Spitalele brăilene încep să ia forma unor paraziţi pe spinarea autorităţilor locale şi judeţene. Aurel Simionescu, primarul Brăilei, este îngrijorat de situaţia financiară care se profilează la orizont, în ultimul trimestru al lui 2010, la Spitalul "Sf. Pantelimon", intrat de curând sub aripa administrativă a instituţiei pe care acesta o conduce. Concret, Simionescu a explicat recent, în cadrul unei conferinţe de presă a PSD Brăila, că bugetul alocat de guvern spitalului brăilean pentru lunile octombrie, noiembrie şi decembrie - care atinge 10 miliarde de lei vechi - nu poate acoperi plata salariilor, deoarece reprezintă mai puţin decât suma repartizată pe o singură lună, în primele trei trimestre ale anului în curs. După cum a explicat edilul-şef, raţiunea care a stat la baza acestei alocaţii bugetare neinspirate este reprezentată de faptul că guvernanţii se aşteptau ca, în luna iulie, să se opereze o rectificare bugetară, ceea ce ar fi dus automat la o suplimentare a fondurilor pe ultimele trei luni ale anului. Numai că, aşa cum a punctat edilul-şef, tăvălugul crizei economice a dat toate treburile peste cap. "Am avut o serie întreagă de discuţii, ca să ne lămurim şi noi în legătură cu finanţarea, pentru că discuţia a fost despre ce datorii au spitalele şi cum le-am putea «stinge». Dar întrebarea este ce vom face de-acum încolo, presupunând că guvernul - deşi eu mă îndoiesc - se va achita de ceea ce a scris în ordonanţă, respectiv să plătească datoriile. Şi vreau să vă spun că, de exemplu, în trimestrul patru, sumele care sunt alocate, prin buget, pentru spitale, sunt nişte sume care, pe trei luni, acoperă o lună, ca şi dimensiuni, sperându-se într-o rectificare cumva, undeva. Dar întrebarea mea este ce se va întâmpla dacă rectificarea nu vine sau dacă această rectificare este una cu minus sau dacă rectificarea aceasta acoperă un sfert din cât avem de realizat? Deci sunt nişte cheltuieli pe care, în niciun caz, administraţia locală nu le poate acoperi, pentru că este vorba de cheltuieli cu salariile, de cheltuieli cu medicamentele, care fac parte strict din actul medical care e decontat de către Casa de Sănătate. Deci, speranţa aceasta în rectificare şi în banii care vin de la FMI este o dorinţă a noastră care poate rezolva momentul acesta (...) Ce facem în continuare, încotro ne îndreptăm, dacă sumele pe care le colectăm de la contribuabili, pentru asigurările de sănătate, rămân în continuare sub nivelul solicitărilor, al cerinţelor, al actului medical pe care îl adresăm cetăţenilor? Nimeni nu ştie, toată lumea ridică din umeri", a declarat Aurel Simionescu.
Aurel Simionescu: "Sunt nişte cheltuieli pe care, în niciun caz, administraţia locală nu le poate acoperi"
Cele 10 miliarde ar trebui să acopere salarii de 24 miliarde de lei vechi
Antiteza dintre alocaţia bugetară de 10 miliarde de lei vechi şi salariile pe care trebuie să le acopere (în valoare totală de aproximativ 24 miliarde lei vechi) este una flagrantă. Precizăm că cele 24 de miliarde nu înglobează şi cheltuielile legate de medicamente şi utilităţi. "Pe lună, ei au aproximativ 12,5 -13 miliarde lei vechi. Din acestea, circa 8 miliarde reprezintă salariile, cu toate cheltuielile de personal, iar circa 2,5 miliarde reprezintă medicamentele. Pe ultimele trei luni ale anului, au fost alocate, în total, circa 10 miliarde. Nici vorba să se poata plăti salariile. Dar ele sunt pe trei luni, de aceea nu am certitudinea că cineva poate să ia din decembrie toţi banii şi din noiembrie toţi banii, să-i ducă în octombrie, decât dacă va exista această rectificare. Dar, iarăşi spun, rectificarea ţine de banii de la Fondul Monetar, care bani vom vedea cum şi cu ce restricţii vin", a mai explicat Simionescu.
Întrebat de jurnalişti dacă, dată fiind situaţia actuală, există vreo posibilitate de a se opera unele economii în prezent şi până în prima lună a celui de-al patrulea semestru, pentru a se putea achita astfel salariile, primarul a dat de înţeles că această variantă ţine de domeniul utopiei: "E greu să spun că se pot face economii, atâta vreme cât, în septembrie, suma alocată în buget este undeva la 5 miliarde, care nu ajung nici pentru nevoile minime. Din ce să fac economii? Dacă aveam 10 miliarde, ziceam că mai facem economie din ceva şi-mi mai rămân alea 8 miliarde, deci când am cu 0,5 mai mult, atunci pot face economie, dar când am jumatate? (...) Deja sunt lucruri la care ridici din umeri, din acest punct de vedere. Repet, nu se poate interveni în niciun fel, pentru că ele reprezintă cheltuieli din actul medical. Bun, să sperăm că vor veni banii, că va veni acea rectificare şi că lucrurile se vor acoperi, dar ce fac în ianuarie, februarie, martie, dacă sumele pe care noi le adunăm sunt identice - ca să spun aşa?".
Un detaliu pozitiv: Simionescu a mai anunţat faptul că, în ceea ce priveşte schema de personal a Spitalului "Sf. Pantelimon", aceasta va rămâne intactă.
Gheorghe Bunea Stancu: "Iau în calcul să ne judecăm cu Ministerul Sănătăţii, pentru că ne-a păcălit premeditat"
Stancu vrea să se judece cu Ministerul Sănătăţii
În ceea ce priveşte ograda administrativă a CJ-ului, Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele instituţiei, pune la cale o bătălie juridică cu Ministerul Sănătăţii. Preşedintele CJ se simte tras în ţeapă de statul român. După ce a constatat problemele financiare grave cu care se confruntă Spitalul Judeţean şi faptul că, deşi ordonanţa legată de descentralizarea spitalelor spune că statul trebuie să achite datoriile lui istorice, până la 31 martie 2010, Stancu a descoperit cu stupoare că, în realitate, sumele achitate sunt mult mai mici decât se aştepta. Supărarea preşedintelui CJ stă în felul următor: "Iau în calcul, şi am avut prima discuţie, să ne judecăm cu Ministerul Sănătăţii, pentru că ne-a păcălit premeditat, în emiterea unui ordin cu plata la 180 de zile, iar în Ordonanţa de Urgenţă 48 apare «datorii scadente la 31 martie». Deci, 6 luni în urmă de medicamente, care înseamnă 54 de miliarde lei vechi, care înseamnă să le plătim noi. Plus Medcenter (contravaloarea analizelor medicale, n.r.), Titan (contravaloarea serviciilor de bucătărie şi spălătorie, n.r.), care sunt o groază de bani, până la 92 de miliarde, şi sunt circa 54-55 miliarde datorii la Direcţia Finanţelor Publice Brăila. Eu vă rog să ne gândim cu toţii: e un subiect foarte important, foarte sensibil, legat, la urma urmei, de sănătatea oamenilor din judeţul Brăila", a declarat revoltat Stancu, recent, la sfârşitul unei şedinţe ordinare a CJ Brăila.
Conform celor explicate de preşedintele CJ, guvernanţii intenţionează să plaseze în cârca noilor administratori toate sumele care reprezintă contravaloarea unor cheltuieli efectuate înainte de sfârşitul lunii martie, dar care nu au fost plătite la timp de foştii directori. Mai exact, sacul cu facturi reprezintă cheltuielile legate de medicamente şi analize medicale, contractate înainte de 31 martie, dar care, după cum arată normele în vigoare, pot fi plătite în 90 de zile. "Ei au prevăzut în Ordonanţă că vor acoperi cheltuieli scadente la 31 martie. Dar sunt cheltuieli făcute cu medicamente şi altele, cu plata la 90 de zile, care rostogolindu-se şi devenind scadente după 31 martie, pică în sarcina Spitalului Judeţean. Noi am semnat protocolul de predare-primire cu obiecţiuni şi am spus să fim de acord cu preluarea tuturor cheltuielilor care sunt efectuate după 31 martie. Ce e înainte de 31 martie, chiar de facturat, nu sunt cheltuieli care să ne aparţină nouă", a conchis Stancu, adăugând că nu ştie dacă procesul cu Ministerul Sănătăţii ar putea avea sorţi de izbândă.
