Regizorul spectacolului, Radu Afrim, cel mai bine cotat la acest moment in Romania, a fost invitat la Teatrul "Odeon"din Paris, cu doua dintre spectacolele sale, unul de la Piatra Neamt si altul de la Timisoara, in vara viitoare, fiecare urmind sa se joace in ministagiuni de cite zece zile. Pentru montarea de la Timisoara, "Boala familiei M", Radu Afrim a fost nominalizat la European Culture Award 2009, premiu decernat de KulturForum Europa, cel mai important premiu de teatru european. Acum citeva zile a primit Premiul pentru cea mai originala Montare la Festivalul Dramaturgiei Romanesti. Spectacolul "Omul-perna" are la baza un text al dramaturgului irlandez Martin Donagh, distins cu Premiul Olivier in 2004 pentru Cea mai buna piesa noua, cu Premiul Criticilor din New York pentru Cea mai buna piesa straina in stagiunea 2004-2005 si cu doua premii Tony, este un text montat in multe teatre din lume. In timp ce este invitat sa joace pe scenele capitalei franceze, in timp ce este adulat de tinerii din toata tara si aplaudat de mii de oameni, liderii PSD Braila vorbesc despre piesa montata la Braila ca despre un film porno.
"Sint sigur ca nici Caragiale nu le-ar conveni daca l-ar vedea pus in scena"
-Te-ai gindit vreodata ca se poate intimpla asa ceva la Braila? Mai ales ca nu este primul tau spectacol aici si nici nu este cel mai violent?
- Nu este deloc violent. Nu m-am gindit niciodata ca s-ar putea intimpla asa ceva nicaieri, nu doar la Braila. Ma gindesc ca daca as fi facut acest spectacol la Bucuresti, nu era nici cea mai mica problema, dar nici la Braila nu m-as fi gindit pina in momentul asta. Chiar ma socheaza. Am facut acolo "Adam Geist", tot un spectacol social, chiar violent, la nivel de imagine si asa mai departe. Probabil nu a fost facut in campanie electorala. Nu stiu. Eu tin foarte mult la Braila si cred ca sint alte probleme reale care trebuie rezolvate si care se pare ca sint ignorate. Nu cred ca ajunge sa li se ofere la oameni saptaminal cite un concert folcloric pe Esplanada, ca sa-i multumeasca.
- Spectacolele tale au mai fost contestate in tara?
- Pe baza de cenzura nu. Eu nu am mai fost cenzurat pentru ideile textelor din spectacolele mele, care oricum nu sint ale mele. Eu am lucrat doar dupa revolutie, am terminat facultatea in 2000 si acest tip de problema nu s-a mai pus. In Romania s-au facut spectacole cu nuditate totala, nu cu oameni in slip, in boxeri. La spectacol vin elevi de liceu, care au discernamint, care stiu pe ce lume sint, in ciuda a ceea ce cred politicienii nostri.
- Unii contesta montarea si pentru ca exista un indemn la sinucidere.
- Nu exista nici un indemn la sinucidere acolo. Si Biblia este plina de personaje negative, insa exista discernamintul nostru. Teatrul trebuie sa dea de gindit. Teatrul nu e divertisment, nu spune niciodata "fa ce spun eu acolo". Nu exista nici un indemn la sinucidere, exista o poveste scrisa de un copil a carui minte este bolnava sau nu, si acea poveste contine un personaj, care ne place sau nu, care-i indeamna pe copii sa se sinucida. Dar si in Pinocchio exista personaje negative care ii spun lui Pinocchio sa nu se duca la scoala, ci in alta parte. Inseamna sa nu mai citim Pinocchio? Sint sigur ca nici Caragiale nu le-ar conveni daca l-ar vedea pus in scena. Ceea ce socheaza este absurdul acestor declaratii. Teatrul din Braila, incepind de la "Drept ca o linie", a mers pe o directie a teatrului social, teatru care le da tinerilor de gindit si nu poti sa spui ca banul public a fost directionat gresit atunci cind vezi oameni, tineri, care platesc si care nu sint adusi cu forta.
Autorului nu o sa-i vina sa creada ca in Braila cineva incearca sa instituie, din nou, acest tip de regim al cenzurii
- Mi se pare ciudat ca o piesa care vorbeste despre cenzura intr-un stat politienesc ajunge sa fie discutata si pusa sub semnul cenzurii.
- Intr-o propozitie cheie se poate spune ca spectacolul meu devine realitate la Braila. Despre asta este vorba. De autoritati, care au ele insele probleme, isi revarsa frustrarile asupra unor copii, vinovati sau nu. Este o piesa care a luat multe premii. Adica, oamenii din lumea civilizata care au premiat piesa s-au gindit doar la faptul ca indeamna la sinucidere sau ca are cuvinte murdare?
- La conferinta de presa chiar ai spus ca ai scos multe dintre injuraturi.
- Am scos ca o premonitie. Ma gindeam ca eram in plin scandal "poneiul roz", ca este o moda a politicienilor de a se baga in arta contemporana, la care nu se pricep deloc. Stiam acest lucru, dar chiar asa nu ma asteptam sa fie atit de direct copiat scandalul dupa "poneiul roz". Probabil acest deputat spera in succesul populist pe care l-a avut acel scandal. Mie mi se pare ca la Braila nu are acest succes.
- Mai vii cu autorul la Braila, sa vada spectacolul?
- Am evitat sa anunt autorul de acest scandal, pentru ca el traieste intr-o lume libera si nu stiu daca ar intelege exact ce se intimpla, mai ales ca el scrie despre un stat dictatorial. Iti dai seama ca nu o sa-i vina sa creada ca in Braila cineva incearca sa instituie, din nou, acest tip de regim al cenzurii. O sa i se para de domeniul suprarealismului. Ce s-a intimplat la Braila este un pericol si oricine din tara isi da seama ca nu este de stat cu miinile in sin.u doar la Braila.
"Sint sigur ca nici Caragiale nu le-ar conveni daca l-ar vedea pus in scena"
-Te-ai gindit vreodata ca se poate intimpla asa ceva la Braila? Mai ales ca nu este primul tau spectacol aici si nici nu este cel mai violent?
- Nu este deloc violent. Nu m-am gindit niciodata ca s-ar putea intimpla asa ceva nicaieri, nu doar la Braila. Ma gindesc ca daca as fi facut acest spectacol la Bucuresti, nu era nici cea mai mica problema, dar nici la Braila nu m-as fi gindit pina in momentul asta. Chiar ma socheaza. Am facut acolo "Adam Geist", tot un spectacol social, chiar violent, la nivel de imagine si asa mai departe. Probabil nu a fost facut in campanie electorala. Nu stiu. Eu tin foarte mult la Braila si cred ca sint alte probleme reale care trebuie rezolvate si care se pare ca sint ignorate. Nu cred ca ajunge sa li se ofere la oameni saptaminal cite un concert folcloric pe Esplanada, ca sa-i multumeasca.
- Spectacolele tale au mai fost contestate in tara?
- Pe baza de cenzura nu. Eu nu am mai fost cenzurat pentru ideile textelor din spectacolele mele, care oricum nu sint ale mele. Eu am lucrat doar dupa revolutie, am terminat facultatea in 2000 si acest tip de problema nu s-a mai pus. In Romania s-au facut spectacole cu nuditate totala, nu cu oameni in slip, in boxeri. La spectacol vin elevi de liceu, care au discernamint, care stiu pe ce lume sint, in ciuda a ceea ce cred politicienii nostri.
- Unii contesta montarea si pentru ca exista un indemn la sinucidere.
- Nu exista nici un indemn la sinucidere acolo. Si Biblia este plina de personaje negative, insa exista discernamintul nostru. Teatrul trebuie sa dea de gindit. Teatrul nu e divertisment, nu spune niciodata "fa ce spun eu acolo". Nu exista nici un indemn la sinucidere, exista o poveste scrisa de un copil a carui minte este bolnava sau nu, si acea poveste contine un personaj, care ne place sau nu, care-i indeamna pe copii sa se sinucida. Dar si in Pinocchio exista personaje negative care ii spun lui Pinocchio sa nu se duca la scoala, ci in alta parte. Inseamna sa nu mai citim Pinocchio? Sint sigur ca nici Caragiale nu le-ar conveni daca l-ar vedea pus in scena. Ceea ce socheaza este absurdul acestor declaratii. Teatrul din Braila, incepind de la "Drept ca o linie", a mers pe o directie a teatrului social, teatru care le da tinerilor de gindit si nu poti sa spui ca banul public a fost directionat gresit atunci cind vezi oameni, tineri, care platesc si care nu sint adusi cu forta.
Autorului nu o sa-i vina sa creada ca in Braila cineva incearca sa instituie, din nou, acest tip de regim al cenzurii
- Mi se pare ciudat ca o piesa care vorbeste despre cenzura intr-un stat politienesc ajunge sa fie discutata si pusa sub semnul cenzurii.
- Intr-o propozitie cheie se poate spune ca spectacolul meu devine realitate la Braila. Despre asta este vorba. De autoritati, care au ele insele probleme, isi revarsa frustrarile asupra unor copii, vinovati sau nu. Este o piesa care a luat multe premii. Adica, oamenii din lumea civilizata care au premiat piesa s-au gindit doar la faptul ca indeamna la sinucidere sau ca are cuvinte murdare?
- La conferinta de presa chiar ai spus ca ai scos multe dintre injuraturi.
- Am scos ca o premonitie. Ma gindeam ca eram in plin scandal "poneiul roz", ca este o moda a politicienilor de a se baga in arta contemporana, la care nu se pricep deloc. Stiam acest lucru, dar chiar asa nu ma asteptam sa fie atit de direct copiat scandalul dupa "poneiul roz". Probabil acest deputat spera in succesul populist pe care l-a avut acel scandal. Mie mi se pare ca la Braila nu are acest succes.
- Mai vii cu autorul la Braila, sa vada spectacolul?
- Am evitat sa anunt autorul de acest scandal, pentru ca el traieste intr-o lume libera si nu stiu daca ar intelege exact ce se intimpla, mai ales ca el scrie despre un stat dictatorial. Iti dai seama ca nu o sa-i vina sa creada ca in Braila cineva incearca sa instituie, din nou, acest tip de regim al cenzurii. O sa i se para de domeniul suprarealismului. Ce s-a intimplat la Braila este un pericol si oricine din tara isi da seama ca nu este de stat cu miinile in sin.u doar la Braila.
