Insula Mare a Brăilei este marele Graal al afacerilor româneşti: se autosusţine şi se finanţează lejer doar din subvenţiile primite de la stat. Cumulat, formele de sprijin de la bugetul de stat injectate în afacerea IMB sunt aproape duble în comparaţie cu sumele care se întorc sub o formă sau alta către bugetul general. De exemplu, totalul subvenţiilor încasate anul trecut de arendaş - este vorba despre SC "TCE 3 Brazi" administrată de familia Tărâţă -, se ridică la peste 250 miliarde de lei vechi. În oglindă, arenda achitată în 2009 Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) pentru cele 56.000 de hectare din insulă se cifrează la aproape 124 miliarde de lei vechi. Reduse la nivel unitar de un hectar, valoarea subvenţiilor a fost de 4,55 milioane de lei vechi/ha, în timp ce plata arendei a fost undeva la 2,2 milioane de lei vechi pentru fiecare hectar. Dar asta nu e tot, pentru că între arendaş şi agenţie există un litigiu continuu, vechi de mai mulţi ani, având ca subiect cuantumul arendei în contextul în care familia Tărâţă ceruse o compensare a obligaţiei de plată a arendei cu "investiţiile" făcute în insulă. Cu alte cuvinte, pentru "TCE 3 Brazi" până şi aceste aproape 124 de miliarde de lei vechi reprezintă o sumă mult prea mare de achitat bugetului. Iar ca tabloul să fie complet ar mai trebui adăugat că pe fundalul unor nemulţumiri de ordin salarial, lucrătorii din insulă îşi acuză angajatorul, adică firma "TCE 3 Brazi", că trage în piept statul prin subevaluarea cantităţilor de produse recoltate din insulă pentru ca astfel să-şi diminueze obligaţiile fiscale. Şi dacă tot vorbim despre obligaţii fiscale trebuie punctat că la finele primului trimestru al acestui an "TCE 3 Brazi" înregistra datorii la bugetul general consolidat în cuantum de aproape 120 miliarde de lei vechi.
Arenda plătită a fost de aproape 124 miliarde de lei vechi
Povestea arendării acestui obiectiv economic important a început în toamna anului 2001, când, pe atunci deputat PSD de Neamţ, Culiţă Tărâţă, prin una din societăţile sale, "TCE 3 Brazi", a devenit partener de afaceri cu statul pentru cele peste 56.000 ha din insulă. Terenul cu destinaţie agricolă este înregistrat în domeniul public al statului şi se află în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS). Prin contract, părţile au convenit ca arendaşul (SC "TCE 3 Brazi" SRL), să plătească arendatorului (ADS), ca drept de folosinţă a terenului, anual, contravaloarea în lei a 500 kg grâu STAS/ ha. Preţul unui kilogram de grâu se calculează în funcţie de cotaţia afişată de Bursa Internaţională de Tranzacţii Financiare Futures şi cu Opţiuni - "LIFFE", de la Londra, la cursul de referinţă leu/dolar stabilit de BNR la data scadenţei. Per total, redevenţa pentru IMB însemna contravaloarea a 28.000 tone grâu/an, plătibilă în trei tranşe, la trei termene stabilite prin contract: 31martie - 10% din valoarea totală, 31 august - 40% şi 31 decembrie 50%.
Ce a însemnat pentru statul român anul de arendă 2009? Din răspunsul ADS la solicitarea reporterilor "Obiectiv" reiese că anul trecut "TCE 3 Brazi" a vărsat în contul de arendă suma de 123,29 miliarde de lei vechi. Această sumă include, potrivit raportării instituţiei, şi despăgubirile plătite în caz de calamitate de firma la care arendaşul şi-a asigurat culturile din insulă (500 milioane de lei vechi), precum şi alte 2,065 miliarde de lei vechi reprezentând compensări ale unor cheltuieli de judecată. Aceeaşi adresă de răspuns a ADS punctează că agenţia s-a înregistrat şi cu posibile venituri ce i s-ar cuveni în urma relaţiei comerciale cu "TCE 3 Brazi" capitol la care suma este ameţitoare: puţin peste 990 miliarde de lei (aproape 24 milioane de euro) reprezentând în cea mai mare parte arendă, dobânzi şi penalităţi de întârziere calculate în baza contractului de arendă. De fapt, "TCE 3 Brazi" a contestat încă din primul an contravaloarea arendei pretinse de ADS, iar litigiul se derulează şi în prezent la secţia comercială a Tribunalului Bucureşti.
Subvenţiile cuvenite au fost de peste 250 miliarde de lei vechi
"Suntem un grup de salariaţi din Brăila ai «TCE 3 Brazi» SRL Piatra Neamţ care cunoaştem realităţile din Insula Mare a Brăilei de dinainte de a veni această firmă în insulă şi suntem nemulţumiţi de faptul că deşi ni s-au promis venituri decente la munca pe care o prestăm, mai ales în această criză financiară, ni se aruncă praf în ochi. Avem salarii de 1.000 lei şi producem venituri de sute de milioane pentru patronii firmei (...). Pentru amărâta aia de redevenţă de 500 kg grâu la hectar, patronii născocesc tot felul de tertipuri ori ca să nu o plătească, ori ca să o reducă şi mai mult. Ştiţi cât a plătit TCE la ADS 2009? 4,4 milioane euro. Firmă mare, serioasă, cel mai mare plătitor la ADS. Dar ştiţi cât a încasat? 7 milioane euro, din care 3 milioane euro numai de la bugetul de stat (ăla pe care-l ocolesc când vând marfa «la negru»). Deci, practic, ei exploatează gratuit tot terenul agricol din insulă, ba mai primesc bani în plus pentru asta", ne sesizează un grup de salariaţi din insulă. Totuşi, trebuie precizat că, din informaţiile transmise de instituţiile implicate în plata subvenţiilor în agricultură, cifrele la care petenţii fac referire sunt un pic mai mici.
Pentru a afla care sunt sumele cuvenite şi încasate de arendaşul "TCE 3 Brazi" cu titlu de subvenţie ne-am adresat în primul rând Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) dar şi Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Brăila. Astfel a reieşit că pentru anul 2009 firma nemţeană a primit 123,3 miliarde de lei vechi subvenţia la hectar. De asemenea, arendaşul a formulat cereri de subvenţie şi în cadrul formelor de sprijin acordate pentru culturile verzi şi pentru zone defavorizate pentru încă aproximativ 77 miliarde de lei vechi. Aşadar, total subvenţii deja încasate sau de primit prin APIA se ridică la aproximativ 200 miliarde de lei vechi. Dar şi prin DADR a solicitat subvenţii în conformitate cu Legea creditului agricol precum şi cu actul normativ privind subvenţionarea preţului motorinei pentru agricultură. Astfel pe Legea creditului agricol "TCE 3 Brazi" a încasat 34,55 miliarde de lei vechi, în timp ce la motorină suma comunicată de DADR a fost de 20,74 miliarde de lei vechi. Dacă tragem linie şi adunăm, rezultă aşadar circa 255,2 miliarde de lei vechi, aşa cum am spus, bani injectaţi de stat în afacerea din Insulă. Ce s-a întors la buget sub formă de arendă? Doar 123 miliarde de lei vechi, şi ăia plătiţi cu chiu, cu vai, după bunul plac şi calculul arendaşului, cam la jumătate din pretenţiile ADS fundamentate pe contractul de arendă.
Să ne jucăm cu cifrele!
În scrisoarea salariaţilor din insulă se atinge un alt punct nevralgic al nodului gordian în care s-ar ascunde interesele arendaşului "TCE 3 Brazi": raportarea unor producţii subevaluate. "Am cerut o mărire de salariu raportată la productivitatea muncii noastre. Ni s-a răspuns că nu sunt bani şi că totul pleacă la Neamţ. S-au montat camere de luat vederi în toată insula, de nu mişcă nimic fără ca şefii să nu vadă. Mai ceva ca la puşcăria de la Lunca. Au motivat că se fură. La salariile astea, mai lua omul de nevoie un sac, doi de cereale ca să crească o pasăre sau un porc. Dar când se realizează producţii medii de 6.000 - 6.500 kg grâu la hectar şi se raportează între 3.500 şi 3.800 kg, iar diferenta se vinde fără a fi înscrisă în contabilitate şi fără a se plăti impozite la stat? Ăsta este furtul adevărat, cu vaporul", mai povestesc salariaţii.
Potrivit informaţiilor deţinute de DADR Brăila, producţiile medii raportate anul trecut în insulă au fost de 3.809 kg de grâu la hectar, 7.320 kg /ha pentru porumb, 2.806 kg/ha pentru floarea soarelui, 2.529 kg/ha pentru rapiţă şi 2.617 kg/ha pentru soia.
Aceasta în condiţiile în care, în urma vizitei pe care a avut-o în IMB, în iunie 2009, preşedintele Traian Băsescu s-a declarat de-a dreptul încântat de starea culturilor şi previziunile privind producţiile ce urma a fi obţinute. La puţin timp după această vizită şi laudele aduse de preşedinte, Culiţă Tărâţă a avut grijă să creeze cadrul perfect pentru a anunţa că, de fapt, pe fondul secetei şi al imposibilităţii de a iriga în întregime terenurile agricole din insulă, producţiile au fost mai mici. "Dacă nu este pus la punct sistemul de irigaţii, nu se va putea face performanţă. Eu am obţinut 5,8 tone grâu/ha pe o suprafaţă irigată de 11.000 ha şi 2,2 tone/ha pe restul de 8.500 ha pe care nu am mai putut să le irig", explica în presa centrală, după campania de toamnă, Tărâţă. "Chiar dacă am avut posibilitatea să recoltăm la timp, iar calitatea grâului a fost peste media naţională, nefiind afectată de ploile de la începutul verii, tot am avut o producţie mai mică decât anul trecut, de 4 tone/ha, în condiţiile în care în 2008 am recoltat 7 tone/ha", declara cu seninătate, în septembrie anul trecut, arendaşul. Ar mai trebui adăugat că potrivit aceloraşi declaraţii, producţia de porumb cu care se lăuda anul trecut Tărâţă era de circa 10 tone la hectar, faţă de 7.320 kg/ha din datele oficiale ale DADR Brăila.
Aşadar, când au fost corect prezentate datele privind producţiile estimate/recoltate, la momentul vizitei preşedintelui ori în toamna anului trecut, când Tărâţă se plângea că i-a mers mai prost decât în 2008?
Tărâţă a predat propriului copil afacerea IMB
Parlamentarul nemţean, fost PSD-ist, în prezent PDL-ist, s-a retras din firma "TCE 3 Brazi" şi a cedat părţile sociale unuia dintre cei trei fii. Născut la data de 6 decembrie 1952, Culiţă Tărâţă a înfiinţat, în anul 1994, împreună cu soţia sa, societatea "TCE 3 Brazi", al cărui nume includea toată familia: iniţialele de la Tărâţă Culiţă şi Elvira (soţia sa) plus cei trei copii ("3 Brazi") după cum explica la un moment dat actualul parlamentar de Neamţ. În luna martie a acestui an, Culiţă Tărâţă s-a decis să cedeze părţile sociale deţinute la "TCE 3 Brazi" (90% din capitalul social) către unul dintre fii, Mihai. După cum se precizează în documentele oficiale, la data de 11 martie 2010, "se retrage din societate asociatul Tărâţă Culiţă, fără niciun fel de pretenţii de la societate sau de la asociatul rămas, care cesionează domnului Tărâţă Mihai, (...) un număr de 455.400 părţi sociale, reprezentând 4.554.000 lei, din capitalul social subscris şi vărsat în sumă de 5.060.000 lei. Cesiunea s-a făcut la valoarea nominală de 10 lei pentru 1 (una) parte socială".
Datorii la stat de 119 miliarde de lei vechi
În 2008, cel mai recent an de raportare contabilă, societatea "TCE 3 Brazi" aparţinând familiei Tărâţă a înregistrat o cifră de afaceri de 2.859,7 miliarde lei vechi şi un profit net de 303 miliarde lei vechi, cu un efectiv mediu de 935 angajaţi. Potrivit aceluiaşi bilanţ, datoriile totale ale companiei, la data de 31 decembrie 2008, se ridicau la 1.544 miliarde de lei vechi.
Conform paginii web a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), "TCE 3 Brazi" figura la data de 31 martie 2010 cu obligaţii restante la bugetul de stat în valoare de 119,0 miliarde lei vechi, defalcate astfel: Impozit pe profit - 10,04 miliarde, TVA - 34,85 miliarde lei vechi, Impozit pe venit din salarii - 1,11 miliarde lei vechi, Alte impozite şi taxe - 16,73 miliarde lei vechi şi Dobânzi şi penalităţi - 56,2 miliarde lei vechi. De asemenea, apare menţiunea declanşării procedurilor de executare silită în vederea recuperării acestor sume. Trebuie punctat însă că firma cunoscutului arendaş nu înregistrează, totuşi, datorii la bugetele de asigurări sociale, de şomaj sau de sănătate, ceea ce înseamnă că nu a riscat dosar penal de urmărire pentru stopaj la sursă privind dările aferente salariaţilor.
