Ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a inițiat o nouă rubrică "Să iubim natura" cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Dacă vrem să lăsăm ceva urmașilor noștri, trebuie să știm că natura se poate reface, doar să îi dăm timp și o lăsăm să revină aproape de noi! Trebuie să devenim responsabili și să dorim să salvăm ce se mai poate salva acum, cât nu este prea târziu.
Creșterea temperaturilor medii, modificările în distribuția precipitațiilor, scăderea acoperirii permanente și intermitente cu zăpadă și gheață, precum și evenimentele meteorologice extreme – secete severe care cauzează și incendii de pădure și de alte tipuri de vegetație, valuri prelungite de căldură, inundații grave, furtuni violente cu precipitații abundente și grindină, viscole și căderi masive de zăpadă într-un timp foarte scurt – sunt fenomene din ce în ce mai frecvente la nivel global, iar în ultima perioadă sunt întâlnite și la noi în țară.
Din cele mai vechi timpuri așezările umane au fost amplasate în apropierea surselor de apă. În prezent zonele urbane și rurale sunt strâns legate unele de altele și se influențează reciproc prin intermediul râurilor, sistemelor de apă și ciclurilor acestora. Orașele situate de-a lungul Dunării și afluenților săi au un rol important în influențarea gestionării apei și terenurilor atât din zonele urbane, cât și din cele rurale.
Intervențiile umane legate de utilizarea, controlul și exploatarea terenurilor afectează grav nu doar râurile, ci și starea și capacitatea de adaptare la climă a habitatelor umede traversate și alimentate de râuri. Regularizarea albiilor râurilor, defrișarea luncilor și înlocuirea malurilor naturale și a habitatelor ripariene cu suprafețe construite și instalații industriale de control al fluxului apei deteriorează grav capacitatea de retenție a apei și afectează negativ potențialul de adaptare la schimbările climatice al acestor zone și sisteme ecologice.
Al doilea fluviu ca mărime al Europei, Dunărea, împreună cu afluenții săi are nevoie de refacere pentru ca noi, oamenii, să putem beneficia în continuare, dar într-un mod sustenabil de apă, esența vieții.
Măsurile de retenție naturală a apei (NWRM) de-a lungul râurilor e necesar a fi planificate și implementate atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, pentru a restabili conexiunile dintre râu și lunca inundabilă și între secțiunile de apă separate de baraje. Deși potențialul pentru NWRM este mai mare în zonele rurale, unde există mai mult spațiu, populația din orașe poate avea o influență covârșitoare în procesul de refacere naturală a acestor habitate. Prin urmare, orașele de-a lungul Dunării și afluenților săi sunt esențiale pentru creșterea gradului de conștientizare și pentru potențialul ridicat de multiplicare a interesului pentru refacerea natural a râurilor prin demonstrarea efectelor positive ale abordărilor bazate pe ecosistem
Prin RESTORIVER, șapte habitate umede din șapte țări traversate de apele Dunării vor fi redate naturii și oamenilor locului.
15 parteneri din Europa Centrală și de Est își dedică resursele, cunoștințele și experiența pentru a promova posibilitățile reale de adaptare la schimbările climatice în Regiunea Dunării. Coordonarea proiectului, cu o durată de 30 de luni, este asigurată de Societatea Bulgară pentru Protecția Păsărilor. Proiectul RESTORIVER este susținut de Programul Transnațional Dunărea (Interreg), co-finanțat de Uniunea Europeană.
Căi de acțiune pentru promovarea capacității de adaptare la schimbările climatice în Regiunea Dunării și a managementului dezastrelor la nivel transnațional în raport cu riscurile de mediu, ținând cont de abordările bazate pe ecosistem:
- co-proiectarea și testarea măsurilor fezabile și cu potențial ridicat de gestionare a apei la nivelul municipiilor și autorităților relevante;
- îmbunătățirea gradului de conștientizare cu privire la schimbările climatice și a abilităților de adaptare ale părților interesate din zonele de pe malurile râurilor și zonele umede riverane;
- îmbunătățirea cadrului de planificare și coordonare pentru armonizarea politicilor de apă și climă la diferite niveluri.
Sunt soluții pentru refacerea malurilor acestor râuri dar și a batrânului nostru fluviu, cu sublinierea faptului că cineva ar trebui să se implice și să dorească să caute astfel de finanțări pentru a reda naturii locații ce trebuiesc salbate de la dispariție, devenind în timp, printre altele locuri de atracție pentru turiști și nu numai.
”Un astfel de proiect se va desfășura la Tulcea, unde sunt mai mulți parteneri în proiectul RESTORIVER (Restaurarea malurilor râurilor din zonele urbane și periurbane), alți parteneri fiind Primăria Municipiului Tulcea, Societatea Ornitologica Romana și WWF Romania, proiect care a primit finanțare prin Programul Interreg Regiunea Dunării.
La începutul lunii octombrie, a avut loc la Sombor, în Serbia, a doua întâlnire de lucru (prima a avut loc în luna în martie, la Budapesta) unde fiecare partener a prezentat rezultatele obținute în urma aplicării în mediul online a unui chestionar. Rolul acestui chestionar, a fost acela de a măsura percepția publică cu privire la importanța râurilor, gradul și sursele de poluare ale acestora, precum și modalitățile de utilizare a apelor.
Urmare a completării acestor formulare, din totalul respondenților care au completat chestionarul online, cea mai mare parte a celor chestionați au admis importanța râurilor, mai ales în cazul celor care locuiau în apropierea unui curs de apă. Dintre utilizările apelor, cele mai multe opțiuni au fost identificate în direcția:
- alimentării cu apă (apa de băut);
- sursă de biodiversitate a zonei unde locuiesc/se plimbă/merg în vacanțe.
De asemenea, peste 75% din respondenți români sunt de părere că soluțiile de retenție ale apelor (de exemplu zone umede, crearea de habitate naturale etc.) pot contribui la reducerea efectelor schimbărilor climatice.
Cercetarea sociologică este o componentă esențială a proiectului și are drept scop selectarea și aplicarea celor mai bune modalități de co-interesare a publicului în vederea susținerii inițiativelor locale care vor fi testate ulterior.
După workshop, participanții au vizitat eco-centrul Karapandža de pe malul canalului Bajski, aflat lângă Sombor, în zona pilot de interes pentru proiect.
Având o perioadă de implementare de 2 ani și jumătate (până în 30 iunie 2026), proiectul Restoriver își propune să contribuie la creșterea capacității de adaptare la schimbările climatice a populației care locuiește în zonele riverane.
Astfel, vor fi identificate soluții locale fezabile care pot aduce beneficii sociale, economice și ecologice pe termen lung în zone situate în preajma cursurilor de apă.
Măsurile propuse în proiect vor fi testate în șase zone-pilot alese, din Europa:
- un braț lateral al Dunării (lângă Bratislava, în Slovacia);
- lunca Dunării la Érd (lângă Budapesta, în Ungaria);
- Maksimirac (lângă Zagreb, în Croația);
- zona Dondo, braț lateral al Dunării (lângă Sombor, în Serbia);
- parcul Prista (lângă Ruse, în Bulgaria);
- Zaghen (lângă Tulcea, în România)”.
Sursa de informare:
