Cu banii agonisiţi după mai mulţi ani de muncă în Spania, brăileanul Ion Stelea, 56 de ani, a decis să revină în ţară şi să pună pe picioare o mică afacere în domeniul agriculturii. A cumpărat un hectar de teren, iar încă un hectar l-a luat în arendă, pe un câmp situat între localităţile Albina şi Valea Cânepii, chiar lângă şoseaua Brăila - Slobozia. Pe cele două hectare, omul şi-a propus să crească animale şi să înfiinţeze o grădină de legume şi o mică livadă. Planurile sale se duc, însă, literalmente pe Apa Sâmbetei, din cauza inundaţiilor cu care se confruntă în fiecare început de an. A păţit-o anul trecut, iar acum se întâmplă din nou, cu toate că, din câte spune el, cunoaşte terenul acesta de mai mult timp, iar până acum doi-trei ani nu existau astfel de probleme. "Fostul proprietar, de la care am luat eu terenul, cultiva aici porumb, legume şi nu se confrunta cu aşa ceva. De anul trecut au început inundaţiile, bălteşte apa luni de zile exact aici. Anul trecut a fost grav, mi s-au înecat câteva capre, atât de adâncă era apa. În mod normal, eu ştiu că ar trebui să funcţioneze sistemul de desecare al ANIF (Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare n.n.), ca să nu se ajungă la astfel de situaţii. Înainte funcţionau staţiile şi terenul era uscat. Acum de ce nu se mai poate? Anul trecut, cei de la ANIF mi-au cerut bani ca să dea drumul la staţie, să-mi scoată apa de pe teren. Până nu am plătit, nu au pornit pompele. M-a costat cinci milioane (lei vechi n.n.) şi, după ce că am plătit, au tras apa prea târziu, de a mustit pământul toată vara şi n-am putut să cultiv nimic pe el", se plânge Ion Stelea. Acesta şi-a investit toată agoniseala în mica sa fermă din câmp, unde s-a mutat împreună cu soţia. Au acolo o căbănuţă din lemn şi un saivan pentru o turmă de capre. Au încercat să planteze şi câţiva pomi fructiferi, însă au murit din cauza surplusului de umiditate. "E viaţa noastră aici, alt venit nu mai avem, că nu ne mai angajează nimeni la vârsta asta. Dacă nu scăpăm de inundaţii, pierdem tot. Am vrut să facem asigurare, firmele de asigurări ne-au refuzat... ANIF-ul cere bani ca să îşi facă datoria... Aşa merg lucrurile în ţara asta a noastră!", spune dezamăgit bărbatul.
Conducerea filialei brăilene a ANIF afirmă că a pornit în urmă cu câteva zile staţia de desecare din zonă, însă aceasta nu reuşeşte să tragă apa suficient de repede deoarece canalul de aducţiune este colmatat. "În acel canal, care merge paralel cu şoseaua, încă e zăpadă netopită, motiv pentru care apa se scurge destul de greu. Cetăţeanul care a făcut reclamaţia s-a aşezat pe un teren cu cotă foarte joasă. Practic, stă într-o groapă unde se acumulează toată apa rezultată din topirea zăpezii. Aşa a fost dintotdeauna acolo. În mod normal, pentru a i se scoate apa de pe teren ar trebui să achite contravaloarea consumului de energie electrică a pompelor puse în funcţiune. Noi am pornit, totuşi, staţia de desecare din zona Valea Cânepii, în baza Ordonanţei nr. 22 din 2013, care stipulează că cheltuielile cu energia se acoperă de la bugetul de stat dacă sunt în pericol locuinţe, anexe gospodăreşti, construcţii hidrotehnice sau staţii de pompare. Practic, pentru salvarea staţiei de pompare de la Valea Cânepii se acţionează, fiindcă, dacă nu ar fi fost pornită, i s-ar fi inundat motoarele. Ce are reclamantul acolo nu se încadrează la niciuna din categoriile prevăzute de Ordonanţa 22, pentru că e vorba despre o fermă improvizată în câmp. Oricum, pentru a putea funcţiona în cadrul Ordonanţei 22, noi avem nevoie de o decizie a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care analizează situaţia din teren. Acest comitet a decis, la sfârşitul săptămânii trecute, să se pornească opt staţii de desecare de pe raza judeţului Brăila, printre care se numără şi cea de la Valea Cânepii", ne-a informat Vasile Turcitu, directorul ANIF Brăila. În ceea ce priveşte faptul că anul trecut Ion Stelea a trebuit să plătească pentru pornirea staţiei, directorul Turcitu a precizat că, fără o decizie a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, costurile cu energia electrică nu pot fi acoperite de la bugetul de stat, în baza Ordonanţei 22.
