Autorităţile din Statele Unite ar putea investiga GlaxoSmithKline (GSK) privind acuzaţiile legate de recompensarea unor medici în România pentru prescrierea unor medicamente ale companiei.
În 2014, GlaxoSmithKline a fost amendată în China pentru corupţie, cu 3 miliarde de yuani (483 milioane dolari). Grupul analizează deja comportamentul incorect al angajaţilor în Polonia, Emiratele Arabe Unite, Liban, Iordania, Siria şi Irak, iar acum se confruntă cu noi acuzaţii de dare de mită, în România, transmite Reuters.
GSK a confirmat că analizează acuzaţii legate de plăţi incorecte în România, făcute de un informator într-un email trimis luni conducerii grupului. O copie a email-ului a fost obţinută de Reuters.
Autorul email-ului a spus că informaţiile vor fi transmise Departamentului american de Justiţie şi Comisiei americane pentru bursă şi valori mobiliare (SEC), care investighează deja GSK pentru posibile încălcări ale legii Foreign Corrupt Practices Act.
Această lege interzice companiilor care desfăşoară afaceri în Statele Unite, sunt listate la bursa americană sau au obligaţiuni tranzacţionate pe această piaţă să comită acte de corupţie în străinătate.
Informatorii care raportează ilegalităţi comise de companii beneficiază de recompense financiare, prin intermediul unui program al SEC.
Autorităţile americane au obţinut în ultimii ani venituri de miliarde de dolari din amenzi aplicate companiilor care au încălcat această lege, acestea preferînd în cele mai multe cazuri să negocieze înţelegeri amiabile pentru a scăpa de investigaţie.
GSK este acuzată că a plătit unor medici români sute, iar în unele cazuri mii de euro, în perioada 2009-2012, în schimbul prescrierii unor medicamente, între care tratamentele Avodart şi Duodart pentru afecţiunile prostatei şi Requip pentru maladia Parkinson.
Potrivit email-ului, medicii erau plătiţi pentru susţinerea unor prelegeri, dar în trei din şase cazuri, inclusiv cazul celui mai bine plătit, nu a avut loc niciun discurs. Ceilalţi trei medici au susţinut câte o singură prelegere, cu toate că au primit bani în mai multe rânduri.
GSK a oferit medicilor numeroase călătorii în străinătate şi i-a plătit sub forma participării în consilii consultative.
Compania a precizat că va "analiza cu mare atenţie" acuzaţiile, care se referă la perioada de dinainte de decembrie 2013, când GSK s-a angajat că nu mai plătească medicii care vorbesc în numele companiei sau participă la conferinţe internaţionale.
"Primim scrisori de acest fel din când în când. Salutăm şi sprijinim oportunitatea ca oamenii să vorbească dacă au o îngrijorare. Uneori găsim probleme şi luăm măsuri. Alteori concluziile noastre sunt că problemele ridicate nu au substanţă", potrivit GSK.
Scandalul din China, în care GSK a fost acuzată că a dat mită de ordinul sutelor de milioane de dolari, a afectat vânzările companiei în regiune, dar directorul general Andrew Witty a declarat miercuri că operaţiunile pe piaţa chineză se stabilizează.
Procurorii DNA au făcut, marţi, 61 de percheziţii Bucureşti şi judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, la companii farmaceutice, distribuitori de medicamente, spitale şi clinici de oncologie, precum şi la locuinţele mai multor persoane, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie, în legătură cu înţelegeri privind prescrierea unor medicamente, cu "recompensarea" doctorilor.
Anchetatorii au făcut percheziţii la clinici de oncologie din cadrul spitalelor judeţene Sibiu, Zalău, Târgu Mureş, la Casa Judeţeană de Asigurări de Săntate Sălaj, Institutul Oncologic "Ion Chiricuţă", Spitalul din Cluj-Napoca, Cabinetul Oncologic de la mansarda Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, şi la firme şi distribuitori de medicamente pentru cancer.
Cantităţi foarte mari de medicamente scumpe, laptopuri, calculatoare şi documente privind sejururi au fost ridicate de anchetatori în urma percheziţiilor făcute marţi, la companii farmaceutice, spitale şi clinici de oncologie, potrivit unor surse judiciare.
Companii mari din domeniul farmaceutic precum Roche, Pfizer sau GlaxoSmithKline sunt printre cele implicate în recompensarea unor medici oncologi cu vacanţe de lux, pentru ca doctorii să prescrie preferenţial anumite medicamente.
În atenţia procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) se află 11 companii: Roche România, structură a concernului multinaţional Roche - producător de medicamente, Actavis-producător/distribuitor de medicamente, dar şi Pfizer România- companie biofarmaceutică, Teva Pharmaceuticals România- companie farmaceutică, Novartis Pharma Services- producător de medicamente, Alvogen România- producător de medicamente, Sandoz Pharma Services- companie farmaceutică,GlaxoSmithKline România- producător de medicamente, Egis International- companie farmaceutică, Romastru Trading-distribuitor de medicamente şi Glenmark Pharmaceuticals- producător de medicamente, au spus sursele.
Aceleaşi surse arată că din cercetările făcute până în prezent "a rezultat că, în ceea ce priveşte activitatea derulată de Roche şi Actavis, aceasta a fost coordonată, în scopul prescrierii cu predilecţie a produselor acestor companii pentru maximizarea vânzărilor/profitului, de către Dan Zamonea, fost director general la Roche România, Lucuţă Teodor, fost director economic la Roche România SRL, Ivan Dan, director general la Actavis SRL".
Numărul mare de medicamente găsite la percheziţiile de marţi se explică prin faptul că "suspecţii practic le comandau ca şi cum ar avea pacienţi care trebuie să beneficieze de schema de tratament cu medicamentul X, acesta era foarte scump, se deconta, deci se achita din buget acel medicament firmei, iar medicul lua comisionul de la firma de medicamente prin sponsorizare, excursii, congrese sau alte modalităţi".
În realitate, menţionează sursele citate, "nu era necesar acel medicament căci nu exista pacient", aceasta fiind o altă modalitate prin care medicii fraudau sistemul, pe lângă cea cu prescrierea celor scumpe.
Sursele citate au declarat, pentru MEDIAFAX, că printre medicamentele pentru tratamentul cancerului ridicate la percheziţii erau şi fiole care costă 20.000 de lei bucata.
Conform anchetatorilor, firmele de medicamente vizate în cauză sunt suspectate au oferit unor medici din cadrul unor spitale din judeţele Mureş, Sălaj, Sibiu, Bistriţa-Năsăud şi Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane şi congrese internaţionale, acoperind şi cheltuieli personale ale acestora, excursii în mai multe ţări, bunuri, foloase şi alte servicii, condiţionându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie şi optând pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice, echivalente, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect terapeutic, dar sunt mai ieftine.
Potrivit surselor citate, în aceste activităţi ar fi fost implicaţi 16 medici, şefi ai clinicilor şi secţiilor de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate, subprogramul Oncologie, inclusiv un preşedinte al Comisiei de Oncologie şi un inspector de la DSP Mureş care controlează farmacii.
Medicii care prescriau preferenţial anumite medicamente ar fi fost recompensaţi de producătorii de medicamente cu excursii şi vacanţe în Franţa, Canada şi SUA, numai în 2014 o firmă plătind unui operator de turism peste 4,1 mil.lei, care reprezenta "mită mascată" pentru doctori, au spus sursele citate.
Din datele şi probele de la dosar ar rezulta că unele firme de medicamente alocau sume mari pentru aceste tipuri de "sponsorizări". Astfel, în 2014, o firmă de medicamente a achitat peste 4,1 milioane de lei unui operator de turism, "sponsorizare" care în realitate ar fi fost o "mită mascată", dată medicilor prin reprezentanţii zonali, în funcţie de vânzările realizate după prescrierea anumitor medicamente.
În acest caz, anchetatorii au identificat facturi fiscale emise de firme de turism aferente unor evenimente realizate în oraşele Ottawa - Canada (perioada 12-16 februarie 2013), San Diego - SUA (perioada 24-31 octombrie 2013), eveniment Hotel Kronwell Braşov (perioada 18-20 iulie 2014), eveniment Hotel Internaţional Iaşi (perioada 23-24 iulie 2014) şi eveniment Hotel Ramada Sibiu (perioada 1-3 august 2014), au precizat sursele citate.
În ce priveşte evenimentul organizat în Ottawa, în perioada 12-16 februarie 2013, anchetatorii arată că acesta a avut loc în realitate la Paris, în luna ianuarie 2013. La deplasarea în Paris au participat aproximativ 30 de medici, fiind decontate cheltuieli de cazare, masă, transferuri, bilete de avion şi bilete de spectacol.
"Sub aparenţa participării la un eveniment medical în oraşul Ottawa, firma de medicamente a solicitat prestatorului de servicii de turism să organizeze o deplasare, la Paris, în scop turistic, la care au participat mai mulţi medici", susţin sursele citate.
În cazul evenimentului care apare în acte ca fiind organizat la San Diego, în perioada 24-31 octombrie 2013, procurorii au stabilit că, în realitate, deplasările s-au realizat la San Diego (patru nopţi) şi Las Vegas (trei nopţi).
"Deşi în realitate deplasarea s-a efectuat în două locaţii succesive, reprezentatul firmei de medicamente a solicitat reprezentantului firmei de turism ca pe facturile ce vor fi emise să apară numai destinaţia San Diego, încercând să ascundă faptul că deplasarea în Las Vegas a avut în realitate un scop turistic", au mai arătat sursele citate.
Din datele obţinute de anchetatori mai rezultă că pentru desfăşurarea evenimentelor externe din Ottawa şi San Diego, firma de medicamente ar fi încheiat mai multe contracte de sponsorizare cu medicii participanţi la aceste întruniri.
Pentru "congresul" de la San Diego, care ar fi avut ca temă reumatologia, participanţii sponsorizaţi ar fi fost cazaţi iniţial în San Diego, pentru câteva zile, ulterior fiind transferaţi în Las Vegas, unde au fost cazaţi la hotelul Bellagio, tot timp de câteva zile. În timpul petrecut în Las Vegas a fost făcută o excursie la Grand Canyon, iar evenimente cu conţinut ştiinţific în Las Vegas nu ar fi existat, conform datelor anchetatorilor.
Mai mult, medicii vizaţi de aceste activităţi ar fi fost implicaţi şi în realizarea unor aşa-zise studii clinice, pentru care au fost remuneraţi. Studiile în cauză nu ar avea însă la bază date reale, aceasta fiind încă o modalitate prin care medicii erau recompensaţi financiar pentru sprijinul acordat producătorilor de medicamente.
Prin creşterea vânzărilor unor produse cu valoare ridicată - Avastin, Herceptin, Interferon, Zoladex, Tarceva, folosite în cadrul programelor Naţionale de Oncologie şi de Terapie Intensivă a Insuficienţei Hepatice - ar fi fost majorat artificial numărul de pacienţi incluşi în scheme terapeutice şi ar fi fost crescute stocurile de medicamente în cadrul farmaciilor cu circuit închis, nejustificată prin rulajul efectiv al acestora în cadrul Programului Naţional de Sănătate.
Această situaţie ar fi dus la direcţionarea fondurilor alocate în funcţie de interesele operatorilor farmaceutici agreaţi, prejudicierea Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) şi apariţia unor sincope în asigurarea altor produse integrate în schemele terapeutice ale pacienţilor, fiind astfel afectate calitatea şi continuitatea actului medical.
