Probleme în raiul porcilor? Sau doar o strategie bine regizată, menită să fenteze obligaţiile de mediu ale SC "Complexul de Porci", afacerea de suflet a lui Gheorghe Caruz, care i-a adus acestuia cele mai mari probleme în relaţia cu brăilenii, din cauza mirosului de dejecţii, la fel ca şi în relaţia cu autorităţile de mediu. Oricum ar fi, societatea a deschis la Tribunalul Brăila procedura concordatului preventiv. Înainte să continuăm povestea noastră, trebuie lămurite o serie de noţiuni de ordin juridic privind această procedură apărută recent pe piaţa economică a României.
Concordatul preventiv este un contract încheiat între un întreprinzător şi creditorii săi, prin care întreprinzătorul propune un plan de redresare a afacerii sale, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de a depăşi dificultăţile în care se află întreprinderea. Pentru încheierea unui astfel de contract nu este necesar un consens al creditorilor, ci doar o majoritate reprezentând creditorii care deţin două treimi din masa credală. Mai explicit, legea concordatulului preventiv este o soluţie de protecţie împotriva deschiderii procedurii de insolvenţă de către creditori şi care păstrează toate avantajele insolvenţei, fără a avea şi dezavantajele acesteia. Altfel spus, concordatul preventiv nu este sinonim insolvenţei şi nici nu poartă "stigmatul" aferent acesteia. De exemplu, se declanşează la cererea debitorului, fiind exprimarea voinţei acestuia, nu a creditorilor. Pe perioada concordatului, aşa cum am spus, se suspendă executarea silită, valoarea datoriilor este îngheţată, iar contractele aflate în curs nu se suspendă. Un alt mare avantaj este acela că debitorul păstreaza controlul asupra afacerii sale.
Revenind, la începutul lunii trecute, SC "Complexul de Porci" SA (unde acţionari majoritari sunt cei doi copii ai omului de afaceri) Brăila a depus, prin intermediul unui cabinet de insolvenţă, la Tribunalul Brăila, o cerere privind deschiderea procedurii concordatului preventiv. Perioada solicitată este de 18 luni de la data declarării concordatului preventiv, răstimp în care Caruz speră că-şi va reveni cu afacerea. Instanţa a admis solicitarea, dispunând suspendarea provizorie a urmăririi silite a debitorului până la publicarea concordatului preventiv. De altfel, recent, debitorul a depus în instanţă la dosarul cauzei şi o primă ofertă de concordat preventiv, în care explică în detaliu cauzele care au condus la situaţia dificilă a companiei, măsurile pe care are de gând să le implementeze pe perioada concordatului, precum şi efectele acestora. Aşadar, debitorul recunoaşte datorii însumând circa 85 milioane de lei, din care 36,7 milioane către BCR, alte 13,2 milioane către furnizori şi, atenţie, 35,2 milioane credite de la acţionarii companiei, cu alte cuvinte banii împrumutaţi de familia Caruz propriei firme.
Care sunt motivele care au convers către concordatul preventiv?
Sunt aceleaşi pe care Gheorghe Caruz le repetă obsesiv, ori de câte ori are ocazia de a se face auzit: scăderea drastică a vânzărilor, preţurile de dumping la carcasa de porc practicate de alte state pe teritoriul României, creşterea preţurilor la cereale, precum şi a costurilor cu munca vie şi, nu în ultimul rând, imposibilitatea de a face export. Dacă vă aşteptaţi să apară printre motive şi criza economică, nu v-aţi înşelat, numai că în acest caz, omul de afaceri chiar mizează într-un fel pe efectul favorabil afacerii lui şi anume creşterea în viitorul apropiat a preţurilor la carnea de porc. În fapt, Caruz speră ca, pe perioada celor 18 luni de concordat preventiv, să reuşească economii lunare de aproape 800.000 lei. De asemenea, mizează pe venituri lunare aduse de afacerea sa în cuantum de 3,31 milioane de lei, raportat la cheltuieli lunare un pic mai mari, de 3,33 milioane de lei. Chiar şi aşa stând lucrurile, în planul său, Caruz mizează pe subvenţiile pentru bunăstarea şi protecţia suinelor, precum şi pe prima la export, context în care este sigur că poate avea, totuşi, un beneficiu lunar de 4 milioane de lei, ceea ce ar însemna că în 21 de luni (adică încă 3 luni peste perioada de concordat preventiv) ar putea stinge masa credală. Dar Caruz se declară dispus să şi vândă ca întreg ori pe bucăţi afacerea, ca să stingă datoriile.
Economie de 1 milion de euro. Caruz şi-ar dori să racordeze evacuarea dejecţiilor la viitoarea staţie de epurare a oraşului
90 de angajaţi ameninţaţi cu şomajul
Dar să vedem cum anume s-a gândit omul de afaceri să iasă din impasul financiar. În primul rând, are de gând să restructureze conducerea companiei, în sensul reducerii numărului de directori precum şi a salariilor eşalonului de conducere. În al doilea rând, vrea să treacă şi la reduceri de personal, din calcule rezultând că, raportat la efectivele de porci existente, nu ar avea nevoie decât de 100 de salariaţi faţă de 192 în prezent. Următoarea măsură prezentată în planul de redresare este reducerea consumului de combustibil şi energie prin raţionalizarea consumului, reducerea numărului de maşini şi efectuarea unei investiţii la instalaţia de apă. În ce priveşte măsurile pentru reducerea cheltuielilor de producţie, în plan se vorbeşte despre achiziţionarea întregului stoc necesar de hrană la recoltarea din acest an a cerealelor, acţiune care ar presupune obţinerea prin negocieri a unui preţ avantajos. Apoi se vrea reducerea cu 1 milion de euro a efortului investiţional propriu într-o staţie de epurare a apei reziduale din Complexul de Porci, prin contractarea evacuării dejecţiilor în viitoarea staţie de epurare a oraşului. Adică, exact banii care trebuia investiţi până la sfârşitul anului în instalaţii pentru protejarea mediului, sub sancţiunea retragerii autorizaţiei de funcţionare. În altă ordine de idei, acelaşi plan de redresare urmăreşte încheierea unui parteneriat cu o firmă interesată să realizeze, totuşi, o staţie de epurare care să producă în paralel şi biogaz, combustibil pe care societatea să-l cumpere la un preţ cu 10% mai mic decât tariful "Distrigaz". Cea mai importantă economie pe partea de costuri de producţie a fost gândită în sensul reducerii consumului specific de furaje, ceea ce raportat la producţia de porci pentru abatorizare, estimată pentru perioada de concordat, înseamnă un beneficiu calculat undeva la 11,8 milioane de lei.
Nu este exclusă varianta vânzării ca întreg a activelor companiei
Un lucru interesant este faptul că, aşa cum aminteam mai sus, debitorul este dispus să vândă ca întreg sau pe bucăţi activele companiei pentru a stinge datoriile către creditori, anunţându-i totodată că are discuţii cu diverse societăţi interesate să cumpere societatea. "În scopul obţinerii unui preţ avantajos s-a luat măsura de a se scoate la vânzare un grup de societăţi care deţin împreună întregul circuit productiv, căpătând astfel o eficienţă economică importantă: creşterea porcilor - abatorizare - fabrici de preparare şi tranşare a cărnii - maşini de distribuţie a cărnii şi preparatelor din carne pentru 20 de judeţe ale ţării. Având în vedere criza alimentară globală ce se anunţă pentru anii viitori, precum şi reducerea drastică a efectivelor de porci în România şi în ţările Uniunii Europene, această afacere poate fi rentabilă şi sperăm să găsim cumpărători interesaţi", se arată în planul de redresare.
În finalul materialului se punctează faptul că societatea vrea să găsească o bancă dispusă să-i crediteze achiziţia de cereale din actuala recoltă, pentru asigurarea stocului necesar pentru hrana efectivului de animale. De asemenea, are pregătite documentele pentru a intra pe piaţa internaţională, imediat ce va fi reluat exportul de carne românească, context în care se discută de o primă la export de 540 euro/tona de carne exportată.
Următorul termen în dosar este 30 iunie. De menţionat că pentru a putea fi implementat acest plan de redresare trebuie să primească şi girul creditorilor, ale căror datorii cumulate reprezintă două treimi din totalul masei credale. Iar dacă ne uităm la ponderea datoriilor în total masă credală se poate observa că este necesar acordul BCR, întrucât creditele societăţii către acţionarul familia Caruz cumulate cu datoriile la furnizori nu asigură cele două treimi despre care vorbeam.
Reporterii "Obiectiv" au încercat să obţină un punct de vedere al omului de afaceri, însă acesta a subliniat sec: "procedura concordatului preventiv este secretă şi deci nu am ce să comentez", după care a închis telefonul.
Investiţiile de mediu rămân pe hârtie
Dincolo de dificultăţile economice invocate la iniţierea concordatului preventiv, firma lui Gheorghe Caruz are o mare problemă, iar aceasta ţine de respectarea obligaţiilor de mediu. După cum v-am mai informat în repetate rânduri, ca să poată funcţiona, "Complexul de Porci" Brăila SA şi-a luat angajamentul, în 2004, că până în 2011 va investi aproape un milion de euro în protecţia mediului. Se apropie scadenţa, iar aceste angajamente sunt departe de a fi respectate. De aceea, din punct de vedere al legislaţiei de mediu, zilele societăţii "Complexului de Porci" Brăila SA sunt numărate. Asta deoarece se va pierde autorizaţia de funcţionare, dacă până în luna decembrie a acestui an nu finalizează toate investiţiile pentru care s-a semnat în 2004. Pe de altă parte, după cum stă consemnat în planul de redresare, omul de afaceri vrea să renunţe la aceste investiţii, aşteptând să racordeze "Complexul de Porci" cu dejecţiile aferente la viitoarea staţie de epurare a oraşului.
Reamintim că, în urmă cu şapte ani, Caruz şi-a luat angajamentul de a realiza investiţii de circa 815.000 euro, la "Complexul de Porci" Brăila SA, pentru a pune la punct tehnologii de protejare a mediului înconjurător. După cum se ştie, nimeni nu i-a cerut să cheltuie aceşti bani de azi pe mâine, ci i s-a dat un termen pentru conformare mai mult decât generos. Practic, conducerea societăţii a avut la dispoziţie perioada 2004 - 2011, pentru a implementa planul de investiţii pentru mediu. Termenele limită de realizare a respectivelor investiţii au fost negociate direct cu forurile europene, în perioada când România se pregătea să adere la Uniunea Europeană. Astfel, s-a pornit de la investiţii minore, în primii ani ai perioadei de tranziţie ce i-a fost acceptată "Complexului de Porci": 6.000 euro, în 2004; 1.600 euro, în 2005 şi 7.300 euro, în 2006. Din 2007, planul de investiţii a început să cuprindă sume substanţiale - 50.000 euro, în 2007; 250.000 euro, în 2008; 150.000 euro, în 2009; 150.000 euro, în 2010 şi 200.000 euro, în 2011. Comisarii de mediu brăileni au urmărit constant realizarea investiţiilor şi, până în 2008, n-au depistat abateri de la grafic. În 2009, însă, firma controlată de Gheorghe Caruz n-a mai respectat termenii autorizaţiei de mediu. Garda de Mediu a constatat că nu s-a respectat termenul limită pentru realizarea unui bazin de aerare şi a staţiei de suflante aferente respectivului bazin. Din acest motiv, "Complexul de Porci" a fost amendat, în luna martie a anului trecut, cu suma de 75.000 lei (750 milioane de lei vechi). La acea dată, Gheorghe Caruz ne declara că nu a mai continuat investiţiile pentru că intenţionează să implementeze o nouă tehnologie care să rezolve problema mirosului. "Este vorba despre o staţie de epurare revoluţionară, cum nu mai există în momentul de faţă în România. Practic, cu această soluţie implementată după studii de ultimă oră făcute în America, în Dunăre nu vor mai ajunge deloc substanţe poluante, iar mirosul va fi înlăturat complet. Este o lucrare foarte mare, ce presupune schimbarea sistemului de aducţiune a apei şi a sistemului de canalizare din cadrul complexului", ne explica, în martie 2010, patronul "Complexului de Porci".
Ultima amendă: 750 milioane de lei vechi
Între timp, s-au schimbat multe, însă niciuna din aceste schimbări nu a fost benefică pentru protejarea mediului înconjurător. Tehnologia de care vorbea Caruz nu s-a mai implementat. În schimb, o parte din activele "Complexului de Porci" - la care figurează ca acţionari Gheorghe Caruz, fiul acestuia, Sorin, şi alte două rude - au fost vândute firmei "Complexul de Creştere a Porcilor" SRL. Acestea au rămas, însă, tot în posesia familiei Caruz, deoarece asociat unic al "Complexului de Creştere a Porcilor" este Sorin Caruz, fiul lui Gheorghe Caruz. Ca şi cum nu ar fi existat planul de investiţii de mediu negociat cu Uniunea Europeană, "Complexul de Creştere a Porcilor" a încercat să obţină o nouă autorizaţie integrată de mediu. "Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi a respins această solicitare. În acest context, singurul document valabil este planul de conformare, care are ca termen luna decembrie 2011. Pentru nerespectarea termenelor de investiţii prevăzute în acest plan noi aplicăm sancţiunile prevăzute de lege", ne-a declarat Daniela Agache, comisarul şef al Gărzii de Mediu Brăila.
Ultima sancţiune a fost aplicată în urmă cu doar câteva zile. Astfel, la începutul lunii iunie a.c., Garda de Mediu Brăila i-a trimis prin poştă firmei "Complexul de Porci" Brăila SA o amendă în valoare de 75.000 lei, pentru nerespectarea măsurilor cuprinse în planul de conformare. Concret, firma lui Caruz nu a respectat graficul de lucrări pentru întreţinerea şi reparaţia instalaţiei din cadrul sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate rezultate din halele "Complexului de Porci". Lipsa de investiţii în sistemul de canalizare a dus la deşertarea de dejecţii semilichide în interiorul fermei şi pe spaţiile verzi, fapt ce poate explica mirosul de bălegar care a împânzit atmosfera Brăilei zilele trecute.
Întrebat cum va reacţiona Garda de Mediu faţă de iniţierea procedurii de concordat la "Complexul de Porci" SA, comisarul şef Agache ne-a răspuns că, până nu va primi o informare oficială în acest sens, nu are ce comenta. "Nu fac comentarii până când nu ştiu oficial despre ce este vorba. Ce se poate spune cu certitudine este că orice schimbare de proprietar trebuie să prevadă cine rămâne cu obligaţiile de mediu asumate de societatea respectivă", a spus Daniela Agache.
Caruz, fruntaş în topul celor mai bogaţi brăileni
* topul realizat de echipa Forbes îl indică an de an pe Caruz ca fiind cel mai bogat brăilean
În ultimii ani, în mod constant, omul de afaceri Gheorghe Caruz apare pe locuri fruntaşe în ceea ce priveşte averea pe care a acumulat-o din afacerile pe care el şi familia sa le derulează. În ediţia de anul trecut, de exemplu, realizată de Forbes, omul de afaceri Gheorghe Caruz este poziţionat, la nivel naţional, pe locul 54 cu o avere estimată la 95 - 100 milioane de euro. În revista supliment editată special pentru Top 500 cei mai bogaţi români, Caruz era menţionat cu afaceri prospere în domeniul producerii şi procesării cărnii de porc, comerţ, benzinării, restaurante/alimentaţie publică, precum şi petrecerea timpului liber. El se numără printre cei mai mari crescători de porci din ţară, cu un efectiv de aproximativ 100.000 de capete. În plus, este proprietarul unei vaste reţele de magazine de comercializare a produselor proprii, în mai multe oraşe.
