatile sanitare neaga discriminarea
Desi e de acord ca problema sanatatii rromilor este una grava, directorul Autoritatii de Sanatate Publica Braila (n.r. - la momentul investigatiei, dr. Lucica Scutaru) sustine ca aceasta nu s-a nascut din discriminare, ci chiar din lipsa de interes a rromilor fata de propriile probleme si modalitatile de rezolvare ale acestora, modalitati imbratisate de restul populatiei, dar nu si de ei. "Lumea trebuie sa inteleaga ca populatia rroma nu a fost discriminata niciodata. Pe timpul lui Ceausescu, un medic pediatru care se ducea pe teren avea grija sa se duca la copiii rromi prima data. Si eu am facut la fel. Pur si simplu ii plictiseam cu vizite pentru ca nu aveam siguranta ca ii ingrijesc cum trebuie. Si ne asteptam la decese. Era o discriminare pozitiva si inainte. Umblam dupa ei si ei nu erau acasa. Pe vremea in care era politica demografica, doctorul dadea cu subsemnatul si era penalizat daca se intimpla ceva cu copilul mamei, chiar daca ea nu il ingrijea, nu ii lua reteta. Deci, din punct de vedere al sanatatii, populatia rroma nu a fost niciodata discriminata. A, pentru ca erau obraznici si cu un comportament jignitor si din cauza asta erau respinsi de doctori, dar si de restul lumii, de altfel, asta era o alta problema. Tine de educatia si de comportamentul fiecaruia, la care restul lumii reactiona in consecinta. Iar acum, daca au probleme si nu sint vazuti... Pai daca nu sint asigurati nu sint vazuti nici romanii, nici maghiarii, nici nimeni din lumea asta, nu numai din tara asta. Trebuie sa ai asigurare medicala", ne-a precizat dr Lucica Scutaru.
Si totusi, exista speranta...
Am intilnit o fata de 14 ani care vroia sa se faca mediator sanitar. Mama ei isi dorea nespus ca fata ei sa faca Liceul Sanitar din oras si apoi sa se intoarca in sat: "Am o fata desteapta. Stiu ca nu se mai poate sa o tin acasa, vad si eu ce e in lume acum. Daca ne ajuta si profesorii de la scoala din sat si o invata ce sa faca, poate reuseste sa se duca la Liceul Sanitar. Sa vina apoi aici, ca mediator sanitar. Stiu ca mediator se poate face oricum, dar mereu imi inchipui ca Liceul Sanitar e cel mai curat loc unde poate invata o fata. E cel mai potrivit. E visul meu. Sper numai sa nu o mai iau la munca, la cimp, prea mult anul asta, deoarece are Capacitatea". Am intrebat-o si pe fata ce isi doreste. "Eu vreau sa vin aici, ca mediator sanitar. Mi-a povestit despre asta domnul Grosu de la Prefectura (n.r. reprezentantul judetean al rromilor din Braila) si m-am gindit ca pot sa fac si eu asta, mai ales ca la noi in sat nu e asa ceva. Sper numai sa iau Capacitatea".
Peste 5.000 de rromi din judetul Braila nu sint asigurati ai sistemului de sanatate. 5.000 de suflete care ajung la doctor doar la urgenta sau cind este prea tirziu. 5.000 de persoane care isi duc existenta fara a sti daca sufera de boli grave si care ii pot oricind imbolnavi si pe cei din jur. In acest context, statul roman a facut un pas care pune sanatatea comunitatilor de rromi in si mai mare pericol. Practic, printr-o hotarire legislativa ce pare benefica la prima vedere, Guvernul a decis sa mareasca alocatia de stat pentru copii. Alocatia copiilor este, insa, considerata venit si astfel, trecind in alta categorie, alte sute de rromi au ramas fara ajutorul social care implica si asigurarea medicala gratuita. Accesul lor la servicii medicale a fost astfel ingradit, iar aceasta situatie poate agrava si mai mult starea generala de sanatate a comunitatilor de rromi.
Copiii cu copii
De educatie sexuala beneficiaza doar 20% din rromii din judet, mai exact cei din localitatile care au mediator sanitar, adica numai 9 din 43. Am stat de vorba cu o tinara de 16 ani, din comuna Unirea. Avea deja un copil de 1 an. Am intrebat-o daca la ei in localitate a venit vreodata cineva care sa le explice ce sint contraceptivele, cum se folosesc, sau macar notiuni elementare de sanatate sexuala. Rusinata, s-a uitat peste umar la femeia mai in virsta care o insotea si care ramasese in urma. Ne-a tras mai la o parte si ne-a spus ca nu a fost nimeni niciodata, nici de la Autoritatea de Sanatate Publica, nici straini, nici rromi scoliti de ai lor. "Nu a venit nimeni la noi aici, sa ne zica asa ceva. Stiu fete de rromi din sat care iau asa ceva. Dar pentru noi e rusine. Cum sa fac asta?! Sint maritata, am copil. Cum sa iau asa ceva?! Din astea iau fete din alea", ne-a raspuns, zimbind rusinata. Am intrebat-o daca chiar isi doreste multi copii. Cu ochii la femeia din urma ne-a soptit: "Ba, sincer, nu as prea vrea inca un copil acum. Da' mama si soacra-mea asa zic, ca trebuie sa faci copii. Da' eu m-am saturat si de asta pe care il am. Plinge mereu. Stiu ca din astea, anticonceptionale, iau numa' fetele alea. Asa ni se zice de mici. Da' as lua si eu pe ascuns". Tinara ar mai fi stat de vorba, dar batrina cu care era a strigat-o si ea a rupt-o la fuga. Batrina a intrebat-o ceva, aratind spre noi, iar ea a negat dind din cap. S-au indepartat. Pe drum, tinara femeie s-a atirnat de crengile unui corcodus si a cules repede citeva fructe. Un copil, pina la urma...
Rromii au nevoie de 10 clase ca sa fie maturatori
Este nevoie de proiecte pentru rromi facute cu cap, nu doar de dragul de a mai pune mina pe niste bani sau de a mai bifa inca o activitate in caietul de sarcini. Si aici intra si actiunile "Bursa locurilor de munca pentru persoanele de etnie roma", organizate de Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca. De exemplu, anul trecut, la Braila, au fost prezenti in bursa 11 angajatori, cu 154 locuri de munca vacante. Desi oferta a fost destul de bogata, actiunea a fost un esec. La bursa au participat doar 58 rromi, din care 23 au fost incadrati in munca, in urmatoarele ocupatii: muncitor necalificat in constructii, muncitor necalificat in confectii, maturator stradal, zidar tencuitor, zugrav, confectioner asamblor articole din textile. Si cind descoperim si motivele pentru care nici macar jumatate dintre rromii prezenti la bursa nu s-au angajat, situatia este explicabila. "Ofertele nu se pliaza nici pe nevoile si nici pe pregatirea lor. Degeaba scoti posturi de inginer la bursa locurilor de munca. Citi ingineri rromi sint? A fost o forma fara fond. Si aici e un alt cerc vicios. Degeaba imi dai un loc de munca daca eu n-am unde sa dorm noaptea si nici educatia necesara ca sa pot sa-l ocup. Sa nu mai spunem ca la maturat s-au cerut 10 clase. De ce? O explicatie ar fi ca, avind o paleta foarte mare de unde poate alege, angajatorul si-a fixat criterii foarte inalte. Dar poate exista si o anumita conotatie discriminatorie", a precizat Sandel Grosu, reprezentantul rromilor in Prefectura.
Autoritatile sanitare neaga discriminarea
Desi e de acord ca problema sanatatii rromilor este una grava, directorul Autoritatii de Sanatate Publica Braila (n.r. - la momentul investigatiei, dr. Lucica Scutaru) sustine ca aceasta nu s-a nascut din discriminare, ci chiar din lipsa de interes a rromilor fata de propriile probleme si modalitatile de rezolvare ale acestora, modalitati imbratisate de restul populatiei, dar nu si de ei. "Lumea trebuie sa inteleaga ca populatia rroma nu a fost discriminata niciodata. Pe timpul lui Ceausescu, un medic pediatru care se ducea pe teren avea grija sa se duca la copiii rromi prima data. Si eu am facut la fel. Pur si simplu ii plictiseam cu vizite pentru ca nu aveam siguranta ca ii ingrijesc cum trebuie. Si ne asteptam la decese. Era o discriminare pozitiva si inainte. Umblam dupa ei si ei nu erau acasa. Pe vremea in care era politica demografica, doctorul dadea cu subsemnatul si era penalizat daca se intimpla ceva cu copilul mamei, chiar daca ea nu il ingrijea, nu ii lua reteta. Deci, din punct de vedere al sanatatii, populatia rroma nu a fost niciodata discriminata. A, pentru ca erau obraznici si cu un comportament jignitor si din cauza asta erau respinsi de doctori, dar si de restul lumii, de altfel, asta era o alta problema. Tine de educatia si de comportamentul fiecaruia, la care restul lumii reactiona in consecinta. Iar acum, daca au probleme si nu sint vazuti... Pai daca nu sint asigurati nu sint vazuti nici romanii, nici maghiarii, nici nimeni din lumea asta, nu numai din tara asta. Trebuie sa ai asigurare medicala", ne-a precizat dr Lucica Scutaru.
Si totusi, exista speranta...
Am intilnit o fata de 14 ani care vroia sa se faca mediator sanitar. Mama ei isi dorea nespus ca fata ei sa faca Liceul Sanitar din oras si apoi sa se intoarca in sat: "Am o fata desteapta. Stiu ca nu se mai poate sa o tin acasa, vad si eu ce e in lume acum. Daca ne ajuta si profesorii de la scoala din sat si o invata ce sa faca, poate reuseste sa se duca la Liceul Sanitar. Sa vina apoi aici, ca mediator sanitar. Stiu ca mediator se poate face oricum, dar mereu imi inchipui ca Liceul Sanitar e cel mai curat loc unde poate invata o fata. E cel mai potrivit. E visul meu. Sper numai sa nu o mai iau la munca, la cimp, prea mult anul asta, deoarece are Capacitatea". Am intrebat-o si pe fata ce isi doreste. "Eu vreau sa vin aici, ca mediator sanitar. Mi-a povestit despre asta domnul Grosu de la Prefectura (n.r. reprezentantul judetean al rromilor din Braila) si m-am gindit ca pot sa fac si eu asta, mai ales ca la noi in sat nu e asa ceva. Sper numai sa iau Capacitatea".
