Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, vineri, răspunzând unor întrebări, că există informaţii cu privire la locul în care se află Nicuşor Constantinescu, dar procedurile de extrădare nu sunt publice şi "orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o anuleze".
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, la Sibiu, dacă se ştie exact unde este Nicușor Constantinescu, în Statele Unite sau în Costa Rica, şi de ce durează atât procesul de extrădare, el răspunzând că există "informaţii" cu privire la locul în care se află persoana dată în urmărire, transmite corespondentul MEDIAFAX.
"Procedura de extrădare este o procedură nepublică. Noi am încercat să explicăm acest lucru. Procedura de extrădare este o procedură extrem de riguroasă şi orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o anuleze. Prefer să nu fac niciun fel de comentariu atâta timp cât această procedură este supusă regimului prevăzut de lege, şi anume confidenţială, până la un anumit moment. De principiu, această procedură poate fi făcută publică în momentul în care un urmărit internaţional este reţinut de o autoritate a unui stat străin. Atunci procedura poate fi făcută publică. Până în momentul în care persoana nu este reţinută procedura nu poate fi făcută publică, tocmai pentru a nu pune în pericol procesul în sine", a răspuns Cazanciuc.
Întrebat, din nou, dacă se ştie unde este Nicuşor Constantinescu, Cazanciuc a răspuns: "Evident că avem informaţii unde este persoana, dar nu vi le pot comunica la acest moment".
În plus, referitor la durata mare a procedurilor de extrădare Cazanciuc a spus: "Dacă durează mult sau puţin o să putem vedea la un anumit moment procedural. S-ar putea să vă daţi seama că au durat foarte puţin procedurile raportat la alte cauze".
Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.
Joi, Tribunalul Constanţa a decis arestarea preventivă pe 30 de zile a preşedintelui suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, aflat la tratament în SUA, iar decizia, care a fost luată la solicitarea DNA, în dosarul în care Constantinescu este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar din Constanţa, nu este definitivă, putând fi atacată la Curtea de Apel Constanţa.
Avocatul lui Nicuşor Constantinescu, Marius Mocanu, declara, marţi, că acesta a plecat din ţară cu încuviinţarea organelor judiciare, nu a intenţionat niciun moment să se sustragă cercetărilor, iar în prezent se află într-un spital din New-York pentru a-şi trata cancerul de prostată de care suferă.
Astfel, precizau procurorii anticorupţie, în cadrul rechizitoriului din dosarul Centrului Militar Constanţa se arată că în perioada 2009 - 27 noiembrie 2013, cu ştiinţă, Constantinescu nu a asigurat finanţarea centrului, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, dispunând rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a Centrului Militar Zonal Constanţa şi încercând de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, "fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale precum şi pagube acestei instituţii". Acest proces se judecă la Tribunalul Constanţa.
În paralel, într-un alt dosar, repectiv cel în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, care se află pe rolul Tribunalului Bucureşti, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată sub control judiciar. În acest proces, instanţa a dispus ca el să fie arestat preventiv, după ce s-a constatat în 12 iunie că acesta nu se afla în ţară, încălcând astfel controlul judiciar.
"În acel dosar în care s-a emis mandat de arestare preventivă, inculpatul Nicuşor Constantinescu fusese trimis în judecată de procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, pentru săvârşirea a trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obţinerea de foloase necuvenite sub forma complicităţii şi 21 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu obţinerea de foloase", conform DNA.
În acest context, judecătorul delegat din cadrul Tribunalului Bucureşti a formulat cerere de arestare provizorie, având în vedere propunerea de extrădare din data de 8 august, emisă în dosarul Tribunalului Bucureşti, pentru punerea în executare a mandatului de arestare preventivă a lui Constantinescu.
Prin urmare, având în vedere că Nicuşor Constantinescu este implicat în două dosare distincte - unul pe rolul Tribunalului Constanţia şi altul pe rolul Tribunalulului Bucureşi - judecarea preşedintelui suspendat al CJ Constanţa, în cauza aflată la Tribunalul Constanţa, nu se va putea desfăşura decât în condiţiile existenţei unui mandat de arestare distinct faţă de cel deja dispus.
Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa arăta, într-un comunicat, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre "deciziile abuzive" luate împotriva sa.
După emiterea mandatului de arestare preventivă, Constantinescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa. El a cerut în instanţă anularea deciziei de arestare preventivă luată de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, această cerere urmând să se judece pe 12 septembrie la Tribunalul Bucureşti.
Potrivit Legii 302/2004, în cazul în care un mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei nu poate fi adus la îndeplinire întrucât inculpatul ori condamnatul nu se mai află pe teritoriul României, instanţa care a emis mandatul de arestare preventivă, la propunerea procurorului sesizat în acest scop de către organele de poliţie, emite un mandat de urmărire internaţională în vederea extrădării, care se transmite Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru a difuzat prin canalele specifice.
Biroul Naţional Interpol are obligaţia de a informa Curtea de Apel Bucureşti imediat ce Nicuşor Constantinescu a fost localizat. Informarea va trebui să fie transmisă direct la CAB, iar o copie a acesteia va ajunge la Ministerul Justiţiei.
Ulterior, Curtea de Apel Bucureşti va aprecia, printr-o încheiere motivată, asupra îndeplinirii sau neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru a se solicita extrădarea. Împotriva acestei încheieri poate declara recurs procurorul, din oficiu, în termen de trei zile de la pronunţare, sau la cererea ministrului Justiţiei, în termen de trei zile de la comunicarea încheierii Ministerului Justiţiei.
"În termen de 72 de ore de la primirea încheierii (...) prin care s-a hotărât solicitarea extrădării, preşedintele secţiei penale a curţii de apel competente formulează cererea de extrădare şi o transmite, însoţită de actele prevăzute la articolul 38 alineatul (2) şi de traduceri certificate în limba statului solicitat sau în limbile engleză sau franceză, direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei, care examinează îndeplinirea condiţiilor de regularitate internaţională pentru a se solicita extrădarea", conform Legii 302/2004.
