Mii de crescători de animale, care au încasat subvenţie de la APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură) în 2007, dar care aveau datorii fiscale, riscă acum să dea înapoi banii. Aşa a hotărât Curtea de Conturi Brăila, în urma unui control la agenţia locală de plăţi în agricultură, după ce a descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de subvenţii în sectorul zootehnie erau neeligibili, întrucât aveau datorii la bugetul de stat ori cel local. Decizia bulversează cu totul activitatea APIA nu numai la Brăila, dar şi în alte judeţe unde Curtea de Conturi a României a dispus Camerelor judeţene să deruleze controale în urma cărora s-au descoperit aceleaşi nereguli. Drept urmare, auditorii au dispus reverificarea tuturor dosarelor şi recuperarea banilor acolo unde este cazul. Deocamdată, centrele judeţene ale APIA unde s-au descoperit neregulile au atacat în instanţă concluziile rapoartelor de audit, motivând că nu era competenţa lor procedurală să verifice situaţia fiscală a fermierilor, legea la acel moment precizând foarte clar că e suficientă declaraţia pe propria răspundere că nu figurează cu datorii.
Pentru a vă face o idee în ce priveşte dimensiunea financiară a problemei, vă spunem că în 2007, la Brăila, au fost aprobate la plată peste 5.000 de dosare, pentru care APIA a plătit beneficiarilor aproape 14 milioane de lei cu titlu de subvenţie. În aceste condiţii vă daţi seama la ce volum de muncă ar trebui să se înhame angajaţii agenţiei, ca să nu mai spunem de costurile suplimentare generate de astfel de verificări. Şi dacă, prin reducere la absurd, s-ar face acum aceste verificări, se ridică totuşi problema ce se întâmplă cu beneficiarii care aveau în 2007 datorii, dar între timp le-au stins? Aceştia ar trebui sau nu să dea banii înapoi?
De la ce a plecat întreg acest scandal? În primăvara acestui an, la nivel naţional, Curtea de Conturi a României (CCR) a demarat o campanie de auditări pe partea de cheltuire a banilor publici europeni, inclusiv prin acordarea subvenţiilor în agricultură, operaţiune gestionată de APIA. Cu această ocazie, mai multe centre judeţene ale agenţiei, inclusiv cel din Brăila, au primit în auditări reprezentanţii CCR, care au descoperit că pentru anii de subvenţie 2007-2009, au existat mai mulţi beneficiari - crescători de animale, care nu erau eligibili la plată întrucât aveau datorii la bugetul de stat ori cele locale la momentul depunerii cererii de subvenţie. Drept care auditorii au dispus verificarea tuturor dosarelor de subvenţie în zootehnie şi recuperarea banilor plătiţi cu titlu de subvenţie acolo unde se constată că beneficiarii aveau datorii. În cazul APIA Brăila anul de subvenţie verificat pe partea de sprijin financiar în sectorul zootehnic (adică subvenţia la vaci şi subvenţia pentru ovine/caprine) a fost 2007. Aşa cum au explicat surse apropiate verificărilor făcute de Camera Judeţeană de Conturi Brăila, din eşantionul de 20 de dosare selecţionate pentru control, în 10 cazuri inspectorii au descoperit că titularii aveau, de fapt, datorii. În consecinţă, au dispus verificarea tuturor dosarelor de subvenţie în sectorul zootehnic aferente anului 2007. Mai mult, acolo unde vor fi depistate situaţii cu datorii ale beneficiarilor, dispoziţia Curţii era să se treacă imediat la recuperarea banilor plătiţi cu titlu de subvenţie respectivilor fermieri.
"Urmează ca instanţa să tranşeze problema"
De cealaltă parte, însă, conducerea APIA Brăila, ca toate centrele judeţene verificate de CCR, a contestat în instanţă acest audit. Motivul: în primul rând funcţionarii APIA nu aveau competenţa, procedural vorbind, să verifice dacă fermierii aveau sau nu datorii la bugetul de stat sau cel local. "Până la introducerea recentă a obligaţiei de a prezenta un certificat fiscal, în anii precedenţi de subvenţie, pentru a primi sprijinul financiar, fermierii trebuia doar să declare pe propria răspundere că nu au datorii la bugetul de stat sau cel local. Iar respectiva declaraţie era pe propria răspundere a beneficiarului sub sancţiunile prevăzute de Codul Penal. Noi, ca agenţie, nu aveam sarcina verificării veridicităţii acelor declaraţii pe propria răspundere. Practic, actul normativ în baza căruia s-au acordat subvenţiile la ovine/caprine şi bovine nu prevedea ca APIA să controleze dacă aceşti fermieri aveau sau nu datorii la bugetul de stat sau cel local, motiv pentru care nu ne puteam depăşi competenţele să facem o astfel de verificare. Din aceste considerente, APIA Brăila, la fel ca şi ceilalţi colegi unde s-au mai făcut controale de la Curtea de Conturi, a atacat în instanţă concluziile şi deciziile din raportul de audit şi urmează ca instanţa să tranşeze problema", ne-a declarat Daniela Militaru, directorul executiv al APIA Brăila.
5.000 de fermieri au beneficiat de subvenţii în 2007
În afară de aceste aspecte, se prefigurează şi o altă problemă: vor fi sau nu obligaţi să dea banii înapoi fermierii care aveau datorii la momentul încasării subvenţiei, dar pe care între timp le-au achitat? Şi în al doilea rând, nu cumva sunt prescrise eventualele creanţe ale APIA, şi ne referim aici la contravaloarea subvenţiei de recuperat de la fiecare beneficar dovedit că a minţit spunând în 2007 că nu are datorii? Totuşi, au trecut mai mult de 3 ani cât este termenul de prescriere a datoriilor. Şi ar fi undeva la limită dacă aceste datorii vor fi considerate creanţe bugetare, caz în care prescripţia intervine în termen de 5 ani.
De precizat că, potrivit datelor prezentate de instituţia brăileană, în anul de subvenţie 2007, pe specia bovine dar şi pe speciile ovine/caprine au fost primite peste 5.000 de dosare. Concret, la bovine subvenţia de 490 lei/cap de animal a fost acordată pentru un efectiv de peste 20.000 de capete, de unde rezultă că valoarea sprijinului a fost de 9,809 milioane de lei. În ce priveşte speciile ovine/caprine, subvenţia a fost acordată pentru un efectiv de aproape 120.000 de capete, de unde a rezultat un total de circa 4,2 milioane de lei. Aşadar, în total valoarea subvenţiilor acordate în 2007 crescătorilor de animale s-a cifrat la circa 14 milioane de lei. Dacă am respecta proporţia rezultată din eşantionul de control privind dosarele problemă (adică 50%) ar rezulta că ar trebui recuperate subvenţii de aproximativ 7 milioane de lei, ca urmare a faptului că titularii nu erau eligibili la momentul depunerii cererii de subvenţie.
Finanţele sunt deschise colaborării
În ce priveşte eventualul sprijin pe care Finanţele locale l-ar fi putut acorda Agenţiei la momentul 2007, directorul executiv al DGFP (Direcţia Generală a Finanţelor Publice) Brăila, Ilie Decă, a precizat: "Dacă în 2007 APIA ne-ar fi solicitat verificarea din punct de vedere al datoriilor a persoanelor care au solicitat subvenţie, ar fi trebuit mai întâi să ne lămurim în ce măsură şi până la ce nivel de detalii am fi putut răspunde unei astfel de solicitări. Până la urmă, era vorba despre informaţii cu regim de secret fiscal. Dar cred că o cale de rezolvare s-ar fi găsit în final. Acelaşi lucru e valabil şi acum".
De precizat că în 2007, APIA era condusă de Maria Jurubiţă, în prezent director executiv adjunct al acestei instituţii.
