Congresul deputaţilor a făcut, marţi, primul pas în vederea interzicerii de acordare a graţierii celor condamnaţi pentru fapte de corupţie şi violenţă de gen, odată ce toate grupurile parlamentare au susţinut un proiect de lege al partidului PSOE, care cere revizuirea ordinului ce vizează graţierea şi care datează din 1870, informează El Mundo.
În lipsa unui vot final, toate grupările politice reprezentate în Congres şi-au manifestat sprijinul de a lua în considerare proiectul de lege al grupului socialist, o iniţiativă apărată de ministrul de Justiţiei, Rafael Catalá, care şi-a anunţat în luna decembrie a anului trecut intenţia de a interzice acordarea graţierii celor condamnaţi pentru fapte de corupţie.
Partidele au căzut de acord asupra propunerii pentru „a evita ca cei corupţi să se folosească de blindajul graţierii” şi ca Guvernul să explice ori să extindă, potrivit Partidului Popular (PP), motivele pentru care acordă dreptul de graţiere - de 27 de ori, anul trecut.
Mai multe amendamente au fost prezentate textului acestui proiect, care, în opinia PP, este „fragmentat şi incomplet”, în timp ce reprezentanţii formaţiunii politice Ciudadanos cer ca interzicerea să se extindă şi asupra celor condamnaţi pentru terorism, iar Podemos militează pentru o abordare largă,ce cuprinde delicte privind prostituţia, violul şi tentativa, şi să fie format un organism independent care să explice motivele graţierii.
Popularul Arturo García Tizón, care nu s-a opus proiectului, a amintit că anul trecut Guvernul a respins toate petiţiile privind corupţia şi s-a întrebat dacă terorismul sau pedofilia nu vor avea parte de acelaşi tratament ca delictele privind violenţa asupra femeilor şi corupţia. El a anunţat un pachet de amendamente prin care a adăugat textului proiectului „circumstanţe pe care le ia în considerare Executivul”.
„Este adevărat că graţierea este un act politic”, a spus el, adăugând că „nu reprezintă o alarmă socială pentru politica Guvernului”.
Juan Carlos Campo, din partea Partido Socialista Obrero Español (PSOE), a apărat „toleranţa zero” pentru corupţie şi violenţa de gen, două delicte care „cer cu disperare să fie eliminate din această măsură”.
Ignacio Prendes (Ciudadanos) a precizat că în ultimii ani au avut loc „graţieri inexplicabile” şi că va susţine această iniţiativă pentru ca „cei corupţi să aibă de la început senzaţia că nu vor putea găsi un loc în care să se ascundă”.
Podemos a reproşat PP şi PSOE folosirea graţierii în cazuri „scandaloase”, ceea ce nu face decât să „descurajeze judecătorii şi procurorii cărora le este destul de greu să urmărească aceste cazuri”.
O altă problemă ridicată de socialişti a fost aceea a „lipsei de motivaţie privind graţierile”, iar propunerea lor cere justificare pentru „a stopa arbitrarul” şi „a explica cetăţenilor cadrul raţional”.
Partidul centru-dreapta Foro Asturias a criticat „oportunismul” socialiştilor pentru că au propus această măsură acum şi nu când guverna José Luis Rodríguez Zapatero, în timp ce grupul Compromís şi-a exprimat susţinerea, nu înainte de a enumera condamnaţii controversaţi care au fost graţiaţi.
Profitând de dezbaterea din plenul Congresului, deputaţii Diego Cañamero (Podemos) şi Joan Tardá (ERC - Esquerra Republicana de Catalunya) au cerut eliberarea lui Andrés Bódalo, liderul al Sindicato Andaluz de Trabajadores (SAT), aflat în închisoare din luna martie a anului trecut după ce a atacat un consilier socialist în 2012.
Spania se află pe locul al 41 din 176 de ţări, potrivit unui raport realizat de Transparency International (TI) privind indicele de percepţie a corupţiei. În acest clasament, România ocupă locul 58, la egalitate cu Grecia.
