* Ministerul Finanțelor Publice a intervenit în favoarea Guvernului în procesul pe rolul Curții de Apel București prin care li se solicită autorităților gălățene să dea înapoi terenul nefolosit din mia de hectare * cererea de intervenție în favoarea reclamantului, adică a Guvernului României, a fost depusă în a doua jumătate a lunii mai * următorul termen în dosar este tocmai după vacanța judecătorească, spre finalul lunii septembrie
Războiul pentru mia de hectare a Brăilei a "promovat" într-o altă ligă. Alături de Guvernul României, în procesul cu autoritățile gălățene a cerut să intre și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Cererea a fost depusă recent la Curtea de Apel București, acolo unde se judecă dosarul, iar intervenția Statului este, indirect ce-i drept, de partea Brăilei, în bătălia privind recuperarea suprafețelor rămase neutilizate din "mia de hectare" făcută cadou Primăriei Galați în mandatul de premier al lui Adrian Năstase, pentru realizarea unui cartier de locuințe de tip ANL. Autoritățile gălățene au timp până după vacanța judecătorească să-și formuleze apărarea, următorul termen în dosar fiind anunțat pentru finele lunii septembrie.
Se aliniază astrele favorabile revenirii la normalitate în ce privește mia de hectare "furată" comunei Vădeni și, implicit, Brăilei pentru a fi dată autorităților gălățene care-și propuseseră realizarea pe amplasamentul cu pricina a unui întreg cartier de locuințe de tip ANL. La procesul aflat pe rolul Curții de Apel București, prin care Guvernul Tudose a dat în judecată Galațiul pentru mia de hectare a Brăilei, se aliniază un actor important, chiar Statul Român. Mai explicit, prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice, Statul Român a făcut cerere de intervenție în acest dosar, de partea Guvernului care practic cere autorităților gălățene să promoveze actele și procedurile pentru a returna o parte din mia de hectare, mai precis 655 ha, rămase neutilizate pe amplasamentul comunei Vădeni. "Amână cauza pentru a se comunica cererea de intervenție formulată de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice reclamantului", este soluția pe scurt publicată pe portalul instanțelor de judecată în litigiul în discuție. Reporterii "Obiectiv" au solicitat Ministerului de Finanțe mai multe detalii cu privire la acțiunea promovată în numele Statului Român însă li s-a răspuns că informațiile respective nu se încadrează în prevederile Legii privind liberul acces la informații de interes public: "Art. 12 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, prevede, la lit. f), după cum urmează: «Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11.1, următoarele informații: f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces». În considerarea dispozițiilor legale redate anterior, în ceea ce privește poziția procesuală a Ministerului Finanțelor Publice în dosarele aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în care această instituție participă în nume propriu sau în calitate de reprezentant al Statului Român, trebuie avut în vedere faptul că strategia legată de formularea cererilor / apărărilor în aceste litigii nu se circumscrie dispozițiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și ale Normelor metodologice de aplicare a acestui act normativ, aprobate prin H.G. nr. 123/2002. Astfel, în raport de dispozițiile Codului de procedură civilă, Ministerul Finanțelor Publice, în nume propriu sau în calitate de reprezentant al Statului Român, își exprimă poziția procesuală în fața instanței de judecată, urmând ca de conținutul cererilor / apărărilor formulate să ia cunoștință și celelalte părți din cauză, potrivit principiului contradictorialității, pe parcursul desfășurării litigiului, prin intermediul instanței. Altfel spus, împrejurarea că instanțele judecătorești pot permite accesul presei la dosarele înregistrate pe rolul acestora, nu poate echivala cu exprimarea poziției procesuale a părților prin intermediul presei, de vreme ce participarea părților in litigii este strict reglementată de Codul de procedură civilă".
Mult mai deschisă s-a arătat Primăria Galați pe acest subiect, fiind practic cea care a clarificat poziționarea Statului Român în acest litigiu. "Cauza la care faceți referire are drept obiect obligarea autorităților locale gălățene la emiterea actelor administrative necesare reintroducerii în domeniul public al Statului Român a părții de teren rămase neconstruite în Cartierul Dimitrie Cantemir. Acțiunea fiind formulată de Guvernul României, în calitate de autoritate emitentă a hotărârii de guvern ce se consideră a fi parțial respectată, Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice a înțeles să formuleze cerere de intervenție accesorie în susținerea pretențiilor reclamantului", a venit răspunsul din partea cabinetului primarului Galațiului, Ionuț Florin Pucheanu. Altfel spus, intervenția Statului este în favoarea Guvernului, așadar contrar intereselor autorităților gălățene.
O istorie tumultoasă a "miei de hectare"
Ca o trecere în revistă a poveștii din centrul acestui litigiu, întreg scandalul pe tema miei de hectare s-a reaprins anul trecut după ce cotidianul “Obiectiv” a descoperit și a făcut public faptul că CLM Galați a scos la licitație, în vederea concesionării în scopuri agricole, un lot de teren în suprafață de 655,29 ha pe raza comunei Vădeni. În detaliu, un document oficial al Primăriei Galați prezintă modul de utilizare a terenului de 1.000 ha: în fară de lotul de 655 ha, municipalitatea de peste Siret are un al doilea contract de închiriere, tot în scopuri agricole, a 300 de hectare tot pe "mia de hectare". Practic, proiectul imobiliar “Dimitrie Cantemir” ocupă mai puțin de 9 hectare, suprafață pe care au fost construite și apoi închiriate în regim ANL blocurile din cartierul amintit. Alte 7,5 hectare au fost transmise statului, pentru realizarea obiectivului de investiții “Spital Regional de Urgență Brăila-Galați”. Dacă tragem linie vom observa că au rămas neutilizate în scopul declarat al proiectului imobiliar aproape 955,29 ha (300 ha, plus 655,29 ha).
În urma acestor dezvăluiri, sfera politică locală s-a inflamat, liberalii brăileni solicitând insistent Consiliului Județean demararea procedurii de recuperare a suprafeței de 655,29 ha. Deși prima reacție a CJ Brăila a fost să-i ignore, ulterior a formulat totuși și transmis Guvernului, la conducerea căruia venise între timp brăileanul Mihai Tudose, o adresă prin care atrăgea atenția asupra situației cel puțin ciudată legată de lotul de 655,29 ha: fusese transmis Primăriei Galați cu scopul strict de a servi proiectului imobiliar “Cartier Siret”, redenumit ulterior “Dimitrie Cantemir”, ori Primăria Galați concesiona bucăți de teren pentru activități agricole. Reacția Executivului a fost ca, în cursul lunii septembrie 2017, în ședință de Guvern, să aprobe un Memorandum de transmitere de către Secretariatul General al Guvernului a unei cereri către Consiliul Local al Municipiului Galați în scopul adoptării de către acesta din urmă a unei hotărâri privind trecerea lotului de 655,29 ha din domeniul public al municipiului Galați în domeniul public al statului. Memorandumul subliniază că “Transmiterea dreptului de proprietate a fost efectuată sub condiția de a se utiliza terenul pentru construcții de locuințe și utilități sociale”, iar la final precizează că: “Din analiza modului cum a fost aplicată Hotărârea Guvernului nr. 512/2002 (actul prin care s-a realizat transferul celor 1.000 ha de la Vădeni - n.r.) rezultă faptul că, de 15 ani, cea mai mare parte din cele o mie de hectare nu este utilizată potrivit destinației stabilite inițial”. Numai că autoritățile gălățene au hotărât să nu dea curs acelei solicitări, în sensul că au retras în ultima clipă de pe ordinea de zi a ședinței CLM de la finele lunii octombrie anul trecut, proiectul de HCLM “privind trecerea terenului în suprafață de 655,29 ha, aflat în comuna Vădeni, județul Brăila, din domeniul public al municipiului Galați în domeniul public al statului”, după cum ceruse în mod expres Guvernul. Drept urmare, Executivul a formulat plângere la Tribunalul București împotriva Primăriei Galați și a Consiliului Local Municipal Galați, ținta fiind obligarea autorităților gălățene să emită o hotărâre de CLM: “Obligare emitere act administrativ”, după cum se menționează în informațiile despre dosarul în cauză. Într-un final, Tribunalul București a declinat competența de soluționare a acestui litigiu către Curtea de Apel București, instanță care a și preluat dosarul în primăvara acestui an.
Contre Tudose - Pucheanu pe tema "mia de hectare"
Antologice au rămas însă replicile tăiase ale celor doi social-democrați pe spinoasa temă a miei de hectare. “(...) Nu înțeleg de ce pentru parcela de 300 de hectare pe care, la fel, o avem dată în arendă de mai bine de 3 ani, nimeni nu spune nimic. Se pare că doar aici, pe lotul acesta de 600 ha, am deranja, dar vom afla totul la momentul potrivit. Nu am scos din circuitul agricol decât 45 de hectare, restul sunt în același stadiu în care ne-a fost predat. Deocamdată, orice nelămurire este în avantajul nostru pentru că terenul rămâne în proprietatea municipiului Galați”, a comentat Ionuț Pucheanu, primarul Galațiului, în octombrie anul trecut.
Replica premierului, la vremea respectivă, Mihai Tudose în fața sfidării fățișe a autorităților din Galați nu a întârziat: “Îi mulțumesc primarului Pucheanu că a recunoscut public că, în plus față de cele 655 de hectare pe care Guvernul i-a cerut deja să le înapoieze statului, primăria Galați a folosit, tot în agricultură, alte 300 de hectare. Cred că domnul primar ar trebui să se preocupe de reintrarea cât mai grabnică în legalitate în ceea ce privește sutele acestea de hectare pe care Galațiul le-a primit prin hotărâre de guvern cu un scop foarte precis: construcția de locuințe. În același context, eu nu înțeleg ce fac organele statului cu privire la acest aspect care înseamnă schimbarea ilegală a destinației unor terenuri și încasarea ilegală a unor venituri care se cuveneau primăriei Vădeni din județul Brăila. Să fim bine înțeleși: nu reacționez așa pentru că sunt brăilean ci în calitate de prim-ministru. Vom ține cont, așadar, de informațiile primite de la primarul Galațiului, ceea ce sper că vor face și instituțiile statului”.
În replică primarul galațiului a ales să paseze presei din Brăila vina reaprinderii subiectului cu mia de hectare: “Eu cred că securea aceasta a pseudoconflictului dintre Galați și Brăila a fost îngropată de multă vreme, chiar dacă mai sunt destui care bagă bățul prin gard. (...) Dacă presa din Brăila dorește cancan, eu, primar de Galați, nu o să-i ofer cancan!”, a declarat edilul, de parcă era vina presei brăilene că devoalase încercarea mascată de mutare, din pix, a granițelor administrativ-teritoriale ale unui județ. La fel cum tot de domeniul cancan ține, în opinia lui Pucheanu, și realizarea de venituri necuvenite de către Primăria Galați în detrimentul comunei Vădeni, de exemplu, ori a județului Brăila, iar asta doar dacă discutăm de impozitul pe clădirile din cartierul Dimitrie Cantemir, ori de redevența încasată pentru folosința terenurilor în scopuri agricole.
