Din cele 40 de proiecte europene contractate de Primăria Brăila în exerciţiul financiar 2007- 2013, finalizat la 31 decembrie 2015, şapte au rămas "în spinarea" contribuabilului brăilean, în sensul că vor fi terminate din banii municipalităţii. O altă parte din cele şapte a fost deja încheiată. Cele mai "cu emoţii" sunt proiectele de reabilitare a Teatrului "Maria Filotti" şi Modernizarea Bulevardului Dorobanţilor.
Mai mult, UE şi celelalte organisme finanţatoare au impus beneficiarului promotor, respectiv Primăriei Brăila, să închidă toate aceste proiecte până la 31 iunie 2016, altfel vor cere şi prima parte a finanţării. Din acest motiv, funcţionarii specializaţi în implementarea proiectelor din fonduri nerambursabile sunt, în acest moment, angrenaţi în procedurile de finalizare, chiar dacă nu mai iau salariul la nivelul din decembrie anul trecut, acela care includea şi un spor de până la 64%.
Cum doar câţiva funcţionari mai au treabă în proiectele respective, ceilalţi, care au cam rămas fără obiectul muncii, mare parte din Direcţia de Strategii, Proiecte, Programe de Dezvoltare şi Realaţii Internaţionale, au început să se reorienteze către alte departamente, tocmai fiindcă salariul de bază de acum a scăzut de la 2.000 - 3.000 lei la 900 - 1.200 lei.
Cu ochii pe viitoarele linii de finanţare
Despre anunţatul val de plecări din Primărie, edilul-şef al Brăilei, Aurel Gabriel Simionescu a precizat că trebuie, în continuare, să se lucreze pe două dimensiuni: "O dimensiune înseamnă monitorizarea proiectelor, pentru că urmează vizite la faţa locului şi avem obligaţia de a menţine funcţionalitatea acelor proiecte, aşa cum au fost ele realizate. Altă dimensiune vizează continuarea proiectelor. Într-adevăr, nu mai poate lucra în structura respectivă toată echipa de proiect".
Cât despre faptul că funcţionarii nu-şi mai iau acel spor la salariu, primarul Simionescu a explicat că situaţia este logică în contextul în care fondurile nu mai sunt europene, ci din bugetul local.
"Făcusem un bilanţ şi mai sunt Dorobanţiul, Teatrul Maria Filotti, care sunt mai sensibile să spunem aşa. Dar Şcoala 7 (n.r. - "Ion Creangă") se termină, «Bunici şi nepoţi» se termină, chiar şi cu supărarea care este cu domnul Puşcaciu şi ceea ce au dumnealor acolo. Centrul Social Multifuncţional Lacu Dulce s-a terminat, deci lucrurile s-au încheiat. Din momentul acesta, în care lucrurile s-au încheiat fie în formatul finanţării, fie în formatul terminării efective, atunci modalitatea de lucru pentru Direcţia de Dezvoltare rămâne cea care este una obişnuită, curentă, normală", a adăugat primarul Aurel Gabriel Simionescu.
Mai mult, direcţia de resort din cadrul Primăriei are rol esenţial în monitorizarea liniilor noi de finanţare, acelea din exerciţiul 2014- 2020. Or, deocamdată, liniile respective sunt în fază de draft şi nu se poate vorbi de programe mari.
"Nu s-au deschis linii de finanţare pe niciun proiect pentru 2014 - 2020. Asta înseamnă că în momentul în care se vor finaliza lucrările respective, o luăm de la capăt pe noile proiecte. Iar pe salariaţii respectivi nu i-am penalizat cu nimic. Pur şi simplu nu au mai luat nişte bani. Nu e vorba că au lucrat prost, e o penalizare că lucrările respective nu s-au finalizat şi se finalizează pe banii noştri şi în felul ăsta nu mai sunt în zona europeană şi nu mai pot primi acei bani", a mai spus Simionescu.
"Dorobanţilor" şi Teatrul "Maria Filotti", cu emoţii
Cât despre o posibilă responsabilizare a unor funcţionari care n-ar fi lucrat tocmai eficient şi din cauza cărora proiectele ar fi fost întârziate, şi la nivelul administraţiei locale funcţionează prezumţia de nevinovăţie, mai ales că la momentul finalizării unei etape din proiect nu s-a putut spune cu exactitate dacă un funcţionar sau altul nu şi-a făcut treaba.
Întârzierile din mare parte din proiecte - discutate şi răsdiscutate - s-au datorat, după unii, proiectanţilor, după alţii câştigătorilor lucrărilor, care şi-au dat seama în timpul lucrărilor că nu le ajung banii licitaţi pentru proiect, fiindcă au întocmit caiete de sarcini cu preţuri mici astfel încât să câştige. Or pe europeni nu-i interesează practicile româneşti de implementare a proiectelor.
O recunoaşte însuşi primarul Aurel Gabriel Simionescu: "Noi scriem foarte multe hârtii. Şi hârtia se duce, se întoarce şi tot aşa. Decât să dau o hârtie la care mi se răspunde cu o altă hârtie, mai bine discutăm, că timpul se duce. Există nişte prevederi contractuale, lucrurile ar trebui să fie foarte clare. Realitatea îmi arată că nu se întâmplă aşa. Atunci, dacă eu stau şi nu mai scriu hârtii şi ne ameninţăm unii pe alţii... Şi eu mai fac chestia asta, le mai zic: să vedeţi ce o să păţiţi! Dar, încă o dată, oamenii sunt puţin interesaţi de lucrurile astea. Oamenii (n.r. - finanţatorii) sunt interesaţi să vadă lucrarea terminată. Şi suntem buni dacă s-a terminat lucrarea şi nu suntem buni dacă nu s-a terminat lucrarea. Asta e!".
