Primaria este in postura de a retroceda ceva ce nu mai are. Parti mari din Statiunea Lacu Sarat, precum si din Portul Braila au fost cerute, in baza noii legislatii privind proprietatea, de catre fostii proprietari sau de catre mostenitorii acestora. Daca in cazul Statiunii Lacu Sarat, Primaria abia "bijbiie" cladirile pe care le cer o serie de fosti proprietari, in cazul Portului, functionarii indrituti sa analizeze cererile de retrocedare din cadrul Primariei sint de-a dreptul in impas, tocmai fiindca Portul s-a schimbat mult, ca si obiectivele amplasate pe terenul sau. Astfel, o mare parte din teren este ocupata, pe de o parte, de firma "Hercules", care si-a ridicat si constructii, iar pe de alta parte, de Zona Libera. Culmea este ca solicitantii au acte in regula si daca nu sint improprietariti, pot cere fie teren similar la schimb, fie despagubiri. In privinta despagubirilor, ar mai fi cum ar mai fi, insa atunci cind vine vorba de improprietariri cu terenuri similare, Primaria ridica din umeri fiindca, la acest capitol, municipiul sta foarte prost.
"Cer ochi de magazie in Port". "Cer Vila “Olguta” cu terenul de sub ea"
Cam asa suna solicitarile unora care doresc sa fie repusi in drepturi. 20 de persoane fizice cer mai multe imobile si terenuri din Statiunea Lacu Sarat, iar 45 de fosti proprietari sau mostenitori ai acestora cer bucati de teren sau magazii, docuri, in port. "Multe dintre aceste zone sint neidentificate si avem foarte mult de lucru pentru identificarea a ceea ce solicita fostii proprietari. Cel putin in zona Portului este foarte greu de aflat locatia unui obiectiv sau altul, tocmai fiindca terenul de aici este deja ocupat, fie cu imobile/ cladiri ale “Hercules”, fie cu imobile din Zona Libera. Nici macar nu mai pot fi luate in considerare vechile planuri cadastrale, fiindca acestea sint fie incomplete, fie nu mai corespund realitatii. Este adevarat ca oamenii vin cu acte de proprietate in regula, insa bunurile nu sint identificate clar nici in aceste acte. Imobilele - acelea din Lacu Sarat, de exemplu, sint identificate dupa repere naturale care acum nu mai exista sau sint net schimbate. De asemenea, in majoritatea actelor de proprietate aduse de oameni nu este specificata intinderea terenului de sub imobil. Casele sint descrise doar generic sub forma “doua ochiuri de magazie in Portul Braila” sau “Vila Olguta cu terenul de sub ea, asa cum este el imprejmuit”. Or, chiar daca solicitantii trebuie sa identifice bunurile pe care le cer, tot noi trebuie sa cautam si sa identificam, fiindca daca bunurile nu mai exista in natura, trebuie sa-i despagubim, ne dau in judecata sau sa le dam teren similar la schimb. Iar cu terenurile chiar este o problema, fiindca inca nu stim ce terenuri avem disponibile, inca nu s-a incheiat termenul de depunere a cererilor pentru Legea 247, care modifica Legea 10, privind retrocedarea imobilelor abuziv confiscate", ne-a declarat Sorina Bosoanca, director al Directiei Administratiei Publice Locale, din cadrul Primariei Braila.
Din aceeasi sursa am mai aflat ca situatia retrocedarilor in Portul Braila este cu atit mai dificila cu cit, in vechile planuri, au existat, in port, trei strazi cu denumiri derutante: Strada Portului, Fata Portului, Piata Portului. In aceste conditii, chiar si bunurile identificate, functie de numele si numarul strazii, sint greu de dibuit si, mai mult, de retrocedat in natura. "In cazul Lacului Sarat ne-am gindit sa dam teren tuturor solicitantilor, in acelasi loc, fiindca in Lac avem, totusi teren. E drept ca unele imobile de acolo nu mai exista in natura, insa teren in compensare macar le putem da pe o parte a lacului. Insa nu stim cind se va intimpla acest lucru, cel mai probabil, vom lua in discutie aceasta problema spre sfirsitul anului. In cazul Portului, inca nu stim ce vom face, fiindca terenuri nu avem. In Port nici nu mai avem atita teren cit ni se cere", a adaugat Sorina Bosoanca. Mentionam ca mare parte din terenul Portului Braila este ocupata de "Hercules": o bucata de pamint este concesionata pe 49 de ani, iar o alta este ocupata de cladirile "Hercules". Nici peste Parcul Industrial din Zona Libera nu se poate trece, mai ales ca acolo exista - cel putin pe hirtie - o investitie din fonduri europene nerambursabile de 3,9 milioane de euro. Reamintim ca Primaria are "pe rol", peste 3.000 de dosare de retrocedare a unor imobile, existente sau nu in natura, parte dintre acestea vor fi pina la finele anului incheiate, insa exista posibilitatea ca o alta parte a dosarelor sa zaboveasca si citiva ani pe rolul instantelor de judecata. "Pina nu terminam aceste dosare, nu stim cit teren avem si cit nu, de aceea asteptam. Nici macar tinerilor casatoriti care vor sa-si construiasca o casa nu le putem da teren, fiindca nu stim, inca, daca terenul va fi sau nu revendicat", a conchis Bosoanca. Asa s-a intimplat in cazul terenului solicitat pentru ridicarea Statiei de Epurare - printr-un proiect ISPA: a fost revendicat, iar municipalitatea cauta un alt spatiu pentru ridicarea obiectului respectiv din fonduri europene.
"Cer ochi de magazie in Port". "Cer Vila “Olguta” cu terenul de sub ea"
Cam asa suna solicitarile unora care doresc sa fie repusi in drepturi. 20 de persoane fizice cer mai multe imobile si terenuri din Statiunea Lacu Sarat, iar 45 de fosti proprietari sau mostenitori ai acestora cer bucati de teren sau magazii, docuri, in port. "Multe dintre aceste zone sint neidentificate si avem foarte mult de lucru pentru identificarea a ceea ce solicita fostii proprietari. Cel putin in zona Portului este foarte greu de aflat locatia unui obiectiv sau altul, tocmai fiindca terenul de aici este deja ocupat, fie cu imobile/ cladiri ale “Hercules”, fie cu imobile din Zona Libera. Nici macar nu mai pot fi luate in considerare vechile planuri cadastrale, fiindca acestea sint fie incomplete, fie nu mai corespund realitatii. Este adevarat ca oamenii vin cu acte de proprietate in regula, insa bunurile nu sint identificate clar nici in aceste acte. Imobilele - acelea din Lacu Sarat, de exemplu, sint identificate dupa repere naturale care acum nu mai exista sau sint net schimbate. De asemenea, in majoritatea actelor de proprietate aduse de oameni nu este specificata intinderea terenului de sub imobil. Casele sint descrise doar generic sub forma “doua ochiuri de magazie in Portul Braila” sau “Vila Olguta cu terenul de sub ea, asa cum este el imprejmuit”. Or, chiar daca solicitantii trebuie sa identifice bunurile pe care le cer, tot noi trebuie sa cautam si sa identificam, fiindca daca bunurile nu mai exista in natura, trebuie sa-i despagubim, ne dau in judecata sau sa le dam teren similar la schimb. Iar cu terenurile chiar este o problema, fiindca inca nu stim ce terenuri avem disponibile, inca nu s-a incheiat termenul de depunere a cererilor pentru Legea 247, care modifica Legea 10, privind retrocedarea imobilelor abuziv confiscate", ne-a declarat Sorina Bosoanca, director al Directiei Administratiei Publice Locale, din cadrul Primariei Braila.
Din aceeasi sursa am mai aflat ca situatia retrocedarilor in Portul Braila este cu atit mai dificila cu cit, in vechile planuri, au existat, in port, trei strazi cu denumiri derutante: Strada Portului, Fata Portului, Piata Portului. In aceste conditii, chiar si bunurile identificate, functie de numele si numarul strazii, sint greu de dibuit si, mai mult, de retrocedat in natura. "In cazul Lacului Sarat ne-am gindit sa dam teren tuturor solicitantilor, in acelasi loc, fiindca in Lac avem, totusi teren. E drept ca unele imobile de acolo nu mai exista in natura, insa teren in compensare macar le putem da pe o parte a lacului. Insa nu stim cind se va intimpla acest lucru, cel mai probabil, vom lua in discutie aceasta problema spre sfirsitul anului. In cazul Portului, inca nu stim ce vom face, fiindca terenuri nu avem. In Port nici nu mai avem atita teren cit ni se cere", a adaugat Sorina Bosoanca. Mentionam ca mare parte din terenul Portului Braila este ocupata de "Hercules": o bucata de pamint este concesionata pe 49 de ani, iar o alta este ocupata de cladirile "Hercules". Nici peste Parcul Industrial din Zona Libera nu se poate trece, mai ales ca acolo exista - cel putin pe hirtie - o investitie din fonduri europene nerambursabile de 3,9 milioane de euro. Reamintim ca Primaria are "pe rol", peste 3.000 de dosare de retrocedare a unor imobile, existente sau nu in natura, parte dintre acestea vor fi pina la finele anului incheiate, insa exista posibilitatea ca o alta parte a dosarelor sa zaboveasca si citiva ani pe rolul instantelor de judecata. "Pina nu terminam aceste dosare, nu stim cit teren avem si cit nu, de aceea asteptam. Nici macar tinerilor casatoriti care vor sa-si construiasca o casa nu le putem da teren, fiindca nu stim, inca, daca terenul va fi sau nu revendicat", a conchis Bosoanca. Asa s-a intimplat in cazul terenului solicitat pentru ridicarea Statiei de Epurare - printr-un proiect ISPA: a fost revendicat, iar municipalitatea cauta un alt spatiu pentru ridicarea obiectului respectiv din fonduri europene.
