Procurorii DIICOT au schimbat faptele pentru care este urmărit Adriean Videanu, din complot şi subminarea economiei, în constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.
Schimbarea încadrării juridice în cazul lui Adriean Videanu a fost făcută ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal, au declarat joi, pentru MEDIAFAX, oficiali ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Adriean Videanu a fost joi la sediul DIICOT, însă nu a fost audiat, au precizat sursele citate.
Întrebat, la ieşirea din sediul DIICOT, dacă va fi citat de procurori şi fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian, Videanu a spus că nu ştie, aceasta fiind o decizie pe care o iau procurorii.
Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a solicitat, în 2 septembrie 2013, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian şi, respectiv, Adriean Videanu, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.
Preşedintele Traian Băsescu a transmis, în 8 septembrie 2013, ministrului Justiţiei cererea de urmărie penală pentru Adriean Videanu.
În 12 septembrie 2013, Adriean Videanu a fost informat de procurorii DIICOT că este urmărit penal pentru complot şi subminarea economiei naţionale, în legătură cu favorizarea intereselor firmei Interagro.
Videanu declara că, după discuţia cu anchetatorii, că a înţeles că are toate argumentele şi probele necesare dovedirii nevinovăţiei sale în acest dosar, pe care le va înmâna procurorilor pe parcursul anchetei.
Ulterior, în 30 septembrie 2013, DIICOT a instituit sechestru asigurător pe cinci imobile ale lui Adriean Videanu din Bucureşti, Ilfov şi Constanţa, până la concurenţa sumei de 277 de milioane de lei, pe 66.906 acţiuni de la trei firme şi pe sumele din conturile deschise la două unităţi bancare.
În 7 octombrie 2013, plenul Senatului a respins solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii procurorului general al Parchetului ICCJ. În aceeaşi zi, Varujan Vosganian şi-a anunţat demisia din funcţia de ministru al Economiei.
Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.
Procurorii DIICOT susţin că SNGN Romgaz SA a livrat către Interagro gaze naturale din producţia proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, respectiv aproximativ 500 de milioane de dolari, din care 270 de milioane de lei, respectiv 92 de milioane de dolari, reprezintă "valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal".
Demersul miniştrilor Vosganian şi Videanu s-a realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70 la sută din bugetul anual al societăţii naţionale, au precizat procurorii.
Dosarul este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.