Prezenta investigatie face parte din proiectul "Presa si accesul la sanatate in comunitatile de rromi", coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul Open Society Institute. Proiectul se afla anul acesta la cea de-a doua editie. Mai multe informatii gasiti la www.cji.ro.
Peste 5.000 de rromi din judetul Braila nu sint asigurati ai sistemului de sanatate. 5.000 de suflete care ajung la doctor doar la urgenta sau cind este prea tirziu. 5.000 de persoane care isi duc existenta fara a sti daca sufera de boli grave si care ii pot oricind imbolnavi si pe cei din jur. In acest context, statul roman a facut un pas care pune sanatatea comunitatilor de rromi in si mai mare pericol. Practic, printr-o hotarire legislativa ce pare benefica la prima vedere, guvernul a decis sa mareasca alocatia de stat pentru copii. Alocatia copiilor este, insa, considerata venit si astfel, trecind in alta categorie, alte sute de rromi au ramas fara ajutorul social care implica si asigurarea medicala gratuita. Accesul lor la servicii medicale a fost astfel ingradit, iar aceasta situatie poate agrava si mai mult starea generala de sanatate a comunitatilor de rromi.
Probleme ignorate
Scriptic, in Braila traiesc aproximativ 6.000 de romi. De fapt - conform sefului Biroului Judetean pentru Romi din cadrul Prefecturii - sint peste 20.000. O estimare a Biroului releva ca dintre acestia 8.000 sint copii, ca doar 10% dintre adulti muncesc, ca 50% traiesc din ajutorul social si ca peste 5.500 nu au nici un venit si nu sint asigurati de nici un fel. Si dupa ce ca se tirasc de pe o zi pe alta, chiar si cei ce au o sursa de venit, de la an la an situatia in loc sa li se imbunatateasca, se inrautateste. Este si cazul celor 400 de rromi care, de la 1 ianuarie 2007, au ingrosat rindurile acelora care nu mai primesc ajutor social. Ei au fost scosi de la venitul minim garantat in baza unui act normativ ce ar fi trebuit sa aduca mai multi bani in familiile cu copii. Practic, odata cu intrarea in Uniunea Europeana, Guvernul a majorat alocatiile copiilor in virsta de pina la 2 ani, respectiv 3 in cazul celor cu handicap, la 200 lei.
Doar ca, in acest caz, s-a considerat ca familiile respective realizeaza venituri, ceea ce a insemnat ca nu mai pot fi beneficiari ai ajutorului social. Si cum o nenorocire nu vine niciodata singura, faptul ca nu mai primesc venitul minim garantat i-a lasat si fara asigurare de sanatate. De acum inainte vor trebui sa scoata bani din buzunar daca au o problema de sanatate sau sa astepte pina cind boala se agraveaza si ajung sa fie internati la urgenta, singura sansa sa fie vazuti de un doctor fara sa plateasca. Altfel insa, risca sa imbolnaveasca si alti membri ai familiei sau risca sa nu mai fie nimic de facut pentru ei. Cu toata bunavointa de care ar putea da dovada platindu-si singuri asigurarile de sanatate, problema este departe de a fi rezolvata. Rromii sint pusi in situatia de a plati suma aferenta asigurarii medicale pentru ultimii cinci ani. Suma se ridica la aproximativ 15 milioane de lei vechi, iar cei mai multi rromi nu au de unde sa plateasca acesti bani. "Acesta este efectul pervers al legii. Adica le dai copiilor mai multi bani, dar nu te gindesti ca familia respectiva nu va mai fi asigurata medical. Trebuie modificata legislatia", este singura modalitate de rezolvare a situatiei pe care o vede Sandel Grosu, liderul rromilor si seful Biroului Judetean pentru Romi din cadrul Prefecturii.
Intrebata ce se va intimpla cu acesti oameni si daca modificarea legislativa a fost buna, conducerea Directiei de Munca, Solidaritate Sociala si Familie (DMSSF) Braila, institutia ce acorda aceasta prestatie, s-a abtinut de la a comenta situatia, spunindu-ne doar ce prevede legea. "In conditiile in care aceste persoane au iesit din categoria beneficiarilor de venit minim garantat, atunci nu mai sint asigurati din punct de vedere medical. In acest context, copilul este asigurat obligatoriu prin efectul legii, dar parintii trebuie sa se asigure singuri. Astfel, ei trebuie sa-si incheie contracte de asigurare din punct de vedere medical", ne-a precizat Veronica Macri, director executiv al DMSSF Braila.
Lipsa asigurarii medicale si a accesului la controale medicale periodice este, in viziunea lui Sandel Grosu, o "investitie" proasta: "Daca noi nu prevenim boala, cheltuind mai putine resurse, cind ajunge la urgenta, bolnavul va avea, pina la urma, tratament gratuit din partea statului. Deci nu dam bani pentru prevenire, dar dam mult mai mult pentru tratament".
Rromii ar fi discriminati daca s-ar face proiecte doar pentru ei
Accesul limitat al rromilor la serviciile medicale are, insa, si alte cauze. In Braila exista 14 mediatori sanitari, trei in municipiu, ce acopera cartierele Lacu-Dulce, Radu-Negru si Km 10, si 11 in judet, cite unul in localitatile Jirlau, Visani, Galbenu, Faurei, Ulmu, Rimnicelu si Viziru si cite doi in Sutesti si Movila Miresii. In afara de mediatori, a caror menire este sa faciliteze accesul rromilor la serviciile medicale, rromii mai au acces la un cabinet medical la Movila Miresii, facut din fonduri PHARE si un altul in municipiu, facut pe banii rromilor. Cam asta e tot ce s-a facut pentru accesul romilor la sanatate. In rest, rromii au mai fost inclusi in programe care s-au adresat, la modul general, persoanelor defavorizate, sau in programele nationale ale Ministerului Sanatatii, ce se adresau tuturor persoanelor, cum ar fi cele de vaccinare, TBC, impotriva fumatului, SIDA/HIV, educatie sexuala. Dar special pentru ei, nu s-a facut mai nimic. Conducerea Autoritatii de Sanatate Publica Braila (n.r. - la momentul investigatiei, dr. Lucica Scutaru) are si o explicatie pentru acest lucru si sustine ca nu se pot implementa proiecte numai pentru romi deoarece asta ar insemna discriminare. De cealalta parte, reprezentantul rromilor in Prefectura este de parere ca problemele rromilor nu pot fi rezolvate daca nu exista proiecte care sa li se adreseze numai lor.
Fara bani de inmormintare
In teren, accesul la serviciile de sanatate nu este singura problema cu care se confrunta comunitatea rroma, dar toate au un numitor comun: lipsa banilor, a locurilor de munca.
Lanurile... Cind am ajuns acolo, comunitatea rroma se pregatea de inmormintare. O femeie in virsta de 39 de ani murise cu o zi inainte. Lasase in urma un sot si 3 copii. Ea nu avusese serviciu - problema, de fapt, comuna locuitorilor din satele brailene, nu numai comunitatii rrome. Sotul, nici atit. Din fericire, copiii luau inca alocatie. Familia acesteia nu beneficia de nici un ajutor de inmormintare. Stateau cu mortul pe masa si plingeau. Primarul comunei le daduse un ajutor de urgenta, de 50 de lei, dar asta nu acoperea nici costul cosciugului. O parte din rromi adusesera cite un banut sau alimente familiei mortului, insa majoritatea se gaseau in aceeasi situatie financiara. Jale si disperare in acea parte a satului. L-am intrebat pe primarul comunei daca se poate face ceva pentru ei. Raspunsul a venit prompt: "Majoritatea se afla in aceasta situatie. Ei nu traiesc decit din venitul minim garantat. Dar nu vin sa isi faca toate zilele de munca prevazute de lege. Deci nu pot sa le dau bani pe ce nu au muncit. Primaria nu poate nici sa ingroape toti mortii din comuna. Daca ii fac unuia o inmormintare, atunci vor dori toti, si nu se poate asa ceva. De muncit, care muncesc, o fac pe unde apuca, si tot ce string intr-o zi, dispare pina dimineata. Normal ca nu au bani de doctori. Dar sa nu credeti ca numai rromi au aceste probleme. Multi romani se gasesc in aceeasi situatie. Tinerii au plecat insa si si-au gasit de lucru prin alte judete, in constructii. Daca vrei, poti". (Va urma)
Peste 5.000 de rromi din judetul Braila nu sint asigurati ai sistemului de sanatate. 5.000 de suflete care ajung la doctor doar la urgenta sau cind este prea tirziu. 5.000 de persoane care isi duc existenta fara a sti daca sufera de boli grave si care ii pot oricind imbolnavi si pe cei din jur. In acest context, statul roman a facut un pas care pune sanatatea comunitatilor de rromi in si mai mare pericol. Practic, printr-o hotarire legislativa ce pare benefica la prima vedere, guvernul a decis sa mareasca alocatia de stat pentru copii. Alocatia copiilor este, insa, considerata venit si astfel, trecind in alta categorie, alte sute de rromi au ramas fara ajutorul social care implica si asigurarea medicala gratuita. Accesul lor la servicii medicale a fost astfel ingradit, iar aceasta situatie poate agrava si mai mult starea generala de sanatate a comunitatilor de rromi.
Probleme ignorate
Scriptic, in Braila traiesc aproximativ 6.000 de romi. De fapt - conform sefului Biroului Judetean pentru Romi din cadrul Prefecturii - sint peste 20.000. O estimare a Biroului releva ca dintre acestia 8.000 sint copii, ca doar 10% dintre adulti muncesc, ca 50% traiesc din ajutorul social si ca peste 5.500 nu au nici un venit si nu sint asigurati de nici un fel. Si dupa ce ca se tirasc de pe o zi pe alta, chiar si cei ce au o sursa de venit, de la an la an situatia in loc sa li se imbunatateasca, se inrautateste. Este si cazul celor 400 de rromi care, de la 1 ianuarie 2007, au ingrosat rindurile acelora care nu mai primesc ajutor social. Ei au fost scosi de la venitul minim garantat in baza unui act normativ ce ar fi trebuit sa aduca mai multi bani in familiile cu copii. Practic, odata cu intrarea in Uniunea Europeana, Guvernul a majorat alocatiile copiilor in virsta de pina la 2 ani, respectiv 3 in cazul celor cu handicap, la 200 lei.
Doar ca, in acest caz, s-a considerat ca familiile respective realizeaza venituri, ceea ce a insemnat ca nu mai pot fi beneficiari ai ajutorului social. Si cum o nenorocire nu vine niciodata singura, faptul ca nu mai primesc venitul minim garantat i-a lasat si fara asigurare de sanatate. De acum inainte vor trebui sa scoata bani din buzunar daca au o problema de sanatate sau sa astepte pina cind boala se agraveaza si ajung sa fie internati la urgenta, singura sansa sa fie vazuti de un doctor fara sa plateasca. Altfel insa, risca sa imbolnaveasca si alti membri ai familiei sau risca sa nu mai fie nimic de facut pentru ei. Cu toata bunavointa de care ar putea da dovada platindu-si singuri asigurarile de sanatate, problema este departe de a fi rezolvata. Rromii sint pusi in situatia de a plati suma aferenta asigurarii medicale pentru ultimii cinci ani. Suma se ridica la aproximativ 15 milioane de lei vechi, iar cei mai multi rromi nu au de unde sa plateasca acesti bani. "Acesta este efectul pervers al legii. Adica le dai copiilor mai multi bani, dar nu te gindesti ca familia respectiva nu va mai fi asigurata medical. Trebuie modificata legislatia", este singura modalitate de rezolvare a situatiei pe care o vede Sandel Grosu, liderul rromilor si seful Biroului Judetean pentru Romi din cadrul Prefecturii.
Intrebata ce se va intimpla cu acesti oameni si daca modificarea legislativa a fost buna, conducerea Directiei de Munca, Solidaritate Sociala si Familie (DMSSF) Braila, institutia ce acorda aceasta prestatie, s-a abtinut de la a comenta situatia, spunindu-ne doar ce prevede legea. "In conditiile in care aceste persoane au iesit din categoria beneficiarilor de venit minim garantat, atunci nu mai sint asigurati din punct de vedere medical. In acest context, copilul este asigurat obligatoriu prin efectul legii, dar parintii trebuie sa se asigure singuri. Astfel, ei trebuie sa-si incheie contracte de asigurare din punct de vedere medical", ne-a precizat Veronica Macri, director executiv al DMSSF Braila.
Lipsa asigurarii medicale si a accesului la controale medicale periodice este, in viziunea lui Sandel Grosu, o "investitie" proasta: "Daca noi nu prevenim boala, cheltuind mai putine resurse, cind ajunge la urgenta, bolnavul va avea, pina la urma, tratament gratuit din partea statului. Deci nu dam bani pentru prevenire, dar dam mult mai mult pentru tratament".
Rromii ar fi discriminati daca s-ar face proiecte doar pentru ei
Accesul limitat al rromilor la serviciile medicale are, insa, si alte cauze. In Braila exista 14 mediatori sanitari, trei in municipiu, ce acopera cartierele Lacu-Dulce, Radu-Negru si Km 10, si 11 in judet, cite unul in localitatile Jirlau, Visani, Galbenu, Faurei, Ulmu, Rimnicelu si Viziru si cite doi in Sutesti si Movila Miresii. In afara de mediatori, a caror menire este sa faciliteze accesul rromilor la serviciile medicale, rromii mai au acces la un cabinet medical la Movila Miresii, facut din fonduri PHARE si un altul in municipiu, facut pe banii rromilor. Cam asta e tot ce s-a facut pentru accesul romilor la sanatate. In rest, rromii au mai fost inclusi in programe care s-au adresat, la modul general, persoanelor defavorizate, sau in programele nationale ale Ministerului Sanatatii, ce se adresau tuturor persoanelor, cum ar fi cele de vaccinare, TBC, impotriva fumatului, SIDA/HIV, educatie sexuala. Dar special pentru ei, nu s-a facut mai nimic. Conducerea Autoritatii de Sanatate Publica Braila (n.r. - la momentul investigatiei, dr. Lucica Scutaru) are si o explicatie pentru acest lucru si sustine ca nu se pot implementa proiecte numai pentru romi deoarece asta ar insemna discriminare. De cealalta parte, reprezentantul rromilor in Prefectura este de parere ca problemele rromilor nu pot fi rezolvate daca nu exista proiecte care sa li se adreseze numai lor.
Fara bani de inmormintare
In teren, accesul la serviciile de sanatate nu este singura problema cu care se confrunta comunitatea rroma, dar toate au un numitor comun: lipsa banilor, a locurilor de munca.
Lanurile... Cind am ajuns acolo, comunitatea rroma se pregatea de inmormintare. O femeie in virsta de 39 de ani murise cu o zi inainte. Lasase in urma un sot si 3 copii. Ea nu avusese serviciu - problema, de fapt, comuna locuitorilor din satele brailene, nu numai comunitatii rrome. Sotul, nici atit. Din fericire, copiii luau inca alocatie. Familia acesteia nu beneficia de nici un ajutor de inmormintare. Stateau cu mortul pe masa si plingeau. Primarul comunei le daduse un ajutor de urgenta, de 50 de lei, dar asta nu acoperea nici costul cosciugului. O parte din rromi adusesera cite un banut sau alimente familiei mortului, insa majoritatea se gaseau in aceeasi situatie financiara. Jale si disperare in acea parte a satului. L-am intrebat pe primarul comunei daca se poate face ceva pentru ei. Raspunsul a venit prompt: "Majoritatea se afla in aceasta situatie. Ei nu traiesc decit din venitul minim garantat. Dar nu vin sa isi faca toate zilele de munca prevazute de lege. Deci nu pot sa le dau bani pe ce nu au muncit. Primaria nu poate nici sa ingroape toti mortii din comuna. Daca ii fac unuia o inmormintare, atunci vor dori toti, si nu se poate asa ceva. De muncit, care muncesc, o fac pe unde apuca, si tot ce string intr-o zi, dispare pina dimineata. Normal ca nu au bani de doctori. Dar sa nu credeti ca numai rromi au aceste probleme. Multi romani se gasesc in aceeasi situatie. Tinerii au plecat insa si si-au gasit de lucru prin alte judete, in constructii. Daca vrei, poti". (Va urma)
