Stancu: Unii directori de deconcentrate sunt nişte slugoi

"Eu cred că trebuie să facem ceva pentru Brăila, respectând legea, nu cere nimeni să o încălcăm. Dar haideţi să nu cădem în extrema că ne sună nu ştiu ce ministru şi hai să executăm ce ne spune, că primarul ăla e din nu ştiu ce partid şi nu-i dăm bani, îi dăm altuia, care e din partidul care trebuie. Nu este normal nici ca anumite firme, care sunt private, să fie supuse la presiuni, să nu le dăm o şansă să treacă peste această nenorocire provocată de criză. Sunteţi unii dintre dumneavoastră, nu dau nume, sunteţi nişte oameni... era să spun slugoi, dar era prea urât, nişte oameni care executaţi întocmai dispoziţiile superiorilor, fără să treceţi aceste ordine prin filtrul dvs, prin relaţia locală şi interesele locale. Eu spun aceste lucruri ori de câte ori am ocazia şi cred că este necesar ca la autorităţile centrale, la ministere, să ducem aşa cum trebuie mesajele locale. Interesul de a aduce ceva în Brăila şi nu pentru a face jocurile unora din afara judeţului".

La rândul său, primarul Aurel Simionescu a avut de comentat asupra "presiunilor" la care este supus CET-ul, din punct de vedere financiar, în condiţiile în care datoriile totale ale acestuia sunt mult mai mici decât ale altor centrale, din alte judeţe: "Eu ştiu că fiecare doreşte să-şi păstreze scaunul, dar după cum vedeţi, scaunele astea sunt extrem de volatile, mai ales în ultima vreme. V-aş ruga să aveţi în vedere că o anumită obedienţă pe care o manifestăm faţă de autorităţile centrale nu ne face bine la Brăila. Vreau să vă dau un singur exemplu: la nivelul CET-ului, datoriile sunt relativ mici, dacă le aşezăm în comparaţie cu Iaşiul, cu Braşovul, însă menţinem presiunile pe CET, cu conturi blocate, cu luat banii imediat ce intră în cont etc. Eu nu realizez cum se întâmplă că la CET-urile din Iaşi, Braşov sau Botoşani lucrurile merg în continuare, deşi acolo sunt datorii de nivelul a 800-900 de miliarde lei vechi, iar la Brăila CET-ul nu este lăsat să meargă, deşi avem doar 120 miliarde lei vechi datorii. Eu cred că trebuie să avem în vedere o anumită formulă prin care să înţelegem că suntem la Brăila, că avem nevoie de căldură pentru oraş, avem nevoie de transport public, de diverse formule de servicii publice. Ar trebui să ne gândim că totuşi, rămânem la Brăila, indiferent de funcţiile publice, care sunt trecătoare".

Pe de altă parte, Simionescu este de părere că schimbarea directorilor de deconcentrate la câteva luni afectează relaţia acestora cu centrul, dat fiind că reprezentanţii direcţiilor locale nu au timp să-şi creeze relaţii personale cu cei din instituţiile care-i coordonează de la centru. În acest fel, spune Simionescu, atunci când este vorba despre repartizarea fondurilor sau de alocarea lor cu prioritate, Brăila rămâne întotdeauna în coada listei, pentru că nu are cine să intervină pentru judeţ: "Eu cred că nouă ne trebuie şi o anumită stabilitate pe posturile de la anumite instituţii. Este bine ca relaţiile pe care ni le creăm la nivel naţional să fie mai stabile. Cel puţin pe zona pe care vin banii, se creează o anumită relaţie profesională, dar şi personală şi trebuie să avem în vedere lucrurile astea, fiindcă altfel, când se împart banii, Brăila rămâne la urmă".